1 Din nou, cuvântul DOMNULUI oștirilor a venit la mine, spunând:

Cuvântul Domnului. Versetele 1-8 descriu promisiunea lui Dumnezeu de a locui cu poporul Lui într-un Ierusalim refăcut, plin de locuitori.


2 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Sunt gelos, cu mare gelozie, pentru Sion; și sunt gelos, cu mare furie, pentru el.

Aşa vorbeşte Domnul. Formula aceasta apare de 10 ori în cap. 8. Repetarea certifică siguranţa promisiunilor divine. De fiecare dată cu excepţia uneia (v. 3) apare forma mai completă: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor.

Râvnă pentru Sion. Compară Ioel 2,18.


3 Astfel spune DOMNUL: M-am întors la Sion și voi locui în mijlocul Ierusalimului; și Ierusalimul se va numi cetatea adevărului; și muntele DOMNULUI oștirilor, muntele sfânt.

Mă întorc. Faptul că restaurarea cetăţii şi a Templului erau acum în desfăşurare sugera că Dumnezeu Se întorsese la poporul Său (vezi cap. 2,10). Totuşi, verbul tradus mă întorc poate fi tradus şi la timpul viitor (vezi LXX). Ceea ce fusese realizat până aici era doar începutul a ceea ce Dumnezeu Îşi pusese în gând să facă pentru Ierusalim.

Credincioasă. Sau a adevărului. Ebr. ’emeth, tărie, siguranţă, credincioşie, adevăr. De aici exprimarea cetatea credincioasă. LXX zice cetatea adevărată.

Muntele cel Sfânt. Aici un sinonim pentru Ierusalim (vezi Isaia 27,13; 66,20).


4 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Vor locui totuși bătrâni și bătrâne pe străzile Ierusalimului, și fiecare om cu toiagul său în mână, din cauza mulțimii zilelor.

Iarăşi. Versetele 4-15 descriu Ierusalimul aşa cum ar fi putut fi în decursul veacurilor (vezi p. 27-30). Planul lui Dumnezeu era ca Israelul restaurat să-şi accepte destinul glorios cu multă vreme înainte plănuit pentru el. Dacă ar fi fost dispuşi să lucreze în armonie cu planurile Cerului, s-ar fi bucurat de prosperitatea materială şi puterea spirituală descrise aici. Ierusalimul ar fi putut să stea în fala prosperităţii ca împărăteasă a împărăţiilor, liberă în tăria puterii ei date de Dumnezeu. (DA 577). Totuşi, promisiunile erau condiţionate de ascultare (PK 701), iar Israel nu a reuşit să împlinească planul divin (vezi Vol. IV, p. 30-33).

Din pricina marelui număr de zile. Longevitatea ar fi fost răsplata ascultării (vezi Geneza 15,15; Exod 20,12; Deuteronom 4,40; Psalmi 91,16.; vezi comentariul la Isaia 65,20; vezi şi p. 27). O moarte timpurie era considerată o pedeapsă pentru păcat (vezi Psalmi 55,23).


5 Și străzile cetății vor fi pline de băieți și fete, jucându-se pe străzile ei.

Băieţi şi fete. Un semn al unei creşteri demografice sănătoase şi al unei securităţi refăcute (vezi Osea 1,10).


6 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Dacă aceasta este minunată în ochii rămășiței acestui popor în acele zile, ar trebui să fie de asemenea minunată în ochii mei? spune DOMNUL oștirilor.

De mirat. De la ebr. pala’, care poate fi tradus a fi prea dificil (vezi Geneza 18,14; Deuteronom 17,8; etc.). Înţeles astfel, aici avem de-a face cu o mustrare pentru lipsa de credinţă. Dacă lui Israel îi lipsea credinţa necesară, ceea ce plănuia Dumnezeu să facă urma să fie prea dificil pentru El. Pe de o altă parte, pala’ mai înseamnă a fi deosebit, a fi distins, a fi curios, de unde traducerea de mirat.


7 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Iată, voi salva pe poporul meu din țara estului și din țara vestului;

Eu izbăvesc. Dumnezeu va izbăvi poporul împrăştiat şi-l va aduce înapoi (v. 8) în ţara lor. Din nou ei vor locui în pace şi linişte şi vor fi poporul Meu (v. 8).

Ţara de la răsărit. Cele două direcţii menţionate în acest verset pot simboliza extinderea universală (vezi Psalmi 50,1; Maleahi 1,11; Matei 8,11).


8 Și îi voi aduce și vor locui în mijlocul Ierusalimului; și ei vor fi poporul meu iar eu voi fi Dumnezeul lor, în adevăr și în dreptate.

Poporul Meu. O promisiune că legământul va fi reînnoit (vezi Ieremia 31,33).


9 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Să fie tari mâinile voastre, voi care auziți, în aceste zile, cuvintele acestea prin gura profeților, care erau în ziua în care temelia casei DOMNULUI oștirilor a fost pusă, ca templul să fie construit.

Întăriţi-vă mâinile. Un îndemn la curaj (vezi Judecători 7,11; Isaia 35,3).

Astăzi. Timpul prezent de atunci pus în contrast cu timpul proorocilor de mai înainte (cap. 7,7). Profeţii la care se face referire aici, Hagai şi Zaharia i-au mobilizat pe exilaţii întorşi la punerea temeliei Templului şi la rezidirea ei (Ezra 6,14; PK 573-578, 596).


10 Pentru că înainte de aceste zile nu era plată pentru om, nici vreo plată pentru vită; și nici nu era pace pentru cel care ieșea sau pentru cel care intra, din cauza necazului, pentru că am stârnit pe toți oamenii, pe fiecare, împotriva aproapelui său.

Înainte de aceste zile. O aluzie la timpul de inactivitate (vezi Ezra 4) care a urmat după aşezarea iniţială a temeliei Templului după reîntoarcerea din captivitate. Nu era răsplată, adică, nu era leafă, din cauză că pământul nu rodea şi domnea o sărăcie extremă (vezi Hagai 1,11; 2,17).

Starea de lipsă de pace era pricinuită de opoziţia poporului ostil al ţării faţă de lucrarea de refacere a Templului (Ezra 4,4). Cuvintele toţi oamenii unii împotriva altora arată neînţelegerile interne între iudeii repatriaţi pe lângă opoziţia externă.


11 Dar acum nu voi fi, pentru rămășița acestui popor, ca în zilele dinainte, spune DOMNUL oștirilor.

Nu voi mai face. Din cauza noii lor sârguinţe în lucrarea de refacere, atitudinea lui Dumnezeu faţă de rămăşiţă s-a schimbat (vezi Hagai 2,18.19). Ca în trecut, se referă la timpul de inactivitate menţionat în v. 10.


12 Pentru că sămânța va fi prosperă; vița își va da rodul și pământul își va da venitul și cerurile își vor da roua; și eu voi face ca rămășița acestui popor să stăpânească toate acestea.

Vor merge bine. Recoltele vor fi păzite de duşmani (vezi Levitic 26,16) şi astfel le va merge bine (vezi Levitic 26,4-6).


13 Și se va întâmpla că, precum ați fost un blestem printre păgâni, casă a lui Iuda și casă a lui Israel, tot astfel vă voi salva și veți fi o binecuvântare; nu vă temeți, întăriți-vă mâinile.

Un blestem. Vezi Ieremia 24,9.

Casa lui Iuda. Faptul că sunt menţionate atât casa lui Iuda cât şi casa lui Israel, arată că refacerea va cuprinde pe descendenţii tuturor celor 12 seminţii (vezi Ieremia 50,17-20.33.34). Pare evident că din fiecare din cele 12 seminţii se repatriase câte cineva (vezi comentariul la Ezra 6,17).

O binecuvântare. Cu privire la rolul Israelului din refacere, vezi p. 27-30.


14 Pentru că astfel spune DOMNUL oștirilor: Precum am gândit să vă pedepsesc, când părinții voștri mă provocau la furie, spune DOMNUL oștirilor, și nu m-am pocăit,

Nu M-am căit. Vezi comentariul la cap. 7,13.


15 Tot astfel am gândit, din nou, în aceste zile să fac bine Ierusalimului și casei lui Iuda: nu vă temeți.

Să fac bine. Compară Ieremia 31,28. Profetul contrastează trecutul cu viitorul.


16 Acestea sunt lucrurile pe care să le faceți: Fiecare să vorbească adevărul aproapelui său; faceți judecata adevărului și a păcii în porțile voastre;

Trebuie să faceţi. Măreţele făgăduinţe erau condiţionate de ascultare. Versetele 16 şi 17 pun accentul pe virtuţile morale (vezi comentariul la Mica 6,8). Vezi p. 27, 28.


17 Și nimeni dintre voi să nu își închipuie răul în inimile voastre împotriva aproapelui său; și nu iubiți jurământul fals, pentru că toate acestea sunt lucruri pe care eu le urăsc, spune DOMNUL.
18 Și cuvântul DOMNULUI oștirilor a venit la mine, spunând:
19 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Postul lunii a patra și postul lunii a cincea și postul lunii a șaptea și postul lunii a zecea vor fi pentru casa lui Iuda bucurie și veselie și sărbători fericite; de aceea iubiți adevărul și pacea.

Postul. Revenind la întrebarea iniţială (vezi cap. 7,3.5), Dumnezeu declară că posturile care comemorau vreo nenorocire anterioară urmau să fie schimbate în ocazii de bucurie. Posturile lunii a patra şi a cincia (Tamuz şi Ab) fără îndoială comemorau capturarea şi distrugerea Ierusalimului de către babilonieni (vezi 2Regi 25,1-9; Ieremia 52,12-16); acela al lunii a şaptea (Tişri), probabil omorârea lui Ghedalia şi fuga în Egipt (vezi 2Regi 25,22-26; Ieremia 41,1.2; comp. Zaharia 7,5); iar cel al lunii a zecea (Tebet) probabil timpul când Nebucadneţar a început asedierea Ierusalimului (vezi 2Regi 25,1.2; Ieremia 52,4).


20 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Se va întâmpla din nou că, vor veni popoare și locuitori ai multor cetăți;

Popoare. Bunăstarea lui Israel urma să constituie pentru toate naţiunile o demonstraţie cu privire la beneficiile şi rezultatele unei închinări sincere la Iehova. Ca rezultat al aceste demonstraţii mulţi din naţiunile acestea vor fi atraşi să se închine Domnului (vezi p. 28, 29).


21 Și locuitorii unei cetăți vor merge la alta, spunând: Să mergem repede să ne rugăm înaintea DOMNULUI și să îl căutăm pe DOMNUL oștirilor, voi merge și eu.

Haidem. Sau Să mergem repede. Isaia descrie aceeaşi mişcare (vezi comentariul la Isaia 2,2-4).


22 Da, multe popoare și națiuni puternice vor veni să îl caute pe DOMNUL oștirilor în Ierusalim și să se roage înaintea DOMNULUI.

Să caute pe Domnul. Minunate ar fi fost rezultatele dacă izraeliţii, la întoarcerea lor din exil ar fi împlinit destinul lor măreţ. Întregul pământ ar fi fost astfel pregătit pentru prima venire a lui Hristos (vezi p. 29, 30; PK 704).


23 Astfel spune DOMNUL oștirilor: În acele zile se va întâmpla că, zece oameni din toate limbile națiunilor vor apuca, da, vor apuca poala aceluia care este iudeu, spunând: Vom merge cu voi, fiindcă am auzit că Dumnezeu este cu voi.

Toate limbile. Reprezentând o mişcare universală.

Apuca. O ilustraţie care evidenţiază şi mai mult dimensiunile acestei mişcări misionare. Cât de tragic că israeliţii s-au abătut de la gloriosul lor destin şi şi-au însuşit în mod egoist ceea ce ar fi adus vindecare şi viaţă spirituală unor nenumărate mulţimi! (PK 705)

Învăţătura este pentru Israelul lui Dumnezeu (Galateni 6,16). Dumnezeu Îşi împlineşte acum planul prin biserica Sa de pe pământ (vezi p. 35, 36). Membrii ei trebuie să răspândească lumina adevărului la toate naţiunile (Apocalipsa 14,6). În viaţa lor personală ei trebuie să facă religia lui Isus Hristos atât de atrăgătoare, încât alţii să fie atraşi să-şi predea viaţa Mântuitorului. Biserica lui Dumnezeu este aceea care acum trebuie să fie o binecuvântare pentru lume (Zaharia 8,13).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

3, 7, 8, 12, 13 PK 704

13 PK 576

16 ML 233; PK 704