Isus ajută o fetiţă

Materiale didactice vizuale - O Biblie, un pahar cu apă, o cârpă

Biblia ne povestește despre o fetiță care era foarte bolnavă. Ea avea doisprezece ani. Părinții ei au făcut tot ce au putut pentru a o ajuta să se facă bine, dar ea se simțea din ce în ce mai rău. Părinții doreau ca Isus să le vindece fetița, dar Isus era departe. Mai apoi, tatăl a primit o veste bună.
— Isus S-a întors, i-a spus cineva. El este acasă la Matei. Iair s-a grăbit să ajungă acasă la Matei și L-a rugat pe Isus să vină să îl ajute. Isus a început să meargă împreună cu tatăl, dar erau atât de mulți oameni acolo, încât El nu putea înainta foarte repede. În cele din urmă, a venit un om cu o veste foarte rea.
— Fetița ta a murit, a spus bărbatul.
— Nu te teme! i-a zis Isus tatălui. Crede numai! Când Isus a ajuns acasă la fetiță, era multă lume adunată acolo, dar Isus i-a rugat să plece. Apoi, Isus S-a dus în camera fetiței. Împreună cu El au mers părinții fetiței și trei dintre ucenicii Săi.
— Trezește-te, fetițo! a spus Isus. Și ea s-a trezit. Nu mai era bolnavă!
— Îți mulțumim, Isuse! au spus părinții. Ei erau atât de fericiți! În curând, va veni o zi la fel de fericită ca aceea.
Când va reveni Isus, mulți copii și adulți vor învia. Isus le va spune să se trezească, la fel cum a trezit-o pe fetița din povestire, și ei se vor trezi.
Nu-i așa că acest lucru este minunat?

Biblia ne povestește despre o fetiță care era foarte bolnavă. Ea avea doisprezece ani și era fiica lui Iair. [Repetați numele tatălui.] Iair și mama fetiței au făcut tot ce au putut ca să o ajute să se facă bine. Poate că i-au dat apă să bea sau i-au pus o compresă rece pe frunte. [Arătați-le copiilor paharul cu apă și cârpa.] Dar fetița nu s-a însănătoșit. Starea ei se agrava din ce în ce mai tare. Doctorii au încercat să o vindece, dar nimic din ceea ce au făcut nu a ajutat.

Părinții fetiței știau că Isus putea să o facă bine pe micuța lor, dar Isus era departe, de cealaltă parte a apei. Mai apoi, Iair a primit o veste bună.
— Isus S-a întors, i-a spus cineva. Chiar acum, El este acasă la Matei. Iair s-a grăbit să ajungă acasă la Matei.
— Fetița mea este foarte bolnavă, i-a spus Iair lui Isus. Te rog, vino și vindec-o! Isus ar fi mers bucuros să o ajute pe fetiță, dar erau atât de mulți oameni care Îl îmbulzeau, încât nu putea înainta mai repede. Alți oameni bolnavi continuau să Îl oprească. Isus Și-a luat timp să îi vindece și pe ei. Mai apoi, un bărbat a răzbit prin mulțime cu o veste foarte tristă.
— Este prea târziu, i-a spus bărbatul lui Iair. Fetița ta tocmai a murit.
— Nu te teme! i-a zis Isus lui Iair. Crede numai! Când Isus a ajuns acasă la Iair, erau mulți oameni adunați acolo. Unii dintre ei plângeau. Isus i-a rugat pe toți oamenii să plece. Isus și Iair s-au dus în camera unde era culcată fetița. Împreună cu ei au mers mama fetiței și trei dintre ucenicii lui Isus. Fetița era moartă, dar Isus nu era îngrijorat sau trist. El S-a dus lângă patul fetiței, S-a aplecat și i-a luat mâna în mâna Lui.

Ce a zis El? Citiți Luca 8:54. Imediat, fetița s-a trezit. Ochii ei s-au deschis larg și a privit fața blândă a lui Isus. Apoi a privit în jur. A dat învelitorile la o parte și a sărit din pat. Nu mai era bolnavă! Părinții ei erau atât de fericiți! Ei au îmbrățișat- o strâns pe fetiță.
— Îți mulțumim, Isuse! au spus părinții. Fetița fusese atât de bolnavă, încât nu mai mâncase de multă vreme, iar acum îi era foarte foame.
— Dați-i ceva să mănânce! le-a spus Isus părinților ei. Ei i-au dat imediat să mănânce. Ce zi fericită pentru Iair și pentru familia lui! O zi la fel de frumoasă va fi și când va reveni Isus. Atunci, o mulțime de băieți, de fete și de adulți care au murit vor învia și vor trăi din nou.

El îi va trezi pe toți la viață, așa cum a trezit-o pe fetița din povestirea biblică. Ce zi fericită va fi!

„O, minunată mântuire! Mult discutată, mult așteptată, contemplată cu o anticipație înflăcărată, dar niciodată înțeleasă pe deplin. (...) Îngerii îi «adună pe cei aleși din cele patru vânturi, de la o margine a cerului până la cealaltă». Copilașii sunt purtați de îngerii sfinți și dați în brațele mamelor lor. Prieteni multă vreme despărțiți prin moarte sunt uniți pentru a nu se mai despărți niciodată și, cu cântări de bucurie, se înalță împreună spre cetatea lui Dumnezeu.” – Tragedia veacurilor, p. 645 (în original)

„Iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” – 2 Corinteni 5:17

Ai văzut vreodată o omidă? Este amuzant să urmărești omizile cum merg. Una dintre cele mai frumoase omizi este aceea care se transformă într-un fluture monarh.
Omida nu este omidă de prima dată. Ea este mai întâi un ou. Când oul eclozează, din el iese, târându-se, omida. Micuța omidă are nevoie de mâncare ca să crească, așa că ea începe prin a-și mânca propria coajă de ou. Când coaja de ou dispare, micuța omidă începe să mănânce planta pe care a eclozat.

Omizilor le place să mestece plante. Ele mestecă și continuă să crească. Dar se întâmplă un lucru ciudat. Interiorul omizii crește, dar pielea ei rămâne la fel. După ce omida își schimbă pielea de vreo cinci ori, un înveliș tare crește în jurul corpului ei. Acest înveliș se numește crisalidă. Omida stă în interiorul crisalidei timp de aproximativ două săptămâni. Micuța omidă este ocupată să se schimbe în interiorul crisalidei, crescându-i picioare, antene și aripi.

Atunci când iese, în sfârșit, din crisalidă, ea nu mai este deloc omidă. Este un fluture monarh frumos! Isus a creat omizile și fluturii pentru ca noi să ne bucurăm de ei. Omida poate părea că doarme în interiorul crisalidei, dar, la momentul potrivit, iese afară și începe să zboare. Atunci când va veni vremea potrivită, Isus va trezi oamenii care au murit și îi va lua la cer.