1 Acum, acestea sunt ultimele cuvinte ale lui David. David, fiul lui Isai, a spus și omul care a fost ridicat în înălțime, unsul Dumnezeului lui Iacob și dulcele psalmist al lui Israel, a spus:

Cele din urmă cuvinte ale lui David. Capitolul acesta constă din două părţi distincte. Versetele 1-7 sunt un psalm care constituie ultima declaraţie oficială a lui David, iar versetele 8-39 este o listă a eroilor lui. Cântarea nu se află în cartea Psalmilor.

Cuvântul. Ebraicul ne’um, o exprimare divină fie direct de către Dumnezeu, fie prin profeţii Lui. Cuvântul nu este folosit pentru a desemna o vorbire omenească obişnuită. El se află mai des în expresia zis-a Domnul. Profeţii falşi au folosit cuvântul în scopul de a face pe oameni să creadă că aduceau solii divine (Ieremia 23,31).

A fost înălţat sus de tot. David a fost un bărbat de origine umilă, pe care Domnul l-a ales şi la ridicat la înalta poziţie de profet şi împărat (vezi 2Samuel 7,8.9; Psalmul 78,70; 89,27).

Cântăreţul plăcut al lui Israel. Aceste cuvinte constituie o descriere potrivită a bărbatului care a scris nu numai această cântare, ci şi mulţi psalmi care s-au dovedit un izvor de inspiraţie pentru oameni din toate veacurile.


2 Duhul DOMNULUI a vorbit prin mine și cuvântul lui a fost pe limba mea.

Duhul Domnului. Solia nu era propriul enunţ al lui David. Faptul că Duhul Sfânt a vorbit îndreptăţeşte folosirea cuvântului ne’um (vezi despre v. 1). Pe limba mea. Vezi Ieremia 1,9, compară cu 2 Petru 1,21.


3 Dumnezeul lui Israel a spus: Stânca lui Israel mi-a vorbit: Cel care stăpânește peste oameni trebuie să fie drept, conducând în frica de Dumnezeu.

Stânca lui Israel mi-a zis. Expresia aceasta, paralelă cu cea precedentă, demonstrează stilul poetic al cântării. Compară şi cu expresia paralelă din v. 2.

Cel ce împărăţeşte... cu dreptate (engl. must be just). Trebuie să fie a fost adăugat. Sensul din ebraică este cel ce stăpâneşte cu dreptate. Este scoasă în evidenţă binecuvântarea unui conducător drept mai degrabă decât că un conducător este îndemnat să conducă cu dreptate.


4 Și el va fi ca lumina dimineții, când soarele răsare, o dimineață fără nori; ca iarba nouă încolțind din pământ prin strălucire puternică, după ploaie.

Ca lumina. Vezi Psalmul 89,36. Bărbatul care conduce pentru Dumnezeu va fi ca soarele, care aduce lumină pentru pământ, căldură şi binecuvântare.

Verdeaţa. Verdeaţa pământului apare ca rezultat al lucrării soarelui şi ploilor. Tot aşa şi cel care conduce poate să aducă o serie de binecuvântări dacă îşi împlineşte răspunderile în frică de Dumnezeu.


5 Deși casa mea nu este astfel cu Dumnezeu, totuși, el a făcut cu mine un legământ veșnic, rânduit în toate lucrurile și sigur, pentru că aceasta este toată salvarea mea și toată dorința mea, deși el nu o face să crească.

Nu este aşa. Unii comentatori exprimă această propoziţie sub forma unei întrebări: Şi nu este oare un fapt că a mea casă este aşa înaintea Domnului? Pentru că David s-a străduit să conducă cu dreptate şi pricepere, cu continuă temere de Dumnezeu, Domnul i-a făgăduit să-i păstreze casa pentru veşnicie. Făgăduinţa era condiţionată, iar condiţiile n-au fost împlinite de urmaşii lui. De aceea, aceste făgăduinţe vor fi împlinite acum numai prin Hristos ca sămânţă a lui David.

Nu va face El oare să răsară. Unii sugerează că această propoziţie, în armonie cu cea dintâi, ar trebui să fie la forma interogativă: Nu va face El oare ca toate dorinţele mele să prospere? Forma afirmativă este lipsită de sens. O parafrazare sugerată în armonie cu această schimbare este. Şi nu este oare un fapt că, a mea casă este aşa înaintea lui Dumnezeu? Pentru că în scopul acesta El a făcut cu mine un legământ veşnic, ca toate lucrurile să poată fi bine puse în rânduială, făcându-le sigure. Şi oare nu va aduce El astfel mântuirea mea şi nu va face El ca toate dorinţele mele să prospere?


6 Dar fiii lui Belial vor fi cu toții ca spini aruncați, pentru că nu pot fi luați cu mâinile;

Ca nişte spini. În contrast cu statornicirea tronului lui David va fi soarta tristă a fiilor lui Belial (a celor răi, n.n.). Oamenii necredincioşi nu se vor bucura de roadele mântuirii, ci vor fi ca spinii pe care îi arunci ca pe ceva întru totul nevrednic, pentru a fi mistuiţi şi a ajunge ca un lucru de nimic.

Cu mâna. Cei răi sunt ca spinii care înţeapă mâinile celor care încearcă să se atingă de ei. În felul acesta, mijloacele obişnuite nu sunt suficiente pentru a-i înlătura.


7 Dar omul care îi va atinge trebuie să fie apărat cu fier și cu mânerul unei sulițe; și vor fi în întregime arși cu foc în același loc.
8 Acestea sunt numele războinicilor pe care îi avea David: Tahchemonitul care ședea în scaun, mai marele printre căpetenii; același era Adino eznitul; el și-a ridicat sulița împotriva a opt sute, pe care i-a ucis odată.

Numele vitejilor. Acest verset introduce cea de-a doua secţiune a capitolului (v. 8.39), care cuprinde o listă a vitejilor lui David. Aceeaşi listă, cu oarecare deosebiri, apare în 1 Cronici 11,11-47. În Cronici, lista apare la începutul domniei lui David; aici ea urmează la încheierea acelui raport. Dar este clar că ea datează de la începutul domniei lui David (vezi despre v. 24).

Ioşeb-Basşebet. (engl. that sat in the seat). Unii transliterează aceste cuvinte ebraice, făcându-le numele propriu al luptătorului, Ioşeb-Basşebet (vezi RSV). Numele apare ca Iaşobeam, fiul lui Hacmoni în 1 Cronici 11,11. El a fost cu David la Ţiclag (1Cronici 12,1.6).

Fruntaşii căpeteniilor. Vezi 1 Cronici 27,2, în conformitate cu care el a fost căpetenia primei subîmpărţiri a oştirii lui David, care a slujit în timpul primei luni a anului. Vezi cele despre 2 Regi 7,2 privitor la discuţia asupra cuvântului tradus aici căpetenii.

Adino ezmitul (în Romani lipseşte). În loc de această expresie, Cronicile redau şi-a învârtit suliţa (1Cronici 11,11).

Opt sute. 1 Cronici 11,11 spune trei sute. Este imposibil să se precizeze numărul corect. Unul din manuscrisele Siriace redă în Cronici tot opt sute.


9 Și după el era Eleazar, fiul lui Dodo ahohitul, unul dintre cei trei războinici care erau cu David, când i-au sfidat pe filistenii care erau adunați acolo la bătălie și bărbații lui Israel erau plecați;

Dodo. Probabil acelaşi Dodai, căpetenia celei de-a doua subîmpărţiri a oştirii, care slujea în timpul celei de-a doua luni (1Cronici 27,4).

Au ţinut piept, împreună cu David... filistenilor. Eleazar era cu David la Pas-Damim, unde se strânseseră filistenii (1Cronici 11,13). Pas-Damim mai este redat şi Efes-Damim (1Samuel 17,1). Acesta era locul unde tăbărâseră filistenii când Goliat a batjocorit oştile lui Israel şi a fost omorât de David.


10 El s-a ridicat și i-a lovit pe filisteni până mâna lui a obosit și mâna i s-a lipit de sabie; și DOMNUL a lucrat o mare victorie în acea zi; și poporul s-a întors după el numai pentru a prăda.

Lipită de sabie. El prinsese atât de tare sabia lui şi pentru atât de mult timp încât a fost greu s-o mai desfacă după aceea.


11 Și după el a fost Șama, fiul lui Aghe hararitul. Și filistenii se adunaseră într-o ceată înarmată, unde era o bucată de pământ plină de linte; și poporul a fugit de filisteni.

Linte. 1 Cronici 11,13 spune orz. Poate că erau reprezentate ambele culturi. Lupta despre care este vorba apare ca rezultând dintr-un raid făcut de Şama pe o parcelă de pământ pe care probabil că filistenii o prădau.


12 Dar el a stat în picioare în mijlocul câmpului și l-a apărat și i-a ucis pe filisteni; și DOMNUL a lucrat o mare victorie.
13 Și trei dintre cele treizeci mai de seamă au coborât și au venit la David pe timpul seceratului în peștera lui Adulam; și ceata înarmată a filistenilor își ridicase cortul în valea lui Refaim.

Trei din cei treizeci. Probabil că erau mai multe grupe de câte trei printre cei 30 de eroi ai lui David. La început se pare că el a avut o grupă de 30 de viteji, dar numărul a crescut, după cum se vede, prin cei 37 enumeraţi aici (v. 39). Cei trei la care se referă aici, probabil, n-au fost cei trei amintiţi anterior, Iaboşeam, Eleazar şi Şama (v. 8-11).

Valea Refaim. O vale la sud-vest de Ierusalim (vezi despre cap. 5,18).


14 Și David era atunci în citadelă și garnizoana filistenilor era atunci în Betleem.
15 Și David a tânjit și a spus: O, dacă cineva mi-ar da să beau din apa din fântâna Betleemului, care este lângă poartă!
16 Și cei trei războinici au pătruns prin oastea filistenilor și au tras apă din fântâna Betleemului, care era la poartă și au luat-o și au adus-o la David, totuși David nu a dorit să bea din ea, ci a turnat-o înaintea DOMNULUI.
17 Și el a spus: Departe fie de mine aceasta, DOAMNE, să fac aceasta, nu este acesta sângele oamenilor care au mers cu riscul vieților lor? De aceea a refuzat să o bea. Aceste lucruri le-au făcut cei trei războinici.

o bea. Iatăce au făcut aceşti trei viteji.

Sângele. Apa procurată cu riscul vieţii acestor trei bărbaţi era pentru David ca sângele din care consta viaţa lor (vezi Geneza 9,4; Levitic 17,10.11).


18 Și Abișai, fratele lui Ioab, fiul Țeruiei, era mai marele între cei trei. Și el și-a ridicat sulița împotriva a trei sute și i-a ucis și a avut un nume printre cei trei.

Căpetenia celor trei. Aceasta este redarea notei marginale a Bibliei ebraice. Cuvântul trei din text este, fie greşit ortografiat în manuscrisele existente, de care dispunem acum, fie incomplet. Mai multe manuscrise ebraice şi traducerea siriacă redau treizeci. Conform traducerii KJV, Abişai a fost primul în cea de-a doua ceată de trei (v. 19), iar Benaia (v. 20.22) a fost al doilea, cel de-al treilea membru nefiind numit. Dacă Abişai a fost căpetenia celor treizeci, atunci Benaia a fost în afara celor trei, dar el şi Abişai nu erau egali cu ei.


19 Dintre cei trei nu era el demn de mai multă cinste? De aceea a fost căpetenia lor; totuși nu a ajuns pe cei trei dintâi.
20 Și Benaia, fiul lui Iehoiada, fiul unui bărbat viteaz, din Cabțeel, care făcuse multe fapte, el i-a ucis pe cei doi bărbați din Moab care erau ca niște lei; a coborât de asemenea și a ucis un leu în mijlocul unei gropi în timp cu zăpadă;

Benaia. Comandantul corpului de gardă al lui David (chereniţii şi peletiţii) în tot timpul domniei lui David (cap. 8,18; 20,23) şi comandantul celei de-a treia cete a lui David (1Cronici 27,5.6). El a avut o parte principală în sprijinirea lui Solomon când Adonia s-a străduit să ia tronul şi i s-a dat postul de comandant şef al oştirii lui Solomon în locul lui Ioab (1Regi 1,8.26.32-39; 2,25-35; 4,4). Tatăl său, Iehoiada, este numit mare preot în 1 Cronici 27,5.

Cabţeel. O cetate în extrema sudică a lui Iuda, aproape de hotarul lui Edom (Iosua 15,21).

Doi fii ai lui Ariel (engl. two lionlike men). Ebraicul ’ari’el. Literal, leul lui Dumnezeu. Două manuscrise ale LXX conţin fii ai lui Ariel. Uni cred că Benaia a ucis doi fii ai unui rege moabit care se numea Ariel.

A ucis un leu. Uciderea unui leu era privită ca o ispravă de mare valoare (vezi 1Samuel 17,34-36).


21 Și a ucis un egiptean, un bărbat frumos la statură; și egipteanul avea o suliță în mână; iar el a coborât la el cu un toiag și a smuls sulița din mâna egipteanului și l-a omorât cu propria lui suliță.

Groaznic la înfăţişare. Un om de statură mare, de cinci coţi înălţime (1Cronici 11,23).


22 Acestea le-a făcut Benaia, fiul lui Iehoiada, și a avut numele printre cei trei războinici.
23 El era demn de mai multă cinste decât cei treizeci, dar nu a ajuns la cei trei dintâi. Și David l-a pus peste garda lui.

Sfetnicii lui. În garda personală a lui David (vezi cele despre v. 20).


24 Asael, fratele lui Ioab, era unul dintre cei treizeci; Elhanan, fiul lui Dodo, din Betleem,

Asael. Deoarece Asael a fost ucis de Abner când David domnea la Hebron (cap. 2,23), este clar că lista aceasta aparţine unei perioade timpurii a domniei lui David. Asael comanda a patra ceată a lui David (1Cronici 27,7).


25 Șama haroditul, Elica haroditul,

Şama din Harod. Sau Şamot din Harot (1 Cronici 11,27) sau Şamehut izrahitul (1Cronici 27,8), comandantul cetei a cincia a lui David.


26 Heleț peletitul; Ira, fiul lui Icheș tecoatitul,

Heleţ din Pelet. Sau Heleţ din Palon (1Cronici 11,27), comandantul celei de-a şaptea cete (1Cronici 27,10).

Ira. Comandantul celei de-a şasea (1Cronici 27,9). Domiciliul lui era la Tecoa, după cum domiciliul profetului Amos (Amos 1,1), cam la 10 km sud de Betleem. Tecoa se cheamă acum Teqü.


27 Abiezer anatotitul, Mebunai hușatitul,

Abiezer. Un băştinaş din Anatot,[ care a fost ulterior domiciliul lui Ieremia (Ieremia 1,1)], şi comandantul cetei a noua (1Cronici 27,12). Mebunai. Sau Sibecai (1 Cronici 11,29 şi 27,11), comandantul cetei a opta. El a fost ucigaşul lui Saf, uriaşul filistean (2 Samuel. 21,18).


28 Țalmon ahohitul, Maharai netofatitul,

Ţalmon. Sau Ilai (1Cronici 11,29).

Maharai. Comandantul cetei a zecea (1Cronici 27,13). Netofa, unul din grupul de sate din apropierea Betleemului (1Cronici 2,54; 9,16; Neemia 7,26; 12,28).


29 Heleb, fiul lui Baana, un netofatit; Itai, fiul lui Ribai, din Ghibea, copiilor lui Beniamin;

Heleb. Sau Heled (1Cronici 11,30) sau Heldai (1 Conici 27,15), comandantul cetei a douăsprezecea.


30 Benaia piratonitul, Hidai de la pâraiele lui Gaaș,

Benaia. Un efraimit, comandantul cetei a unsprezecea (1 Cronici 27,14).

Hidai. Sau Hurai (1Cronici 11,32). În ebraică d şi r sunt atât de asemănătoare încât una din litere se poate foarte uşor confunda cu cealaltă (vezi cele despre 2Samuel 8,12).


31 Abi-Albon arbatitul, Azmavet barhumitul,

Abi-Albon. Sau Abiel (1Cronici 11,32).


32 Eliahba șaalbonitul, din fiii lui Iașen, Ionatan,

Bene-Iaşen. Sau fiii lui Haşem din Ghizon (1 Cronici 11,34).

Ionatan. În 1 Cronici 11,34, numele acesta apare astfel: Ionatan, fiul lui Şaghe, din Harar. Unul dintre manuscrisele lui Samuel din LXX redă: Ionatan, fiul lui Şama din Harar.


33 Șama hararitul; Ahiam, fiul lui Șarar araritul,

Şarar. Sau Sacar (1 Cronici 11,35).


34 Elifelet, fiul lui Ahasbai, fiul maacatitului, Eliam, fiul lui Ahitofel ghilonitul,

Elifelet, fiul lui Ahasbai. Cronicile redau această expresie astfel: Elifal, fiul lui Ur, Hefer din Mechera (1 Cronici 11,35.36), enumerând astfel doi viteji în loc de unul.

Eliam. 1 Cronici 11,36 îl omite pe Eliam, dar adaugă numele unei alte persoane, Ahia (engl. Ahitofel) din Palon. Este interesant de ştiut că printre vitejii lui David era fiul renumitului său sfetnic, Ahitofel (vezi 2 Samuel 15,21; 16,23).


35 Hețrai carmelitul, Paarai arbitul,

Heţrai. Sau Heţro (1Cronici 11,37). Cei mai mulţi dintre vitejii lui David erau din regiunea lui natală. Carmel, modernul Kermel, era o cetate la aproximativ 7,25 mile (11,6 km) km sud de Hebron.

Parai din Arab. Probabil acelaşi cu Naorai, fiul lui Ezbai (1 Cronici 11,37).


36 Igheal, fiul lui Natan din Țoba, Bani gaditul,

Igheal, fiul lui Natan. Probabil acelaşi cu Ioel, fratele lui Natan (1Cronici 11,38).

Bani, din Gad. Probabil acelaşi cu Mibhar, fiul lui Hagri (1 Cronici 11,38).


37 Țelec amonitul, Naharai beerotitul, purtătorul armurii lui Ioab fiul Țeruiei,

Ţelec amonitul. David avea un număr de străini distinşi în slujba sa, printre ei Igail, fiul lui Natan din Ţoba, un sirian (v. 36; compară cu cap. 8,3.5.12); Itai din Gat (cap. 15,18.19) din cetatea filisteană Gat; şi pe Urie Hititul (v. 39). Este posibil ca toţi aceştia să fi primit religia ebraică.

Naharai. Sau Nahrai (1 Cronici 11,39). Probabil că el a fost căpetenia celor zece purtători de arme ai lui Ioab (2 Samuel 18,15) sau probabil că unicul purtător timpuriu de arme al lui Ioab.


38 Ira, un ietrit, Gareb, un ietrit,

Ira din Ieter. După cât se pare acelaşi Ira care a fost una dintre căpeteniile de seamă ale lui David (cap. 20,26).

Gareb din Ieter. Ieteriţii erau susţinătorii lui din vecinătatea lui Chiriat-Iearim (1Cronici 2,53), un sat la aproximativ 13 km nord-vest de Ierusalim, unde a stat chivotul după luarea lui de către filisteni, pe timpul lui Eli (1Samuel 7,2).


39 Urie hititul: treizeci și șapte de toți.

Urie Hititul. Vezi cap. 11. După numele lui Urie, în 1 Cronici 11,41-47, mai sunt enumeraţi 16 viteji, al căror nume nu se mai află în altă parte din Biblie. Probabil că ei s-au distins după ce fusese alcătuită această listă.

ELLEN G. WHITE COMENTEAZĂ:

1-5 PP 754

3.4 PK 26 4 DA 103; PK 688

13-17 PP 736

5T 43