Râul cel mare
Text de memorat
„Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face” (Iosua 1:9).
Poporul lui Dumnezeu mergea vesel spre noua lui casă. Stâng, drept, stâng, drept! Dumnezeu îi conducea spre Țara Promisă. O țară minunată! Urmau să găsească acolo struguri mari și suculenți, copaci mari și umbroși, cetăți imense. Aveau să găseasă grădini mari cu flori, din care albinele puteau să facă multă miere delicioasă. Deodată, poporul s-a oprit. În calea lor apăruse ceva foarte mare. Poți vedea ce este? Da, era un râu foarte mare. Oare ce vor face acum?
Oamenii s-au uitat la marele râu Iordan. Nu puteau să sară peste el. Era prea larg (întinde brațele). Nu puteau să-l ocolească. Era prea lung (întinde brațele). Nu puteau să treacă prin el. Era prea adânc (întinde brațele în sus și în jos). Nu puteau nici măcar să plutească pe râul năvalnic. Nu aveau bărci. Și-au scuturat capetele (scutură din cap). Nu puteau trece râul cel mare cu niciun chip. Dar Dumnezeu știa cum să ducă poporul pe malul opus. El i-a spus lui Iosua cum, iar Iosua a zâmbit la auzul cuvintelor lui Dumnezeu. El a spus poporului că, a doua zi, Dumnezeu avea să facă „lucruri minunate” (Iosua 3:5).
Dimineața, ajutoarele lui Dumnezeu, preoții, au ridicat chivotul din cortul lui Dumnezeu. L-au cărat până la râu, exact așa cum ceruse Dumnezeu. El mergea înaintea lor. Primii doi preoți au intrat în apă. Apele repezi s-au oprit. Acolo, în fața întregului popor, s-a făcut o cărare uscată, chiar prin râul cel mare. Toți oamenii au zâmbit surprinși. Dumnezeu era cel mai bun conducător!
Preoții au dus chivotul până în mijlocul râului și s-au oprit. Au așteptat până când toți oamenii au trecut pe partea cealaltă. Fetițele și băiețeii, mămicile și tăticii, mătușile și unchii, cu toții au traversat râul pe pământ uscat! Cortul lui Dumnezeu nu s-a udat. Corturile lor nu s-au udat. Animalele lor nu s-au udat. Toți oamenii au trecut cu bine. Dumnezeu i-a ajutat să treacă râul cel mare.
Mai apoi, preoții au trecut râul, purtând frumosul chivot de aur al lui Dumnezeu. În cele din urmă, toată apa s-a revărsat în râu. Râul era lat (întinde brațele). Râul era lung (întinde brațele). Râul era adânc (întinde brațele în sus și în jos). Dar râul acela nu era prea mare pentru Dumnezeu. El poate face orice. El va continua să Își ajute poporul. El este cel mai bun conducător. Era suficient să aibă încredere în Dumnezeu și să-L urmeze. (Spuneți împreună) Îți mulțumesc, Isuse, pentru că mă conduci! Vreau să Te urmez!
Oamenii s-au uitat la marele râu Iordan. Nu puteau să sară peste el. Era prea larg (întinde brațele). Nu puteau să-l ocolească. Era prea lung (întinde brațele). Nu puteau să treacă prin el. Era prea adânc (întinde brațele în sus și în jos). Nu puteau nici măcar să plutească pe râul năvalnic. Nu aveau bărci. Și-au scuturat capetele (scutură din cap). Nu puteau trece râul cel mare cu niciun chip. Dar Dumnezeu știa cum să ducă poporul pe malul opus. El i-a spus lui Iosua cum, iar Iosua a zâmbit la auzul cuvintelor lui Dumnezeu. El a spus poporului că, a doua zi, Dumnezeu avea să facă „lucruri minunate” (Iosua 3:5).
Dimineața, ajutoarele lui Dumnezeu, preoții, au ridicat chivotul din cortul lui Dumnezeu. L-au cărat până la râu, exact așa cum ceruse Dumnezeu. El mergea înaintea lor. Primii doi preoți au intrat în apă. Apele repezi s-au oprit. Acolo, în fața întregului popor, s-a făcut o cărare uscată, chiar prin râul cel mare. Toți oamenii au zâmbit surprinși. Dumnezeu era cel mai bun conducător!
Preoții au dus chivotul până în mijlocul râului și s-au oprit. Au așteptat până când toți oamenii au trecut pe partea cealaltă. Fetițele și băiețeii, mămicile și tăticii, mătușile și unchii, cu toții au traversat râul pe pământ uscat! Cortul lui Dumnezeu nu s-a udat. Corturile lor nu s-au udat. Animalele lor nu s-au udat. Toți oamenii au trecut cu bine. Dumnezeu i-a ajutat să treacă râul cel mare.
Mai apoi, preoții au trecut râul, purtând frumosul chivot de aur al lui Dumnezeu. În cele din urmă, toată apa s-a revărsat în râu. Râul era lat (întinde brațele). Râul era lung (întinde brațele). Râul era adânc (întinde brațele în sus și în jos). Dar râul acela nu era prea mare pentru Dumnezeu. El poate face orice. El va continua să Își ajute poporul. El este cel mai bun conducător. Era suficient să aibă încredere în Dumnezeu și să-L urmeze. (Spuneți împreună) Îți mulțumesc, Isuse, pentru că mă conduci! Vreau să Te urmez!
În timpul băii de seară, amintește-i copilului tău istorisirea despre traversarea râului Iordan. Folosind apa din cadă, încercați să faceți un spațiu uscat în apă. Puteți face lucrul acesta? Puteți face o cărare prin mijlocul apei? Nu! Dumnezeu a făcut o minune extraordinară pentru a-Și păstra poporul în siguranță.
Trasează conturul picioarelor tale și pune zece coli de hârtie sub desenul tău. Decupează-le astfel încât să obții o mulțime de urme. Așază-le pe podea, în jurul casei. Invită-ți copilul să calce pe urmele pașilor tăi, sărind de pe o hârtie pe alta. Explică-i că a fost un mod distractiv în care l-ai condus. Și Dumnezeu Și-a condus poporul! A folosit norul Său special pentru a-l călăuzi. El a făcut o cărare prin mijlocul râului. Mulțumiți-I lui Dumnezeu pentru aceasta!
Vorbiți despre modul în care israeliții I-au mulțumit lui Dumnezeu pentru că i-a ajutat să treacă râul cel mare. Faceți o broșură mică, împăturind o bucată de hârtie de câteva ori. Desenați împreună lucrurile pentru care sunteți recunoscători. Scrieți pe copertă: „Cartea mea de mulțumiri”. În fiecare zi, adău- gați ceva nou și mulțumiți-I lui Dumnezeu pentru lucrul respectiv!
Jucați împreună jocul „Urmează-ți liderul!”, fiecare membru al familiei fiind pe rând liderul. Vorbiți despre faptul că Dumnezeu este cel mai bun conducător. Cereți-I lui Dumnezeu să vă conducă familia și mulțumiți-I pentru grija Sa!
Imaginează-ți că ești Iosua, noul conducător al poporului Israel. Îi cunoști bine pe oameni – ai petrecut patruzeci de ani în deșert din cauza neascultării părinților lor. Ai văzut cum se ceartă și se plâng ca niște copii obosiți în timpul unei călătorii lungi cu mașina. Moise a avut nevoie de multă răbdare pentru a-i conduce. Acum, este rândul tău să îi conduci. Imaginează-ți povara și responsabilitatea uriașă care vin la pachet cu rolul acesta!
Dumnezeu nu ne lasă niciodată să ne purtăm singuri poverile sau responsabilitățile. Dumnezeu l-a încurajat pe Iosua spunându-i: „Nimeni nu va putea să stea împotriva ta cât vei trăi. Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise; nu te voi lăsa, nici nu te voi părăsi. [...] Nu ţi-am dat Eu oare porunca aceasta: «Întăreşte- te şi îmbărbătează-te»? Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face»” (Iosua 1:5,9).
Ce promisiune frumoasă! Și cât de liniștitor trebuie să fi fost pentru el să se apropie de râul Iordan știind că Dumnezeu era de partea lui.
Promisiunea aceasta nu este doar pentru Iosua, ci și pentru noi! Ca părinte, ți-a fost încredințată uriașa responsabilitate de a-ți conduce familia. Și tu te confrunți cu plângeri și nemulțumiri, cu emoțiile celor mici și cu momentele lor de neascultare. Vor fi zile în care te vei îndoi de tine și de abilitățile tale de a fi un lider pentru Dumnezeu. Amintește- ți că Dumnezeu îți spune: „Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise.” Găsește încurajare, mângâiere și bucurie în cunoașterea faptului că Dumnezeul universului te va ajuta să îi călăuzești pe copiii pe care ți i-a încredințat!
Dumnezeu nu ne lasă niciodată să ne purtăm singuri poverile sau responsabilitățile. Dumnezeu l-a încurajat pe Iosua spunându-i: „Nimeni nu va putea să stea împotriva ta cât vei trăi. Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise; nu te voi lăsa, nici nu te voi părăsi. [...] Nu ţi-am dat Eu oare porunca aceasta: «Întăreşte- te şi îmbărbătează-te»? Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face»” (Iosua 1:5,9).
Ce promisiune frumoasă! Și cât de liniștitor trebuie să fi fost pentru el să se apropie de râul Iordan știind că Dumnezeu era de partea lui.
Promisiunea aceasta nu este doar pentru Iosua, ci și pentru noi! Ca părinte, ți-a fost încredințată uriașa responsabilitate de a-ți conduce familia. Și tu te confrunți cu plângeri și nemulțumiri, cu emoțiile celor mici și cu momentele lor de neascultare. Vor fi zile în care te vei îndoi de tine și de abilitățile tale de a fi un lider pentru Dumnezeu. Amintește- ți că Dumnezeu îți spune: „Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise.” Găsește încurajare, mângâiere și bucurie în cunoașterea faptului că Dumnezeul universului te va ajuta să îi călăuzești pe copiii pe care ți i-a încredințat!
Studiul 11, 7-13 septembrie
