O fetiță orfană ajunge împărăteasă

Dumnezeu spusese poporului Său cât timp urmau să fie robi în împărăția „de aur” a Babilonului și în împărăția „de argint” a mezilor și perșilor. După împlinirea vremii, ei s-au putut întoarce la Ierusalim și la casele lor, așa cum făgăduise Dumnezeu. Mii dintre ei s-au întors. Dar mult mai multe mii au ales să rămână unde erau. Acest lucru L-a întristat pe Dumnezeu, pentru că El dorea ca poporul Său să fie în țara lui, în Iuda.

Mare parte din poporul lui Dumnezeu era încă în împărăția de „argint” a mezilor și perșilor, următoarea împărăție după împărăția „de aur” a Babilonului. Mulți dintre ei locuiau în cetatea Susa, unde locuia și împăratul Persiei.

Împăratul a organizat un ospăț mare în palatul lui frumos. Toți conducătorii din împărăția lui erau acolo și petrecerea a durat 180 de zile. Estera 1:2-4. Îți poți imagina o petrecere care să țină șase luni de zile? Când s-a terminat, împăratul a dat un alt ospăț pentru toți locuitorii din Susa. Acea petrecere a ținut doar șapte zile. Estera 1:5.

Palatul era mai frumos decât ți-ai fi putut imagina. Probabil că acolo se serveau multe feluri de mâncare și se consuma mult vin – de fapt, prea mult. Estera 1:6,7.

În altă parte a palatului, frumoasa împărăteasă Vasti avea și ea o petrecere specială. Era o petrecere pentru femei. În ultima zi a ospățului, după ce împăratul consumase mult prea mult vin, s-a întâmplat ceva trist. Ce anume s-a întâmplat? Vom afla mâine. 

Gândeşte-te:

Oamenii beți fac de obicei lucruri pe care nu le-ar face dacă ar fi treji?

Era ultima zi a marelui ospăț. În timp ce împărăteasa Vasti încheia petrecerea pentru femei, au venit câțiva slujitori de la împărat cu un mesaj pentru ea. Ascultându-i, privirea fericită de pe fața ei s-a schimbat. S-a gândit o clipă, apoi a dat dezaprobator din cap. „Nu”, le-a spus ea hotărâtă solilor, „nu voi face ce îmi cere împăratul.”

Mesagerii erau șocați. Cum îndrăznea să nu se supună? Nimeni nu nesocotea porunca împăratului. El avea un temperament foarte urât și știau că va fi furios.

Ce a vrut împăratul să facă împărăteasa Vasti? De ce a spus „nu”? Estera 1:11. Vasti știa că împăratul și oaspeții lui erau beți. Știa că gândirea lor nu era foarte limpede. Ea era frumoasă, dar era și demnă și nu dorea să îl lase pe împărat să o trateze ca pe o păpușă ieftină. Deși știa că împăratul avea să fie furios, ea a ales să facă ce știa că este corect.Estera 1:12.

Împăratul a fost furios. Cu toate că încă era beat, împărăteasa îl făcuse de rușine. Acum se gândea doar la cum să o pedepsească, așa că a cerut sfatul celor mai importanți dregători din împărăție. Singurul gând din mintea dregătorilor era că soțiile lor urmau să afle ce se întâmpla. Apoi, la fel ca Vasti, nu s-ar mai fi supus nici ele soților lor. Ce sfat i-au dat ei împăratului? Estera 1:19. Ce părere a avut împăratul de sfatul dat de dregătorii lui? Estera 1:21.

Gândeşte-te:

Crezi că Vasti a făcut alegerea corectă? De ce?

Ai auzit vreodată oameni spunând că „au dubii”? Asta de obicei înseamnă că s-au răzgândit în privința a ceea ce au spus sau făcut. După ce împăratul s-a trezit din beție și a început să gândească corect, a început să „aibă dubii”. Estera 2:1.

Poate că împăratul știa că fapta lui fusese cu totul nesăbuită. Vasti era frumoasă și până atunci a fost o împărăteasă bună. Acum îi era dor de ea. Dar era prea târziu să o aducă înapoi, deoarece legile mezilor și perșilor nu puteau fi schimbate. Ce putea să facă? Apoi unul din slujitorii împăratului a avut o idee. Planul era să găsească cele mai frumoase fete din toată împărăția și împăratul să o aleagă pe cea care credea că ar fi potrivită să îi ia locul lui Vasti. Ce părere a avut împăratul de această idee? Estera 2:4.

Curând, au fost adunate la palat multe fete frumoase, dintre care să își aleagă împăratul o nouă împărăteasă. Una dintre ele era o fată evreică foarte drăguță. Numele ei era Hadasa, dar numele ei persan era Estera. Numele „Estera” însemna „stea”.

Părinții Esterei erau morți, așa că ea era orfană. Dar bunul ei verișor, mai în vârstă decât ea, a îngrijit-o ca pe copilul lui. Numele lui era Mardoheu. Când alți evrei s-au întors în Iuda, Mardoheu a ales să rămână în Persia. Estera îl iubea și asculta de el ca și cum ar fi fost tatăl ei. Estera 2:7. Probabil că Estera a fost entuziasmată când a aflat că urma să fie una dintre fetele din care își alegea împăratul noua împărăteasă. A spus cuiva că era evreică? Estera 2:10.

Cât de repede s-au schimbat lucrurile pentru Estera! Acum avea să meargă la palat, unde urma să fie una din frumoasele fete din care să își aleagă împăratul noua împărăteasă.

Gândeşte-te:

Cum crezi că te-ai fi simțit dacă ai fi fost Estera?

Toți o plăceau pe Estera. Desigur, era frumoasă, dar, pe lângă aceasta, avea ceva foarte special. Era frumoasă la caracter. Era atentă, altruistă și bună.

Hagai era unul din păzitorii responsabili pentru instruirea fetelor – cum să se comporte și ce li se cerea să facă. Nu a trecut mult până când i-a spus Esterei că era diferită de celelalte fete. Ce credea el despre ea? Estera 2:9.

Să fie servită de șapte slujnice! Să aibă la dispoziție cele mai bune încăperi din palat! De fapt, avea ce era mai bun din ce exista. Cât de ușor ar fi fost pentru Estera să se mândrească! Așa s-a întâmplat? Nicidecum.

A fost nevoie de un an întreg pentru ca fetele să învețe toate lucrurile pe care trebuiau să le știe și să le facă înainte de a merge înaintea împăratului. În tot acest timp, verișorul Esterei se asigura că era îngrijită bine și că totul era bine pentru ea. Dacă tu ai fi fost acolo, ce crezi că l-ai fi văzut făcând? Estera 2:11.

Îți poți imagina cât de entuziasmată a fost fiecare fată când i-a venit rândul să meargă la împărat? Probabil că fiecare dintre ele spera din toată inima să fie aleasă noua împărăteasă. Cea aleasă urma să locuiască în palatul împărătesei. Și dacă nu ar fi fost aleasă, tot ar fi locuit în apropiere de palat, dar s-ar fi mutat în altă casă. Curând a venit și rândul Esterei.

Gândeşte-te:

Crezi că Estera și Mardoheu se rugau amândoi? Crezi că ți-ar fi plăcut de Estera? De ce?

Crezi că fiecare din fetele de acolo spera să fie aleasă împărăteasă? Fiecare din ele a purtat cele mai frumoase rochii când a mers la împărat. Fiecare avea un parfum special și fiecare avea părul făcut la perfecțiune. Trebuiau să fie perfecte în comportament, vorbire și înfățișare.

În cele din urmă, a venit rândul Esterei. Ea a hotărât să îi ceară lui Hagai, învățătorul ei, ce era mai bun pentru ea. La urma urmei, ea nu îl cunoștea deloc pe împărat, dar Hagai îl cunoștea foarte bine. El știa ce i-ar fi fost pe plac împăratului. Estera 2:15.

Când Estera a fost prezentată împăratului, el a văzut de îndată ce frumoasă era. Și celelalte fete erau frumoase, dar cumva Estera era mai mult decât frumoasă. Curând, și-a dat seama că avea ceva special – ceva diferit de celelalte fete.

Probabil putea vedea că și Hagai credea la fel. Estera 2:16,17. Într-un final, împăratul și-a ales noua împărăteasă. Și a iubit-o. Acum era momentul pentru un alt ospăț.

Gândeşte-te:

Înfățișarea noastră exterioară este la fel de importantă ca aspectul nostru interior? Cum crezi că era Estera? Se plângea și se supăra când lucrurile nu erau pe placul ei? Era mândră de hainele ei și de cât de frumoasă era? Cum era Estera?

Mardoheu a așteptat cu nerăbdare și a urmărit lucrurile timp de un an. Probabil că a fost încântat și fericit când a auzit că Estera fusese aleasă împărăteasă. Acum urma să locuiască în palatul împărătesei. Dar încă era aproape de ea, pentru că el era unul din slujitorii împăratului a cărui slujbă însemna să fie în interiorul porților palatului. Oamenii care intrau și ieșeau treceau pe la el.

Nu știm cum au reușit să își trimită mesaje Mardoheu și Estera. Probabil că ea și ajutoarele ei se împrieteniseră și acestea o ajutau. Dar chiar dacă erau prietene bune, Estera încă nu le spusese că era evreică. Într-o zi, Mardoheu a aflat că doi dintre păzitorii pragului împăratului erau foarte supărați din cauza a ceea ce făcuse împăratul. De fapt, erau chiar furioși, plănuiau să îl omoare. Estera 2:21.

Mardoheu știa că trebuia făcut ceva numaidecât pentru a-i opri pe cei doi din planul lor. De îndată i-a trimis Esterei un mesaj. La fel de repede, Estera l-a avertizat pe împărat. Ea i-a spus că Mardoheu era cel care descoperise planul celor doi și că el îi trimisese mesaj. Estera 2:22. Ce s-a întâmplat când împăratul a verificat să vadă dacă cele relatate erau adevărate? Estera 2:23. Cât de mulțumit trebuie să fi fost împăratul de faptul că Estera i-a fost credincioasă și îl iubea. El știa că putea avea încredere în ea și că îi păsa de el.

Dar Satana nu era fericit că cineva din poporul lui Dumnezeu era împărăteasă și că altcineva era un slujitor credincios al împăratului. Satana nu a încetat niciodată să își dorească să distrugă poporul lui Dumnezeu. El cunoștea pe cineva din Susa care dorea și el să îi distrugă. Era un bărbat pe nume Haman.

Gândeşte-te:

Ar fi trebuit să se întoarcă toți din poporul lui Dumnezeu înapoi în Iuda când li s-a permis? Avea să îi mai ajute Dumnezeu pe cei care aleseseră să nu se întoarcă?

Ce i-a spus Ellen stomacului ei - Adaptare de Amy Sherrard

Era ora mesei și Ellen stătea privind la farfuria din fața ei; pur și simplu nu îi era foame. Era obișnuită să consume foarte multă carne, mâncare prăjită, pâine albă, deserturi copioase și alte alimente care nu erau sănătoase. Dar acum, aceste lucruri nu mai erau pe masă. De ce?

La fel ca mulți alții, Ellen consumase alimente despre care mulți credeau că erau bune, dar, de fapt, produceau boală. James și Ellen, la fel ca mulți alți lucrători pentru Isus, erau adesea foarte bolnavi. În unele ocazii, aproape au murit. Nu știau ce spune Biblia despre sănătate. Probabil că Ellen a fost foarte surprinsă când Isus i-a dat o viziune spunându- i ce fel de alimente nu erau bune pentru ei și ce alimente puteau să îi țină sănătoși și puternici.

„Dar de unde să am putere dacă nu consum carne?”, se întreba Ellen. Totuși, ea și James au hotărât să asculte de Isus și numaidecât și-au schimbat alimentația. Așezându-se la masă, Ellen a luat o hotărâre foarte înțeleaptă. „Stomacule”, și-a spus ea, „dacă nu îți place această mâncare, așteaptă până îți va plăcea!” Apoi a împins scaunul în tăcere și a cerut să fie scuzată, plecând de la masă. Desigur, stomacul lui Ellen nu putea gândi și era obișnuit cu ce primise de fiecare dată. Dar de această dată a primit doar apă.

Când a sosit din nou ora mesei, Ellen s-a așezat la masă. Din nou stomacul ei i-a spus: „Bleah!” în timp ce a privit la hrana din fața ei. Din nou Ellen i-a spus stomacului exact ce i-a spus și prima dată și a plecat tăcută de la masă. Din nou stomacul ei a primit doar apă până la următoarea masă. De acum stomacului i se făcuse foame, dar, credeți sau nu, Ellen a trebuit să facă exact același lucru când s-a așezat a treia oară la masă. Ea alegea să fie șefa, nu stomacul ei. Deși ne poate provoca durere și ne poate îmbolnăvi, stomacul nu poate ști ce este bun pentru noi și ce nu.

Când a sosit timpul pentru a patra masă, stomacul lui Ellen era înfometat. De această dată nu s-a mai auzit niciun „Bleah!” Mâncarea arăta bine și avea gust bun. Cu ajutorul lui Isus, Ellen a câștigat lupta. Din acel moment, s-a bucurat de fructele delicioase, cerealele integrale, legumele, nucile și semințele pe care Isus le-a creat pentru a ne menține sănătoși.

Ellen a împărtășit curând și altora viziunea pe care i-a dat-o Isus despre sănătate. Cei care au ales să se hrănească așa cum îi arătase Isus au avut o sănătate mai bună. Putem citi cu ușurință în cărțile ei mare parte din ce a scris ea despre sănătate.

Avem nevoie de alimente bune, exercițiu fizic, multă apă înăuntru și în afară, lumina soarelui, aer curat și somn. Nu ar trebui să folosim niciodată tutun, alcool, droguri sau orice altceva ne-ar putea dăuna minții și trupului. Când ne amintim că Isus ne iubește atât de mult încât ne-a spus ce este mai bine pentru noi, putem fi fericiți tot timpul.