„Fiii sunt o moștenire de la Domnul.” Psalmii 127:3
Materiale didactice vizuale - O Biblie, poze de la dedicarea unui bebeluș
Pe vremea când Isus era doar un Prunc, oamenii mergeau la Templu să se închine înaintea lui Dumnezeu. Acolo, ei se rugau, cântau și citeau din sulurile Scripturii. Când părinții își aduceau bebelușul la Templu pentru prima oară, ei se duceau să îl vadă pe preot. Preotul lua bebelușul în brațe și Îl ruga pe Dumnezeu să binecuvânteze copilul și pe părinții lui. Această rugăciune specială se numea „dedicarea bebelușului”.
Când Pruncul Isus era foarte mic, Iosif și Maria L-au dus la Templu. Preotul L-a luat cu grijă în brațe. În timp ce preotul Îl ținea în brațe pe Pruncul Isus, un bărbat foarte bătrân, pe nume Simeon, a intrat în Templu. Dumnezeu i-a spus lui Simeon că Pruncul Isus era un copilaș foarte special, care venise să scape omenirea de Satana. Când dedicarea s-a sfârșit, Simeon L-a ținut în brațe pe Pruncul Isus.
— Îți mulțumesc că m-ai lăsat să Îl văd pe Pruncul acesta special! s-a rugat Simeon cu voce tare. În timp ce Simeon ținea Pruncul în brațe, a intrat în Templu Ana, o doamnă foarte în vârstă. Femeia aceasta Îl iubea mult pe Dumnezeu. Ea a știut imediat cine era Pruncul Isus.
— Dumnezeu Și-a ținut promisiunea! le-a spus Ana tuturor. Ana și Simeon au fost foarte fericiți în ziua aceea. Maria și Iosif L-au sfătuit pe Isus să nu uite niciodată că I-a fost dedicat lui Dumnezeu. El i-a ajutat să aibă grijă de Pruncul Isus, la fel cum îi ajută și pe părinții tăi să aibă grijă de tine.
Și tu Îi aparții lui Dumnezeu, la fel cum I-a aparținut Pruncul Isus. Nu uita niciodată că ești foarte special în ochii lui Dumnezeu!
Când Isus era mic, oamenii nu se duceau la biserică așa cum o facem noi. Ei mergeau la Sinagogă sau la Templu. În Templu, oamenii se rugau lui Dumnezeu și intonau cântece de laudă la adresa Lui. Tot acolo, oamenii învățau despre Dumnezeu, citind din sulurile Sfintelor Scripturi.
Când părinții își aduceau pentru prima dată bebelușul la Templu, mai întâi îl duceau la preot. Acesta lua bebelușul în brațe și cerea binecuvântarea lui Dumnezeu asupra lui și asupra părinților săi. Această rugăciune specială se numea „dedicarea bebelușului”. Iosif și Maria știau că Isus era un bebeluș special. Ei știau că Dumnezeu era Tatăl lui Isus. Iosif și Maria își doreau ca Dumnezeu să îi ajute să aibă grijă de Isus. Ei voiau ca Pruncul Isus să-I fie dedicat lui Dumnezeu.
Într-o zi frumoasă, ei L-au dus pe Isus la Templu. Preotul L-a luat și L-a ținut în brațe. În timp ce preotul Îl ținea în brațe pe Pruncul Isus, un bărbat foarte bătrân, pe nume Simeon, a intrat în Templu. El l-a privit pe preot cum Îl ținea în brațe pe Pruncul Isus. Simeon l-a ascultat pe preot în timp ce s-a rugat și l-a văzut cum i-a înapoiat Pruncul Mariei.
Preotul nu știa că Pruncul Isus era cel mai special bebeluș care se născuse vreodată, nici că El era Fiul lui Dumnezeu, dar Simeon știa. Dumnezeu îi spusese lui Simeon cine era Pruncul Isus. Simeon știa, de asemenea, că Isus venise să ne scape de Satana. Simeon dorea să țină în brațe bebelușul acesta special. Când dedicarea a luat sfârșit, Simeon L-a luat în brațe cu blândețe pe Pruncul Isus. Mai apoi, el s-a rugat și I-a mulțumit lui Dumnezeu pentru că i-a permis să Îl vadă pe Pruncul Isus.
În timp ce Simeon Îl ținea în brațe pe Pruncul Isus, a intrat în Templu o doamnă foarte bătrână. Numele ei era Ana. Și ea Îl iubea pe Dumnezeu. La fel ca Simeon, Ana știa deja că Dumnezeu Îl trimitea pe Pruncul Isus ca să salveze omenirea din păcat. Ana a știut cine era Pruncul Isus din momentul în care L-a văzut. Ce a făcut Ana după ce L-a văzut pe Pruncul Isus? Citiți Luca 2:38.
— Dumnezeu Și-a ținut promisiunea! a spus Ana tuturor. Pruncul Isus ne va proteja de Satana. Ana a fost foarte fericită în ziua aceea. Iosif și Maria L-au luat înapoi acasă pe Pruncul Isus. Pe măsură ce Isus creștea, Iosif și Maria L-au învățat despre Dumnezeu, Tatăl Lui ceresc. Ei I-au zis lui Isus să nu uite niciodată că I-a fost dedicat lui Dumnezeu și că El Îi va ajuta pe toți oamenii să i se împotrivească lui Satana.
Astăzi, părinții nu își mai duc bebelușii la Templu, dar tot îi dedică lui Dumnezeu. El îi ajută pe părinții tăi să aibă grijă de tine, la fel cum i-a ajutat și pe Iosif și Maria să aibă grijă de Pruncul Isus. Pe măsură ce crești, să nu uiți că ai fost dedicat lui Dumnezeu și Îi aparții Lui! Când Satana te ispitește să faci ceva rău, poți să spui: „Nu! Eu Îi aparțin lui Dumnezeu!”. Haideți să spunem asta împreună chiar acum!
Să învățăm din Biblie! Tatăl nostru și Psalmul 23 – Fiecare dintre aceste două texte a fost împărțit pe versete și fiecare verset are ca însoțitor o imagine colorată și atractivă, care să îi inspire pe cei mici și să îi ajute să memoreze mai ușor din Cuvântul lui Dumnezeu.
Cele Zece Porunci. Regulile copiilor cuminți – un material scurt și atractiv, destinat părinților și educatorilor care doresc să îi familiarizeze pe copiii de vârstă preșcolară cu Decalogul.
Când S-a născut Isus, El a venit pe lume ca un mic bebeluș. El a fost foarte micuț, la fel cum ai fost și tu când te-ai născut. Când se nasc bebelușii, ei au nevoie de părinții lor. Aceștia fac aproape totul pentru ei. Părinții îl hrănesc pe bebeluș, îl îmbracă, îl iubesc, îl țin la căldurică și îi schimbă scutecele.
Deși un nou-născut are nevoie de ajutor în multe lucruri, sunt și lucruri pe care un bebeluș sănătos le poate face aproape imediat ce s-a născut. Bebelușii pot auzi foarte bine chiar de la început. La doar zece minute de la naștere, bebelușul poate să deosebească de unde vine sunetul. Bebelușii în vârstă de numai două zile știu care este mama lor. E suficient ca ea să spună un singur cuvânt.
Bebelușii pot să plângă imediat după ce s-au născut, dar ei nu plâng cu lacrimi decât după ce împlinesc trei săptămâni. Lacrimile sunt un mod de a-l ajuta pe bebeluș să se calmeze. Și animalele pot scoate sunete ca și când ar plânge, dar bebelușii sunt singurii care pot plânge cu lacrimi atunci când sunt triști.
Creierul bebelușilor crește foarte rapid. De pildă, creierul unui bebeluș care are un an este de două ori mai mare decât atunci când s-a născut. Isus a creat bebelușii cu capacitatea de a învăța multe, multe lucruri. Pe măsură ce crești, Isus vrea ca și tu să înveți tot mai multe despre El. Îți place să înveți despre Dumnezeu?