A umbla cu Dumnezeu partea 1

Text de memorat

Dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga și va căuta Fața Mea, și se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul și-i voi tămădui țara. 2 Cronici 7:14

Dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga și va căuta Fața Mea, și se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul și-i voi tămădui țara. 2 Cronici 7:14

Probabil că ai auzit apropiații vorbind despre cât este de important să ai zilnic timpul tău pentru „devoțional”. Ce sunt însă devoționalele? Rădăcina cuvântului este verbul a devota, care înseamnă „a da ceva”. Cuvântul în sine provine din doi termeni latinești al căror sens este acela de a face un jurământ oficial. Timpul dedicat devoționalului este unul pe care îl punem deoparte pentru Dumnezeu, pentru a ne devota pe noi înșine în slujba Sa pe parcursul zilei.

Pentru un creștin, devoționalul nu este doar o activitate care trebuie bifată în fiecare zi și nici simpla lectură a Bibliei pe parcursul unui an, ci este un timp pe care îl dedicăm cunoașterii lui Dumnezeu prin studiu biblic și rugăciune.

În Eden, se întâmpla câteodată ca Adam și Eva să aibă un Vizitator special în timpul devoționalelor.

Fericita pereche aștepta cu bucurie vizitele Creatorului lor, care umbla și vorbea cu ei în răcoarea zilei. - Divina vindecare, p. 261

Cei doi aveau privilegiul de a petrece timpul studiind sub îndrumarea celui mai mare Învățător. Însă apariția păcatului a schimbat natura acestor întâlniri față în față, iar ei se ascundeau de frică atunci când El venea să-i caute. Păcatul l-a despărțit pe Adam de Făcătorul lui și ne desparte și pe noi.

Isaia 59:2 Nelegiuirile voastre pun un zid de despărțire între voi și Dumnezeul vostru.

Dar Dumnezeu tot a găsit o modalitate de a comunica din nou cu Adam și cu Eva: moartea lui Hristos a făcut acest lucru posibil. Chiar în ziua în care a păcătuit, Adam a primit instrucțiuni cu privire la serviciul simplu de închinare pe care trebuia să îl aibă cu ocazia jertfei de dimineață și a celei de seară. Adam și familia lui se adunau zilnic în jurul altarului pentru a se închina și ruga, meditând la marele sacrificiu al lui Dumnezeu. Putem și noi să urmăm exemplul lui Adam și, în răcoarea dimineții și a serii, să ne închinăm și să ne rugăm, iar Dumnezeu Se va întâlni cu noi și ne va învăța, așa cum a făcut cu Adam și cu Eva.

Ieremia 33:3 Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.

Acesta este unul dintre motivele pentru care devoționalul este o necesitate pentru a pune capăt stricăciunii provocate de păcat și pentru a reface chipul lui Dumnezeu în gândurile și acțiunile noastre. Totuși, cât de ușor putem fi zăpăciți! Cât de des nu ne-am îngropat dimineața capul în pernă pentru câteva minute de somn în plus? De câte ori nu ne-am petrecut serile absorbiți de temele pentru acasă, înghițiți de internet sau cu atenția distrasă de prieteni, de distracțiile media sau de activitățile sportive?

Avem, însă, această minunată promisiune:

2 Cronici 7:14 Dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga și va căuta Fața Mea, și se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul și-i voi tămădui țara.

Dedicați-vă lui Dumnezeu dimineața; aceasta să fie prima voastră activitate. —Calea către Hristos, p. 70

Probabil că ai auzit istorisiri despre oameni devotați, precum o mamă care se avântă într-o casă cuprinsă de flăcări pentru a-și salva bebelușul prețios, o fiică ce își îngrijește cu credincioșie părinții în vârstă sau un soldat care își riscă viața pentru a salva un camarad rănit.

Aceste exemple de devotament ale unei persoane pentru o alta ne ajută să înțelegem că devotamentul față de Dumnezeu implică dragoste, prietenie și credincioșie. Atunci când ne consacrăm cu adevărat lui Dumnezeu, ne găsim bucuria în El pentru că este Creatorul nostru, iar plăcerea noastră este să ne supunem Lui.

Rugăciunea Domnească începe prin recunoașterea măreției lui Dumnezeu și prin exprimarea predării noastre depline față de El.

Matei 6:9,10 Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ.

Așadar, o parte importantă a devoționalului nostru din fiecare dimineață este să ne consacrăm personal lui Dumnezeu. Acest lucru înseamnă că în fiecare dimineață ne reînnoim dedicarea față de El ca Domn al nostru – Conducătorul nostru de drept – și că alegem să permitem voinței Lui, Legii Lui și dorințelor Lui să ne conducă pe tot parcursul zilei.

Consacră-te lui Dumnezeu în fiecare dimineață; aceasta să fie prima activitate a ta. Roagă-te astfel: „O, Doamne, primește-mă să fiu cu totul al Tău! Așez toate planurile mele la picioarele Tale. Folosește-mă astăzi în serviciul Tău. Rămâi cu mine și tot ce fac eu să fie făcut prin puterea Ta”. Această lucrare trebuie să fie îndeplinită zilnic.... Pune toate planurile tale la dispoziția Lui, pentru a fi aduse la îndeplinire sau abandonate, după cum va hotărî El în providența Sa – Calea către Hristos, p. 70

În mod practic, acest lucru înseamnă că alegem să avem încredere în Dumnezeu și că-I dăm dreptul de a ne spune ce să facem. Îi dăm permisiunea să ne conducă planurile pe termen lung, cum ar fi alegerea carierei sau a partenerului/partenerei de viață, călăuzindu-ne alegerile „mici” din fiecare zi în ceea ce privește alimentația, îmbrăcămintea sau lecturile.

Pavel se reconsacra lui Dumnezeu în fiecare zi. De asemenea, alegând să se supună planurilor lui Dumnezeu, el se tăgăduia zilnic pe sine.

„În fiecare zi eu mor” (trad. după KJV). Voința și dorințele lui se luptau în fiecare zi cu datoria și cu voia lui Dumnezeu. În loc să își urmeze înclinațiile, el a făcut voia lui Dumnezeu, oricât de neplăcută sau de chinuitor ar fi fost pentru natura lui firească. – Mărturii pentru biserică, vol. 4, p. 299

Dacă noi, asemenea lui Pavel, am recunoscut autoritatea lui Dumnezeu asupra vieții noastre, atunci vom dori să ne petrecem devoționalul învățând de la El și citindu-i sfaturile despre cum trebuie să trăim. În mod cert, trebuie să ne apropiem de Cele Zece Porunci cu o atenție deosebită. De asemenea, trebuie să studiem toate rânduielile lui Dumnezeu, adică diversele porunci din Biblie care ne oferă înțelepciune și fericire în viață. Din conținutul acestora învățăm principii privind disciplina financiară, permițându-ne, astfel, să fim generoși în daruri. Învățăm principii de viață care ne mențin sănătatea în formă prin exerciții fizice și prin evitarea alimentelor nesănătoase, precum carnea de porc. Apoi, sunt mărturiile, adică spusele și scrierile profeților.

Deuteronomul 4:6 Să le păziți și să le împliniți, căci aceasta va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea popoarelor, care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi și vor zice: „Acest neam mare este un popor cu totul înțelept și priceput!”

Deuternomul 6:24 Domnul ne-a poruncit atunci să împlinim toate aceste legi și să ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, ca să fim totdeauna fericiți și să ne țină în viață, cum face astăzi.

Dacă dorim înțelepciune, vom fi doritori să auzim și să luăm aminte la învățăturile Lui.

Să presupunem că vezi un tânăr care ajută un domn în vârstă să găsească un loc bun în biserică. Probabil te gândești că este un tânăr atent. După biserică, atunci când îl observi pe același tânăr curățând mesele după cina de părtășie, te gândești că în mod sigur acesta este de ajutor. Mai târziu, când îl auzi vorbind frumos cu părinții lui, ești uimit. „Cât de respectuos este!” De fapt, de fiecare dată când îl vezi pe acel tânăr, admirația ta privind caracterul lui crește.

Astfel stau lucrurile când ajungem să-L cunoaștem pe Isus. Cu cât aflăm mai multe despre Mântuitorul nostru, cu atât mai mult Îl admirăm.

Atunci când ajungem să cunoaștem mai bine oamenii, vom vedea, în cele din urmă, unele defecte. Dar cel mai minunat lucru despre Dumnezeu este că despre caracterul Său nu vom descoperi nimic, niciodată, care să ne strice impresia bună despre El.

Există câteva modalități bune de a descoperi cum este Dumnezeu. Una dintre ele este să studiem lucrurile pe care le-a făcut. Atunci când ne luăm timp să studiem o floare delicată, ne gândim că Dumnezeu iubește cu adevărat frumusețea! Când ne uităm la designul complex al corpului uman, tragem concluzia că înțelepciunea lui Dumnezeu este infinită! Și suntem plini de uimire atunci când privim îndelung stelele și ne amintim că în Scriptură este menționat faptul că Dumnezeu le numără și le cheamă pe nume toate. „Dumnezeu este incredibil de puternic!”

Biblia ne dă o descoperire chiar și mai limpede a lui Dumnezeu și Îl admirăm tot mai mult atunci când citim cum a creat lumea, cum a dat legi drepte și cum, plin de grijă, împlinește nevoile atâtor oameni. Un plan excelent pentru devoțional este să te gândești la Dumnezeu așa cum S-a descoperit El Însuși în Biblie.

Psalmii 145:5 Voi spune strălucirea slăvită a măreției Tale și voi cânta minunile Tale.

Caracterul lui Dumnezeu ne este descoperit cel mai limpede în viața lui Isus. De aceea, suntem sfătuiți să petrecem zilnic un timp în care medităm la viața Sa.

Ar fi bine să petreci în fiecare zi o oră în meditație, revăzând viața lui Hristos de la iesle la Golgota. Noi ar trebui să o luăm punct cu punct și, cu însuflețire, să ne prindem de fiecare scenă, mai ales de cele de încheiere ale vieții Lui pământești. Contemplând în felul acesta învățăturile și suferințele Sale și sacrificiul nemărginit pe care l-a făcut pentru răscumpărarea neamului omenesc, ne putem întări credința, ne putem reînviora iubirea și putem deveni mai plini de spiritul care L-a susținut pe Mântuitorul nostru. - Mărturii pentru biserică, vol. 4, p. 374

Cu alte cuvinte, timpul devoționalului petrecut cum se cuvine ne va întări dedicarea față de Hristos, ne va crește admirația față de El, precum și asemănarea cu El. Pe măsură ce Îl vom admira și aprecia tot mai mult, la fel se va întâmpla și cu devotamentul nostru față de El.

Este interesant că pe măsură ce învățăm mai mult despre Hristos, vom vedea cât de incompleți suntem. Pe măsură ce Îi studiem caracterul perfect, va fi tot mai evident cât de neasemănători suntem cu El. Observați, însă, cum până și acest lucru ne ajută, de fapt, în devoționalele noastre.

Cu cât vom contempla mai mult caracte- rul lui Hristos și cu cât vom experimenta mai mult puterea Sa salvatoare, cu atât mai multă intensitate ne vom da seama de propriile slăbiciuni și defecte și vom privi cu și mai multă sinceritate la El ca fiind tăria și Salvatorul nostru. – The Sanctified Life, p. 83.

Așadar, să studiem cu atenție Scripturile și vom nutri o admirație crescândă față de caracterul Său și o dependență tot mai mare de El.

Isaia vorbește despre acest lucru astfel:

Isaia 45:22 Întoarceți-vă la Mine, și veți fi mântuiți toți cei ce sunteți la marginile pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu, și nu altul.

Un caracter format după asemănarea divină este singura comoară pe care o putem lua din lumea aceasta în următoarea. —Parabolele Domnului Hristos, p. 332

Secțiunea I

1. Gândește-te la sensul cuvântului „devoțional.” De ce nu ar trebui să tratăm devoționalele doar ca pe o activitate de zi cu zi care trebuie bifată?

2. Care este una dintre modalitățile prin care devoționalele contracarează lucrarea păcatului în viața noastră?

Compară 2 Cronici 7:14 cu Isaia 55:6,7. Ce asemănări vezi?

Studiu suplimentar: Uită-te după cuvântul „caută” într-o Biblie cu concordanță sau într-una online. Ce altceva poți învăța despre ce înseamnă să-L cauți pe Dumnezeu și de ce ar trebui să facem astfel?

Secțiunea II

4. Ce înseamnă să te consacri lui Dumnezeu? Cum ne va afecta acest lucru comportamentul?

5. Citește Deuteronomul 6:17-25. Ce anume ne poruncește Dumnezeu să păzim cu sârguință și de ce? Vezi, de asemenea, Psalmii 19:7-11 .

7. De ce ar trebui să petrecem o parte din timpul devoționalului meditând la caracterul lui Dumnezeu? 2 Corinteni 3:18

Audio: Sidonia Ungureanu