„Căci Tatăl vostru știe de ce aveți trebuință mai înainte să-I cereți voi” (Matei 6:8).
Rut stătea pe gânduri. Ce ar putea face ca să le asigure hrană ei și soacrei ei? Ea făcuse un angajament să-și construiască o casă și o viață în Betleem alături de Naomi, promițând că va accepta pe Dumnezeul lui Naomi și poporul ei ca fiind ai ei. Era hotărâtă să facă tot ce putea pentru a-și respecta angajamentul. Dar mai întâi, cum putea să le împlinească cea mai de bază nevoie – hrana?
Răspunsul a venit în timp ce privea câmpurile lui Boaz, „un om foarte bogat, din familia lui Elimelec” (Rut 2:1). Rut și Naomi se întorseseră la începutul secerișului de orz, iar ochii atenți ai lui Rut au observat toată activitatea din frumoasele câmpuri de orz și grâu, cereale din care se făcea pâinea. Bărbații secerau – tăiau tulpinile înalte și le legau în snopi. Rut a observat și femeile care strângeau spicele rămase, mergând în urma secerătorilor și adunând boabele rămase pe câmp.
Venindu-i o idee genială, Rut a alergat la Naomi și i-a spus: „Lasă-mă, te rog, să mă duc să strâng spice de pe câmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere!” (Rut 2:2). Ce i-a răspuns Naomi? Citește Rut 2:2.
Naomi știa că acesta era felul lui Dumnezeu de a Se îngriji de ele, pentru că El le dăduse israeliților, cu mult timp în urmă, o lege prin care să aibă grijă întotdeauna de cei săraci. Legea spunea: „Când veți secera holdele țării, să lași nesecerat un colț din câmpul tău și să nu strângi spicele rămase pe urma secerătorilor” (Leviticul 19:9).
Dumnezeul nostru grijuliu observă nevoile oamenilor și Se îngrijește de ele în moduri diferite. Uneori îi îndeamnă pe prieteni sau chiar pe străini să observe și să ajute, iar alteori ne arată ce putem face noi înșine ca să ne ajutăm.
• Oamenii au nevoi diferite: prietenie, un zâmbet, ajutor la o muncă grea, mâncare, o plimbare cu mașina etc. Cât de atent ești la nevoile celorlalți?
Provoacă-te să împărtășești versetul de memorat cu trei persoane în această săptămână.
Mulțumește-I lui Dumnezeu că observă nevoile tale chiar înainte ca tu să-I ceri ajutor.
În lumina dimineții, Rut a găsit un câmp și a început să strângă spicele rămase în urma secerătorilor. Se apleca, căuta și aduna. În cursul dimineții, Boaz, stăpânul câmpului, a sosit și i-a salutat pe lucrători: „Domnul să fie cu voi” (Rut 2:4). Privind snopii de orz, a observat-o pe Rut și a întrebat cine este femeia nouă care strângea spice în urma secerătorilor.
Boaz s-a apropiat și i-a vorbit lui Rut cu bunătate. Ce i-a spus? Citește Rut 2:8,9. Rut s-a plecat cu smerenie și a întrebat: „Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijești de mine, o străină?” (Rut 2:10).
Boaz auzise cum Rut avusese grijă de Naomi. El a observat cât de mult Îl iubea și se încredea Rut în Dumnezeu, deși era străină. Cu o voce caldă, i-a spus că Dumnezeu o va răsplăti, „Domnul Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te adăpostești” (Rut 2:12).
Prin aceste cuvinte, Boaz spunea că Rut este ca un pui mic care aleargă sub aripile mamei sale, ca să fie protejat de pericol. Putem face și noi la fel și să-I spunem lui Dumnezeu: „El este locul meu de scăpare și cetățuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!” (Psalmii 91:2).
Boaz a fost pentru Rut un ocrotitor și un adăpost. I-a spus să strângă spice doar pe câmpurile lui, ca să fie în siguranță. I-a oferit prânz și apă rece. Le-a spus lucrătorilor să lase spice special pentru ea și să aibă grijă să fie protejată. El a fost un purtător de grijă și un apărător, asemenea lui Dumnezeu.
Dumnezeul nostru grijuliu ne invită să venim la El și să ne încredem că Se va îngriji de nevoile noastre, la fel ca un pui încrezător. Dumnezeu Se bucură și atunci când observăm nevoile altora și facem ce putem ca să-i ajutăm.
• Cum Se îngrijește Dumnezeu de nevoile tale?
• Cum se îngrijește comunitatea ta de nevoile celor care nu au suficientă hrană?
Citește Psalmii 91:4. Cum te ajută acest verset să înțelegi ce a spus Boaz? Poți desena un pui sub aripa mamei sale și să-ți scrii numele pe desen.
Deși sunteți ocupați, nu descurajați: Dumnezeu observă și Se îngrijește și de nevoile voastre. „Isus a îndreptat gândul ascultătorilor Săi la păsările cerului, care își ciripesc imnurile lor de laudă, fără să fie stânjenite de îngrijorări; ele ‘nici nu seamănă, nici nu seceră’, și totuși Părintele cel veșnic Se îngrijește de nevoile lor. Și Isus întreabă: ‘Oare nu sunteți voi cu mult mai de preț decât ele?’” (Ellen G. White, Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 95).
Mulțumește-I lui Dumnezeu că este locul tău de siguranță și protecție.
Când o cloșcă simte pericolul, scoate un sunet special ca să-și cheme puii. Îi adună rapid sub aripi și se ghemuiește, ca să nu poată fi văzuți.
Pac! Pac! Pac! Rut folosea un băț mare ca să scoată boabele din spicele de orz pe care le strânsese toată ziua. Apoi a pus boabele într-un coș și le-a cântărit. Aproape 14 kilograme! Era o cantitate foarte mare pentru o singură zi. A ridicat coșul greu pe umeri și s-a grăbit spre casă.
Naomi a rămas mută de uimire când a văzut coșul plin de grâne. Ea și-a dat seama imediat că un coș atât de mare era rodul bunătății cuiva. A întrebat: „Unde ai cules astăzi spice și unde ai muncit? Binecuvântat să fie cel ce s-a îngrijit de tine!” (Rut 2:19).
Numele Boaz a ieșit repede de pe buzele lui Rut. Cum a reacționat Naomi și ce a spus ea despre Boaz? Citește Rut 2:20.
Cu bucurie, Rut i-a povestit soacrei ei despre bunătatea lui Boaz și despre cum acesta îi spusese să strângă spice doar de pe câmpurile lui pe tot timpul secerișului.
În seara aceea, Naomi și Rut L-au lăudat din nou pe Dumnezeu în timp ce mâncau grâne proaspăt prăjite și făceau planuri să macine boabele pentru a coace pâine. Dumnezeu le binecuvântase prin bunătatea lui Boaz. Dumnezeul lor iubitor Își ținuse promisiunea de a avea grijă de ele. Biblia spune: „Cei săraci vor mânca și se vor sătura, cei ce Îl caută pe Domnul Îl vor lăuda” (Psalmii 22:26).
Lui Dumnezeu Îi place când Îl lăudăm pentru felurile minunate în care Se îngrijește de nevoile noastre. Dumnezeu ne poate folosi și pe noi ca să împlinim nevoile altora, așa cum l-a folosit pe Boaz. Iar cei ajutați Îl pot lăuda pe Dumnezeu la rândul lor.
• Cum te-ai fi simțit la sfârșitul acelei prime zile de strâns spice dacă ai fi fost Rut?
• Ce I-ai fi spus lui Dumnezeu în rugăciune în seara aceea?
Ca familie, provocați-vă să observați nevoile unei persoane sau ale unei familii din comunitatea voastră. Faceți un plan ca să îi ajutați cu bunătate.
Află ce l-ar ajuta pe prietenul pe care l-ai invitat la Școala de Sabat să-L cunoască mai bine pe Isus. Are nevoie de un drum cu mașina la biserică împreună cu familia ta sau i-ar plăcea să vină la voi acasă să asculte povestiri biblice?
Naomi L-a lăudat pe Dumnezeu. Înălțați o rugăciune de laudă, mulțumind lui Dumnezeu pentru câte un lucru care începe cu fiecare literă din cuvântul „LAUDĂ”: L – A – U – D – Ă.
În timp ce Rut strângea spice pe câmp sub soarele fierbinte, adesea Naomi se gândea la ea. Își dorea ca Rut să aibă un soț. Rut era o femeie atât de bună, blândă și iubitoare.
Apoi Naomi și-a amintit de o lege din Israel. Aceasta spunea că, dacă un bărbat murea înainte de a avea un fiu, soția lui putea cere rudei celei mai apropiate să cumpere pământul care aparținuse soțului ei. Femeile nu puteau deține pământ. Dacă ruda alegea să cumpere pământul, urma să se căsătorească și cu ea. Astfel, pământul avea să ajungă, când va crește, la primul lor fiu și să rămână în familie.
Ochii lui Naomi au început să strălucească, pentru că Boaz era ruda cea mai apropiată a lui Elimelec! Și era clar că Rut avea un loc special în inima lui. Așa că Naomi i-a povestit lui Rut despre această lege și despre obiceiul neobișnuit pe care trebuia să-l urmeze pentru a vedea dacă Boaz ar fi dispus să devină soțul ei. Ce i-a spus Naomi să facă? Citește Rut 3:3,4.
Rut a avut încredere în soacra ei și a răspuns: „Voi face tot ce ai spus” (Rut 3:5). Și așa a făcut. În acea noapte, cu sfială, Rut s-a apropiat de locul unde Boaz dormea pe un pat de paie și s-a așezat liniștită la picioarele lui. În timp ce Boaz dormea, Rut aștepta și se întreba: Ce se va întâmpla? O va primi Boaz? Ea așa spera.
Dumnezeu a observat nevoia lui Rut de iubire și protecție. Și a ajutat-o pe Naomi să-și amintească legea și obiceiul care făceau posibilă căsătoria cu Boaz. Dumnezeul nostru iubitor observă și nevoile tale, chiar și atunci când tu nu le observi. El știe de ce ai nevoie acum și în viitor.
• Ce nevoie a observat Dumnezeu la Rut?
• Citește Matei 6:8 (versetul de memorat). Gândește-te cum s-a aplicat acest verset în viața lui Rut și cum se poate aplica în viața ta. Repetă-l pentru a-l memora.
• Gândește-te la diferența dintre nevoile și dorințele tale.
De ce este important să știm diferența?
Pune degetul pe cuvintele de mai jos care o descriu pe Rut în povestea de astăzi:
curajoasă vicleană
speriată încrezătoare
supărată respectuoasă
plină de speranță harnică
Mulțumește-I lui Dumnezeu că știe nevoile tale, chiar și atunci când tu nu le știi.
Relatați un moment în care Dumnezeu a știut de nevoile voastre înaintea voastră și a avut grijă de ele din timp.
În timp ce Boaz se întorcea în somn, piciorul lui a atins dintr-odată ceva. Speriat, s-a ridicat brusc și a observat silueta unei femei culcate în întuneric, la picioarele lui. „Cine ești tu?” a întrebat el (Rut 3:9). Rut a răspuns cu blândețe: „Eu sunt Rut, slujnica ta; întinde-ți poala hainei peste slujnica ta, căci ai drept de răscumpărare!” (Rut 3:9). Cum i-a răspuns Boaz? Citește Rut 3:10-14.
Rut a rămas la picioarele lui până dimineața, așa cum îi spusese Boaz. Apoi, înainte de ivirea zorilor, s-a strecurat liniștită spre casă, ducând cu ea daruri de orz de la Boaz pentru Naomi.
A fost o dimineață plină de emoții pentru Rut. Oare bunul Boaz avea s-o ia de soție sau urma să fie legată de o altă rudă? După ce a auzit ce se întâmplase, Naomi i-a spus: „Fii liniștită, fiica mea, până vei ști cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă până nu va sfârși lucrul chiar astăzi!” (Rut 3:18).
Și chiar așa a fost. Până la sfârșitul zilei, Rut a primit răspunsul. Boaz strălucea de bucurie când i-a spus că cealaltă rudă hotărâse să nu cumpere pământul și să nu se căsătorească cu ea. Boaz cel bun și ocrotitor era liber să se căsătorească cu Rut cea iubitoare și blândă!
Boaz o observase pe Rut și avusese grijă de ea în vremea ei de nevoie; acum avea să fie mereu alături de ea, ca s-o iubească și s-o protejeze – la fel ca Dumnezeul nostru credincios.
Cu timpul, Dumnezeu le-a dăruit un băiețel, pe nume Obed. Când Obed a crescut, a devenit tatăl lui Isai, iar Isai a devenit tatăl împăratului David. Rut, moabita care alesese pe Dumnezeul lui Naomi, a devenit mama regilor. Și, cel mai minunat lucru dintre toate, Dumnezeu a ales-o pe Rut să facă parte din linia genealogică a Fiului Său iubit, Isus.
• Cum a purtat Dumnezeu de grijă lui Rut, în mod generos, în această poveste?
• Pe cine crezi că ar fi observat și ajutat Rut, după ce a devenit soția unui fermier bogat?
Dumnezeu a observat nevoile lui Boaz și ale lui Rut și a știut că vor fi foarte fericiți
împreună. Dumnezeu cunoaște nevoia ta de iubire și afecțiune.
Rut s-a încrezut în Dumnezeul adevărat, care a observat-o. Ca să-ți amintești să te încrezi și tu în El, transformă Isaia 41:10 (tot versetul sau o parte) într-un afiș.
Mulțumește-I lui Dumnezeu pentru cei care te iubesc și au grijă de tine.
Dumnezeu spune: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine. … Eu te întăresc, tot Eu îți vin în ajutor” (Isaia 41:10). Iosif și Rut, două dintre personajele principale ale lecțiilor noastre din acest trimestru, au învățat și au iubit adevărul acestor cuvinte frumoase. Unul era un fiu favorit, cealaltă, o femeie dintr-o țară străină. Viețile lor au început atât de diferit, dar amândoi au ajuns să creadă și să trăiască după același adevăr: Dumnezeul meu este întotdeauna cu mine.
Pentru Iosif, acest lucru a însemnat să se încreadă în Dumnezeu când era într-o groapă, vândut ca sclav și dus într-o țară străină, făcut slujitor, acuzat pe nedrept și uitat în închisoare. Pentru Rut, a însemnat să se încreadă în Dumnezeu ca văduvă cu inima frântă, ca femeie singură care părăsea țara și poporul ei, ca străină într-un loc nou și ca persoană săracă ce strângea spice pentru a supraviețui. Nici Iosif, nici Rut nu puteau vedea finalul fericit al poveștii lor; doar Dumnezeu putea, pentru că El vede sfârșitul de la început și observă totul. Dumnezeu a fost acolo cu ei, indiferent de ce se întâmpla în viețile lor.
Când trăiești știind că Dumnezeu este întotdeauna cu tine, poți schimba îngrijorarea cu pacea, indiferent de ce se întâmplă în jurul tău. Citește Filipeni 4:7.
Isus te invită și pe tine să te încrezi în El și să te bucuri de această pace minunată. El te iubește. El te observă. El îți cunoaște nevoile. El îți dă pace. El este cu tine. Întotdeauna.
• Ce experiențe din viața ta ți-au amintit că Dumnezeu este întotdeauna cu tine?
Rugați membrii familiei să deseneze în secret ceva din viața lui Rut sau a lui Naomi. Afișați desenele și discutați ce putem învăța din fiecare. Așezați-le în ordine și, arătând spre fiecare, spuneți împreună: „Dumnezeul nostru este întotdeauna cu noi!”
• Faceți o listă cu toate modurile în care Dumnezeu a observat și a purtat de grijă nevoilor lui Rut.
• Cântați „Isus mă iubește”. Gândiți-vă cum este El mereu cu voi, iubindu-vă.
• Ce ai învățat din povestea lui Rut și a lui Boaz în această săptămână?
• Scrie o rugăciune către Dumnezeu ca răspuns la lecția din această săptămână.
Țineți-vă de mâini și, pe rând, mulțumiți-I lui Dumnezeu pentru o nevoie pe care El a observat-o și a împlinit-o în viața voastră.
Fapte de bunătate
Priveam cum mama a ieșit cu mașina din curte ca să rezolve o treabă. Știam că va lipsi destul de mult. M-am întors spre fratele meu, Phillip. „Ce vrei să facem? Toată casa este doar a noastră.” Phillip a ridicat din umeri. „Nu știu. Tu ce vrei să facem?”
Ne-am gândit bine. Până la urmă, nu se întâmpla în fiecare zi să rămânem singuri acasă. Să ne uităm la televizor nu părea prea interesant. Nici să ne jucăm cu trenulețul. Deodată, ne-a venit o idee grozavă!
Eu și fratele meu am aspirat toate covoarele. Am făcut toate paturile. Am spălat toate vasele. Am șters praful. Am curățat chiar și băile. Și am lucrat repede, pentru că nu știam când se va întoarce mama și voiam să fie totul gata când urma să intre pe ușă.
Am terminat chiar înainte ca mama să ajungă acasă. Ziua aceea mi-a rămas în minte pentru că mama a fost atât de fericită când a văzut toată casa curată și pentru că i-am arătat cât de mult o iubim. Dintre toate lucrurile pe care le-am fi putut face în ziua aceea, mă bucur că am ales să o facem pe mama fericită.
Aceasta s-a întâmplat cu mulți ani în urmă. Nu-mi mai amintesc celelalte dăți când am rămas singuri acasă. Poate că atunci mi se păreau importante, dar acum nu mai au nicio semnificație. Ziua aceea însă mi-o amintesc, pentru că a fost o zi în care am arătat bunătate. Nu cred că mi-aș mai fi amintit de ea dacă ne-am fi uitat doar la televizor.
Caută săptămâna aceasta un moment în care să-ți surprinzi mama făcând cu bunătate ceva ce observi că trebuie făcut.