„Iar dragostea este aceasta: să umblăm potrivit cu poruncile Lui.” (2 Ioan 6, NTR)
Moise tocmai primise ajutor de la Ietro, socrul lui. Acum, în loc să-i ajute pe oameni în toate problemele lor, Moise rezolva doar chestiunile cele mai grele. Alți bărbați care Îl iubeau pe Dumnezeu rezolvau neînțelegerile mai ușoare. Moise a fost înțelept când a luat în seamă ideea cea bună a lui Ietro.
După aceea, Dumnezeu i-a condus pe israeliți mai departe, în pustiu. Ei au traversat câmpii nisipoase pe care nu puteau crește nici iarbă, nici copaci, apoi au traversat trecători înguste printre stânci mari și munți ai deșertului. Uneori, munții păreau că blochează drumul. Dar, continuând să meargă după stâlpul de nor, israeliții găseau cărărui suficient de late cât să meargă pe ele.
După ce au parcurs un drum îngust printre niște stânci înalte, ei au ajuns la o mare câmpie întinsă și nisipoasă. Chiar în față se înălța un munte uriaș – muntele Sinai. Stâlpul de nor s-a mutat sus, sus și tot mai sus pe vârful muntelui și a rămas acolo.
Poporul s-a oprit și el și și-a întins corturile. Exodul 19:2 Aceasta avea să fie casa israeliților pentru aproape un an întreg. În seara aceea, când s-a lăsat întunericul, stâlpul de foc strălucea peste corturile lor, luminând tabăra și reamintindu-le de grija iubitoare a lui Dumnezeu. Iar în timpul nopții, mana a căzut încetișor pe pământ pentru ca ei să aibă ce să mănânce dimineața.
Israeliții tocmai ajunseseră la muntele Sinai și își așezaseră tabăra pe o câmpie întinsă și nisipoasă, chiar în fața muntelui. Cât de mici se simțeau ei în timp ce se uitau la muntele uriaș și vedeau rocile aride și nisipul din jurul lor! Aici, în mijlocul deșertului, oamenii se simțeau mai aproape de Dumnezeu și le era mai ușor să se gândească la El.
Dumnezeu îi adusese pe israeliți aici ca ei să poată învăța mai multe despre El și să se asemene mai mult cu El. Ca să îi ajute pe oameni să Îl cunoască mai bine, Dumnezeu intenționa să le prezinte Legea Sa cu însăși vocea Lui. El l-a chemat pe Moise să se întâlnească cu El sus, în vârful muntelui. Singur singurel, Moise a urcat pe cărarea abruptă și s-a apropiat de norul în care Se afla Dumnezeu. El a vorbit cu Moise și i-a transmis un mesaj pentru israeliți. Dumnezeu dorea să fie împăratul lor, iar ei să fie poporul Lui deosebit, mai aproape de El decât oricare alt popor. Exodul 19:4-6 Dumnezeu voia ca Moise să îi întrebe pe israeliți dacă erau de acord să asculte de Dumnezeu.
După ce a coborât de pe munte, Moise i-a chemat pe conducătorii poporului la o întâlnire. Când le-a zis tot ce a spus Dumnezeu, cum au răspuns ei? Exodul 19:8
După ce a terminat de vorbit cu Dumnezeu pe muntele Sinai, Moise a coborât și a vorbit cu conducătorii israeliților. Le-a spus că, dacă vor asculta de Dumnezeu, ei vor fi poporul Lui deosebit. Conducătorii poporului au promis că vor face tot ce a zis Dumnezeu.
Moise s-a întors pe munte și a vorbit iarăși cu Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a spus că El le va vorbi israeliților după trei zile. Dar poporul nu era pregătit să-L audă pe Dumnezeu vorbind. Dumnezeu este sfânt și oamenii trebuie să fie foarte respectuoși atunci când se întâlnesc cu El. Așadar, El i-a spus lui Moise că poporul trebuia să facă trei lucruri pentru a se pregăti. Care erau acelea? Exodul 19:10-12
Primul: să-și mărturisească toate păcatele. Nu se puteau întâlni cu Dumnezeu până când nu le erau iertate toate păcatele, iar inima și mintea să le fie curate.
Al doilea: Dumnezeu a zis că ei trebuiau să-și spele toate hainele. El dorea ca trupul și hainele lor să fie curate.
Al treilea: Dumnezeu i-a spus lui Moise să construiască o barieră, ca un fel de gard, la baza muntelui, de jur împrejurul lui. Acest lucru era necesar astfel încât nimeni din popor sau dintre animale să nu vină prea aproape de prezența sfântă a lui Dumnezeu și să moară. Gardul îi ajuta pe oameni să fie în siguranță.
Moise a coborât iarăși pe cărarea de munte. Avea un mesaj deosebit de valoros pentru israeliți. Este important ca noi să fim plini de respect când ne întâlnim cu Dumnezeu? Psalmii 89:7
Dumnezeu tocmai îi spusese lui Moise să le transmită israeliților cum să se pregătească pentru a auzi glasul Lui. Ei trebuiau să facă trei lucruri. Îți amintești care erau acelea?
Moise i-a adunat pe israeliți și le-a spus că Dumnezeu le va vorbi după trei zile. Pentru a fi gata, ei trebuiau să-și mărturisească păcatele și să-și spele hainele. Corpul și mintea lor trebuiau să fie curate.
Poporul a ascultat de Moise și a început să se roage și să-și mărturisească păcatele. Apoi, toți și-au spălat cu grijă hainele. Exodul 19:14 Ce făcea Moise în timp ce poporul se pregătea? Se asigura că bărbații construiau un gard în jurul muntelui, exact așa cum spusese Dumnezeu.
În dimineața zilei a treia, poporul era gata să-L audă pe Dumnezeu vorbind. Oamenii trebuie să se fi întrebat cum era să auzi vocea lui Dumnezeu. Crezi că au continuat să se întrebe în sinea lor dacă toate păcatele fuseseră mărturisite și iertate?
În liniște și cu respect, ei priveau cum norul de pe muntele Sinai se făcea din ce în ce mai negru și mai dens. Ce au văzut și au auzit apoi oamenii? Exodul 19:16
Vârful muntelui era acoperit cu un nor gros și negru. Se făcea tot mai negru și mai negru. Era așa de dens încât nimeni nu putea vedea prin el. A continuat să coboare încet, tot mai jos, până când tot muntele a fost acoperit de întuneric.
Israeliții priveau în tăcere cum fulgere strălucitoare ieșeau din norul negru. Ascultau cum tunetele bubuiau cu putere și cum făceau ecou în munții din apropiere. Era o priveliște uimitoare. Dintr-odată s-a auzit un sunet puternic de trâmbiță, adică un fel de trompetă. A continuat să răsune mult, mult timp – din ce în ce mai tare. Sunetul de trâmbiță îi chema pe oameni să se întâlnească cu Dumnezeu. Ce s-a întâmplat după aceea? Exodul 19:17
Acum totul arăta de parcă muntele Sinai luase foc, deoarece Dumnezeu, înconjurat de o mulțime de îngeri, a coborât pe vârful lui. Nori mari de fum s-au ridicat și întregul munte s-a cutremurat. Trâmbița răsuna mai tare și tot mai tare, iar oamenii erau speriați și tremurau. Exodul 19:16 Până și Moise tremura de frică.
Exact atunci Dumnezeu l-a chemat pe Moise pe vârful muntelui. Îți poți imagina cum e să urci în acel nor gros și negru în care era Dumnezeu?
Dumnezeu tocmai îl chemase pe Moise pe vârful muntelui Sinai, care era acoperit de un nor gros și negru. Tunete și fulgere ieșeau din nor și foc și fum se ridicau din vârful muntelui. Dar, pentru că asculta de Dumnezeu, Moise a putut să urce în siguranță acolo unde era El. Ce i-a spus Dumnezeu lui Moise să facă? Exodul 19:21
Dumnezeu a vrut ca Moise să le reamintească israeliților să nu se atingă de gard sau de munte. El nu voia ca cineva să moară. Moise I-a spus că peste tot în jurul muntelui era un gard și că poporul nu putea trece de el. Totuși, Dumnezeu dorea în continuare ca Moise să coboare și să-i avertizeze iarăși pe oameni că era foarte important să facă exact ce spusese El.
Moise L-a ascultat pe Dumnezeu și s-a întors jos, la popor. L-a avertizat să stea departe de munte. Toți oamenii au ascultat și nimeni nu s-a atins de munte.
Apoi tunetele au încetat și trâmbița n-a mai sunat. Cu toții erau foarte tăcuți și serioși. Apoi Dumnezeu a vorbit. Primele Lui cuvinte au arătat cât de mult îi iubea pe israeliți și Îi păsa de ei. Exodul 20:1,2
Dumnezeu le-a reamintit cu blândețe că El era Dumnezeul care îi salvase din mâna egiptenilor. Dorea ca ei să știe că, deși este sfânt și foarte puternic, El este în același timp și blând, bun și iubitor. Apoi Dumnezeu a rostit Cele Zece Porunci sfinte ale Lui. Acestea sunt foarte, foarte importante! Vom afla mai multe despre ele în următoarea noastră lecție.
Trebuie să ne temem de Dumnezeu? Îi place lui Dumnezeu ca noi să fim curați și îngrijiți? Vrea Dumnezeu să ne păstrăm hainele și camerele curate și îngrijite? De ce?
Ar trebui să ne pară rău pentru ce facem greșit? Ar trebui să-I vorbim lui Dumnezeu despre acest lucru? Dumnezeu a vrut ca israeliții să fie poporul Lui deosebit. Vrea El ca și noi să fim oamenii Lui deosebiți?
Dumnezeu ne iubește. Ne va ajuta El să fim copiii Lui deosebiți?
Motanul Nocturnel - Partea VII. De Amy Sherrard
...un pisoi care a locuit cu familia Sherrard, o familie de misionari în Filipine.
Într-o după-amiază de Sabat, Nocturnel a fost închis în baie. Cu toții se bucurau de el, dar Mami îl considera uneori sâcâitor. Când au auzit zgomote de lucruri sparte, Mami și Sherry s-au dus repede să vadă ce se întâmpla.
Când au deschis ușa, Nocturnel stătea pe corpul cu sertare, având o privire nevinovată. Pe jos se aflau lucrurile care stătuseră ordonat pe dulap. Nocturnel dăduse jos intenționat tot ce era pe el. Unele lucruri erau sparte, altele se vărsaseră. Era un dezastru. Bineînțeles că a fost certat, dar el a fugit în sufragerie, a privit în jur, apoi a traversat camera unde mânca de obicei familia, apoi bucătăria și a ajuns la farfuria lui cu mâncare. După ce a luat o gustare, s-a întins pentru un pui de somn.
Toată lumea s-a amuzat de această întâmplare, dar Sabatul următor membrii familiei s-au asigurat că lucrurile erau în siguranță în spatele ușilor închise ale dulapului de deasupra. Acum, se gândiră ei, Nocturnel nu mai poate ajunge la niciun obiect.
Nu au trecut multe săptămâni și Nocturnel a fost iarăși închis în baie. De data aceasta, membrii familiei se relaxau discutând liniștiți – pentru un timp. Când au auzit aceleași zgomote de lucruri care cădeau, nu le-a venit să creadă. Iar Mami s-a dus repede să vadă ce se mai întâmplase de data aceasta. Nocturnel stătea din nou pe același dulap, cu o privire nevinovată.
Pisicile au un miros uimitor de bun și probabil că Nocturnel sărise și găsise spațiul gol de pe dulapul cu sertare. Poate că nasul îi spusese că ceea ce dorea se afla în spatele ușilor închise de deasupra. Cumva, Nocturnel ajunsese cu lăbuța și deschisese o ușă. Apoi, probabil că a sărit în dulap și, chiar acolo, înaintea lui, se afla tot ce încerca el să găsească.
Aceea a fost ultima oară când Nocturnel a fost închis în baie. De atunci înainte, când făcea probleme, Nocturnel trebuia să stea în pivniță, unde putea să cotrobăie cât dorea. Deja fetele se întorseseră în Statele Unite pentru a urma școala de asistente medicale. Erau mereu nerăbdătoare să afle vești de acasă. A fost foarte distractiv să audă ce făcuse Nocturnel.
Apoi, Mami a aflat că tatăl ei (bunicul Denei și al lui Sherry) era pe moarte. Ea a călătorit până în Canada, acasă la părinții ei. Familia era foarte tristă. Tati și Nocturnel au rămas singuri în Filipine până la următorul concediu.
Tati se întreba ce va face cu Nocturnel pe timpul concediului. Toți prietenii familiei Sherrard îl cunoșteau și îl iubeau pe motanul cel negru și amuzant, așa că era foarte greu să aleagă unde să îl lase. În cele din urmă, Tati a ales o gazdă pentru el, apoi a zburat cu avionul ca să fie cu Mami și cu fetele.
Ca de obicei, timpul a zburat foarte repede. Când a sosit timpul de întoarcere în Filipine, Bunica a venit și ea cu ei. Îi era foarte dor de soțul ei, dar avea amintiri frumoase de pe vremea când amândoi fuseseră misionari în India și în Burma timp de mulți ani. Iar acum era foarte bucuroasă să fie iarăși misionară. Nu le-a trebuit mult să se acomodeze, apoi a sosit timpul ca Nocturnel să fie iarăși împreună cu ei.