1 O, de ai fi fratele meu, care a supt la sânul mamei mele, când te-aș întâlni în uliță, te-aș săruta și nimeni nu m-ar privi rău!

Fratele meu. Mireasa pare să-şi aducă aminte de timpul dinainte ca piedicile unirii lor să fie înlăturate. Neputând încă să-şi declare dragostea faţă de el ca iubit, ea dorea ca legăturile dintre ei să fi fost acelea dintre frate şi soră.

Nu m-ar ţinea de rău. [Nu m-ar dispreţui, KJV]. Adică familia şi prietenii ei nu i-ar fi adus vreo învinuire.


2 Te-aș lua și te-aș aduce în casa mamei mele, care mi-a dat învățătură. Ți-aș da să bei vin[[xr:1]] cu mirodenii, must din rodiile mele.

M-ar învăţa. Aşa cum e tradus, mama ar fi învăţătorul. Totuşi verbul poate fi tradus şi "tu mă vei învăţa". Oricare dintre variante are un sens clar. Mamele au un sfat bun pentru fiice legat de viaţa de căsătorie. Şi înţeleptul Solomon ar fi putut face să tresalte inima tinerei lui mirese, împărtăşindu-i din vastele lui cunoştinţe. În schimb, la rândul ei, ea ar fi răspuns aducând odihnă potrivită.


3 Să-și pună mâna stângă[[xr:1]] sub capul meu și dreapta lui să mă îmbrățișeze!
4 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului: nu treziți, nu stârniți dragostea până nu vine ea!

3. Vă rog fierbinte. Compară cu cap. 2,7; 3,5. Repetarea acestui refren sprijină puternic ideea unităţii cântării.


5 Cine[[xr:1]] este aceea care se suie din pustiu rezemată de iubitul ei? Te-am trezit sub măr; acolo te-a născut mama ta, acolo te-a născut și te-a făcut ea.

Cine este aceea, care se suie? Versetul 5 pare să fie o descriere a sosirii perechii împărăteşti la casa miresei. Te-am trezit. Solomon poate vrea să spună că ei s-au întors în locul unde a trezit pentru prima dată iubirea în mireasa lui. Mamă-ta. Ei s-au înapoiat în casa unde se născuse mireasa lui.


6 Pune-mă[[xr:1]] ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe brațul tău; căci dragostea este tare ca moartea, și gelozia – cumplită ca Șeolul; flacăra ei este învăpăiată, pârjol nemaivăzut.

Pune-mă ca o pecete. Vorbeşte mireasa, aşa cum reiese în ebraică din forma masculină a lui "tu" [în rom., subînţeles]. Cuvântul ebraic "pecete," chotham, înseamnă inel cu pecete (vezi Exod 28,11.21; Iov 38,14; 41,15; Ieremia 22,24). Evreii purtau uneori inelul lor cu pecete agăţat de gât cu un şnur . Mireasa lui Solomon doreşte ca soţul ei să o considere ca un astfel de inel preţios.

Jar. Ebr. reshaphim, "flăcări", "fulgere", tradus "focul cerului" [fulgere fierbinţi, KJV] în Psalm 78,48.

O flacără a Domnului. [O flacără grozav de puternică, KJV]. Literal, "o flacără a lui Iehova". Probabil fulgerul.


7 Apele cele mari nu pot stinge dragostea și râurile nu pot s-o înece; dacă[[xr:1]] ar da omul toată bogăția casei lui pentru dragoste, tot n-ar avea decât dispreț.

Nu pot să stingă dragostea. Iubirea nu poate fi distrusă de nimeni şi de nimic. Ea nu poate fi cumpărată. Cea mai mare ofertă ar fi cu totul dispreţuită. Acest pasaj, care vorbeşte despre puterea invincibilă şi despre statornicia constantă iubirii, nu are egal în literatură în ce priveşte forţa de expresie.


8 Avem o soră tânără[[xr:1]], căreia nu i-au crescut încă sânii. Ce vom face cu sora noastră în ziua când îi vor veni pețitorii?

Soră micuţă. Afirmaţia aceasta poate să fi fost făcută de fraţii sulamitei, care îşi amintesc de zilele copilăriei miresei. Se pare că ei au discutat despre felul cum să procedeze cu micuţa lor soră când i s-ar fi făcut o cerere în căsătorie.


9 Dacă va fi un zid, vom zidi pe ea creneluri de argint; iar dacă va fi o ușă, o vom închide cu scânduri de cedru.
10 Eu sunt un zid și sânii mei sunt ca niște turnuri; în ochii lui am fost ca una care a găsit pace.
11 Solomon avea o vie la Baal-Hamon; le-a închiriat-o[[xr:1]] unor păzitori și fiecare aducea pentru rodul ei o mie de sicli de argint.

Solomon avea o vie. Aceasta era fără îndoială una din multele vii ale lui Solomon.


12 Via mea, care este a mea, o păstrez eu. Ține-ți, Solomoane, cei o mie de sicli și două sute să fie ai celor ce păzesc rodul!

Via mea. Mireasa îşi înnoieşte făgăduinţa faţă de soţul ei. Ea vorbeşte despre sine ca fiind păzitoarea propriei sale vii, dar transferă aceste drepturi şi privilegii soţului ei.


13 Tu, care locuiești în grădini, prietenii dau ascultare chemării tale: „Fă-mă să-ți aud glasul!”

Fă-mă să-l aud. Când cade cortina, Solomon cere să mai audă o dată glasul iubitei sale, poate într-un refren pe care îl auzise repetat de ea în timpul logodnei lor.


14 Grăbește-te[[xr:1]], iubitule, ca[[xr:2]] o gazelă sau ca un pui de cerb pe munții plini de mirodenii!

Vino repede, iubitule. Aşa se încheie poemul, cu două versuri scurte care condensează în ele tot ce s-a repetat iarăşi şi iarăşi sub diferite forme: peţirea şi căsătoria a două inimi fericite. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

64T 334

6.7�

Ed 93