Ioan 4

Că mulțimea Îl urmează mai mult pe El decât pe ei. Că niciodată n-a vorbit nimeni ca Omul Acesta Că face mai multe minuni decât Ioan; Că face și botează mai mulți ucenici decât Ioan

Ioan Preoții cei mai de seamă Cărturari Farisei

Bătrânii norodului Ucenicii lui Ioan Botezătorul Preoții cei mai de seamă Ucenicii Lui

Iordan Ierihon Ierusalim Iudeea

În Decapole În Iersualim În ținutul Tirului și Sidonului În Galileea

Prin Betania Prin Galileea Prin Nazaret Prin Samaria

Betania Sarepta Betsaida Sihar

Ținutul Nazaretului Ținutul Tirului și Sidonului Ținutul Galileii Ținutul Samariei

Simeon Iuda Beniamin Iosif

Tot ce mai avea ca să trăiască Multe avuții O moștenire în Israel Un ogor

Ținutul Tirului și Sidonului Stejarii lui Mamre O cetate numită Nazaret Ogorul dat de Iacov lui Iosif

A lui Iosif A lui David A lui Avraam A lui Iacov

Ucenicul iubit Samariteanul Ioan Botezătorul Isus

În ogorul dat de Iacov fiului său Iosif În casa Mariei și a lui Lazăr Lângă o cetate din Samaria Lângă fântână

Cam pe la ceasul al șaptelea Cam pe la ceasul al treilea Cam pe la ceasul al nouălea Cam pe la ceasul al șaselea

Ucenicii lui Ioan Ucenicii Lui Un samaritean O femeie

Din Sion Din Smirna Dincolo de Iordan Din Samaria

„Mare este credința ta” „Pe cine cauți?” „Ce ai de gând să faci, fă repede!” „Dă-mi să beau”

Filip și copilașul Rudele Lui Andrei, fratele lui Simon Petru Ucenicii Lui

Să cumpere o găleată Să aducă un măgăruș Să cumpere aluat de la farisei Să cumpere de-ale mâncării

Filistenii și romanii Canaaniții Oamenii din Nazaret Iudeii

Vameșul Ucenicul Leprosul Femeia samarineancă

harul, „Dă-Mi să beau!”, neîncetat darul, „Dă-Mi să beau!, veșnică harul, „Vino la Mine”, vie darul, „Dă-Mi să beau!”, vie

Mare Îngustă Joasă Adâncă

Soțiile lui, feciorii lui, fiicele lui și vitele lui Boii lui, vitele lui, robii și roabele lui Toată casa lui El însuși, feciorii lui, vitele lui

Pe un samaritean Pe Ioan Botezătorul Pe levitul care trecea pe acolo Pe Domnul Isus

Se vor sătura Vor fi vindecați Nu le va mai fi sete niciodată Le va fi iarăși sete

Va fi curățit de lepra păcatului Se va vindeca Se va sătura În veac nu-i va fi sete

Într-o apă tămăduitoare, care va țâșni în viața veșnică Într-o apă curgătoare, care va bucura pe cel întristat Într-un râu cu apă curată, care va vindeca pe cel bolnav Într-un izvor de apă, care va țâșni în viața veșnică

„Ești Tu oare mai mare decât părintele nostru Avraam?” „De unde ai Tu această apă?” „Cine Ți-a dat Ție puterea aceasta?” „Dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot”

Pe fiica ei bolnavă care zăcea în pat și se chinuia cumplit Pe oamenii din cetate Pe băiatul ei Pe bărbatul ei

Femeii din Sarepta Femeii din Nain Femeii canaanite Femeii samaritence

„Cum Tu, iudeu, ceri lucrul acesta...?” „Nu este aici” „Imediat” „N-am bărbat”

„Cum se face că nu ai bărbat?” ,,Ce s-a întâmplat cu bărbatul tău?” „De ce nu ai bărbat?” „Bine ai zis că n-ai bărbat”

Mai mulți Doi Niciunul Cinci

Cel cu care este acum nu este vrednic de ea Că cel pe care îl are acum îi este bărbat Că o va părăsi și va fugi Că cel pe care îl are acum nu îi este bărbat

O minciună O descoperire Un secret Un adevăr

Galileean, căci și vorba te dă de gol Sincer Iudeu Proroc

În vale Pe înălțimi Sub orice copac verde Pe muntele acesta

Iudeii Saducheii Canaaniții Părinții lor

În templu Pe ulițe În sinagogă În Ierusalim

Nici în Capernaum, nici dincolo de Iordan Nici la Ierusalim, nici în Iudeea Nici în Galileea, nici în Iudeea Nici pe muntele acela, nici în Ierusalim

Lui Moloh și lui Mamona La ce cunoșteau La idolii deșerți La ce nu cunoșteau

La șarpele de aramă Dumnezeilor străini La ce nu cunoșteau La ce cunoașteau

De la popoarele răsăritene De la samariteni De la neamuri De la iudei

Cu credință În speranța revenirii În picioare În duh și în adevăr

Cu credință Din toată inima Cu o inimă sinceră În duh și în adevăr

Cu o părere de rău pentru păcatele săvârșite și o continuă ferire de a le mai face Cu inima curată În smerenie În duh și în adevăr

Ioan Botezătorul Ilie (prorocul) Învățătorul Mesia (căruia I se zice Hristos)

Să se pocăiască Despre jugul roman Care va fi soarta necredincioșilor și a fățarnicilor Toate lucrurile

„Crede numai, Eu sunt” „Bine ai spus” „Eu sunt, nu te teme” „Eu, Cel care vorbesc cu tine, sunt Acela”

Fariseii și preoții cei mai de seamă Samaritenii din cetate Familia și rudele Lui Ucenicii Lui

Doar Simon Petru Toți Unul Niciunul

Și-a umplut găleata cu apă și a plecat A luat-o cu ea A dat-o celorlalte femei de la fântână Și-a lăsat găleata

Samariteanul milos Ucenicii lui Isus Femeile de la fântână Femeia samariteancă

,,Veniți de vedeți un om care a spus că va sfărâma jugul roman. Nu cumva este Cel așteptat?” „Veniți de vedeți un proroc care mi-a spus toată viața mea” ,,Veniți de vedeți un om care mi-a spus tot ce se va întâmpla în vremurile de apoi. Nu cumva vom fi liberi?” „Veniți de vedeți un om care mi-a spus tot ce am făcut. Nu cumva este acesta Hristosul?”

Spre casele lor Spre ucenicii Lui Spre casa femeii Spre Isus

S-au simțit mustrați de cugetul lor Inima li s-a împietrit de tot Se îndreptau spre locuințele lor Au ieșit din cetate și veneau spre El

Să le deslușească pilda aceasta Să le propovăduiască Cuvântul Să bea apă din fântână Să mănânce

„Gândiți-vă nu numai la hrana aceasta pieritoare..” „Eu sunt Pâinea vieții” „Am mâncat” „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoașteți”

O mâncare nepieritoare O mâncare cerească O mâncare pe care ei o cunoșteau O mâncare pe care ei o n-o cunoșteau

„De unde avem să cumpărăm mâncare?” „Nu cumva a mâncat mai devreme?” „Nu cumva nu Îi este foame?” „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?”

„Mâncarea Mea este necunoscută de voi” „Voi nu pricepeți acum, dar veți pricepe după aceea” „Mâncarea Mea nu este una de origine omenească” „Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui”

Mai multe luni Nu se precizează Două luni Patru luni

Înverzite și mănoase Coapte, gata pentru seceriș Galbene, gata pentru seceriș Albe, gata pentru seceriș

Până la strângerea recoltelor Până la semănarea culturilor Până la culesul viei Până la seceriș

Un cuvânt de laudă de la stăpânul lui Un dinar I se va spune: „Bine rob bun și credincios!” O plată

Pentru viața aceasta Pentru sine și pentru familie Pentru vremurile de secetă Pentru viața veșnică

vine, pleacă râde, plânge strânge, împrăștie seamănă, seceră

Acolo unde ei se osteniseră, alții nu s-au ostenit și ei au intrat în osteneala lor Acolo unde holdele erau galbene, gata pentru seceriș Acolo unde mai rămăsese nesecerat Acolo unde nu ei se osteniseră, alții s-au ostenit și ei au intrat în osteneala lor

Din pricina vindecării fiului unui slujbaș împărătesc Din pricina samariteanului milos Din pricina ucenicilor care se duseseră în satele și cătunele de prin împrejurimi Din pricina mărturiei femeii

Toată cetatea Niciunul O mare mulțime Mulți

„Mi-a spus: `Du-te și să nu mai păcătuiești`” „Mi-a citit gândurile inimii și mi-a spus și ce urma să fac” „Mi-a spus ce am făcut” „Mi-a spus tot ce am făcut”

L-au rugat să prânzească Au luat pietre ca să-L omoare L-au rugat să plece din ținutul lor L-au rugat să rămână la ei

A plecat a doua zi, pe când era încă întuneric de tot Nu se precizează Mai multe zile Două zile

Oamenii din ținutul gadarenilor Familia sutașului roman Iudeii din Nazaret Samaritenii

Erau mulți care se îmbulzeau cu grămada ca să audă Cuvântul Mult mai puțini Foarte mulți Mult mai mulți

„Cu adevărat, El este Cel așteptat de veacuri” „Niciodată n-am auzit vorbind un om ca Omul Acesta” „Acum nu mai credem din pricina ta, ci datorită minunilor pe cale le-am văzut făcându-le Hristos” „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înșine și știm că Acesta este în adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii”

Dincolo de Marea Galileii, numită Marea Tiberiadei În Ierusalim În Nazaret În Galileea

Străinul, săracul și cel bolnav Un învățător al legii Vameșul, romanul și omul păcătos Un proroc

Ioan Botezătorul Nicodim Cărturarii Domnul Isus

Au luat pietre ca să-L omoare L-au rugat să plece din ținutul lor Toată cetatea se adunase la ușă Bine

Pentru că văzuseră tot ce făcuse în Galileea în timpul praznicului, căci fuseseră și ei la praznic Pentru că mâncaseră și ei din pâini Pentru că văzuseră minunile pe care le făcuse cu cei bolnavi Pentru că văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului, căci fuseseră și ei la praznic

Lângă Lacul Ghenezaret În Samaria În Ierusalim În Cana din Galileea

În Capernaum În Galileea În Gana din Galileea În Cana din Galileea

În Decapole În patria Lui În Ierihon În Capernaum

Paralizat Mort Îndrăcit bolnav

Din Galileea în Iudeea Din Cana în Capernaum Din Ierusalim în Ierihon Din Iudeea în Galileea

Să zică doar un cuvânt și fiul lui va fi tămăduit Să vină și doar să se atingă de fiul lui și va fi tămăduit Să vină să tămăduiască pe fiul lui care era paralizat Să vină să tămăduiască pe fiul lui care era pe moarte

„Dacă vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți!” „Mare este credința ta” „Du-te și facă-ți-se după credința ta!” „Dacă nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți!”

vino, pleacă du-te, se trezește pleacă, moare vino, moare

„N-am văzut o credință așa de mare nici chiar în Israel” „Vino”, „fiul tău trăiește” „Pleacă”, „fiul tău n-a murit” „Du-te”, „fiul tău trăiește”

A plecat întristat de tot S-a îndoit Nu Da

Slujnicele lui Fratele mai mare, soția lui și bocitoarele Niște robi netrebnici Robii lui

„Fiul tău a strâns totul şi a plecat într-o ţară îndepărtată unde și-a cheltuit averea” „Fiul tău încă nu a murit” „Fiul tău a fost tămăduit” „Fiul tău trăiește”

De ceasul în care a început să-i fie mai rău De ceasul în care a plecat de acasă De ceasul în care a început să mănânce De ceasul în care a început să-i fie mai bine

De paralizie De lepră De dropică De friguri

„ieri, cam pe la ceasul al șaptelea” „ieri, în ceasul al șaselea” „astăzi, în ceasul al șaptelea” „ieri, în ceasul al șaptelea”

Că tocmai în ceasul acela îi ziseră robii lui: „Fiul tău a murit.” Că tocmai în ceasul acela s-a îndoit Că tocmai în ceasul acela i s-a mărit credința Că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: „Fiul tău trăiește.”

S-au îndoit S-au temut S-au închinat Au crezut

Al patrulea Nu se menționează Al treilea Al doilea