Spiritismul demascat

În ultimii ani au devenit publice mii de relatări cu experiențe în pragul morții, în care oameni presupuși morți și readuși la viață povesteau lucruri văzute și auzite în timp ce ar fi fost „morți”. Inclusiv mulți creștini cred că aceste relatări sunt dovada că morții nu sunt morți cu adevărat. Această convingere de bază a spiritismului este una dintre cele mai răspândite și eficiente minciuni ale lui Satana. De fapt, spiritismul își are originile în Eden, cu minciuna: „Hotărât că nu veți muri” (Geneza 3:4). Deși a luat diverse forme de-a lungul istoriei, are întotdeauna aceeași premisă: că viața continuă și după moarte. Această idee a generat inclusiv o amplă mișcare religioasă falsă în secolul al XIX-lea, când surorile Fox au spus că primeau răspunsuri de la spiritele morților, fapt declarat ulterior un fals. În conflictul final al pământului, Satana va înșela milioane de oameni prin fenomene spiritiste. Cartea Apocalipsa indică faptul că așa va încerca să obțină controlul asupra lumii. Scopul acestui studiu este să arate că singura apărare de amăgirile lui Satana este o relație personală cu Hristos și o cunoaștere temeinică a Bibliei, inclusiv a învățăturilor ei despre moarte.
De citit ca bază a studiului: Ellen G. White, Tragedia veacurilor, cap. 31–34.

8 iunie: Dar proiecte speciale Conferințe (colectă) 
 

Comentariu EGW

Credința în comunicarea cu cei morți încă mai există, chiar și în pretinsele țări creștine. Sub numele de spiritism, practica de a vorbi cu ființe care se pretind a fi duhuri ale celor decedați s-a răspândit foarte mult. Acesta este în așa fel calculat, încât să capteze simpatia celor care i-au pus în mormânt pe cei dragi ai lor. Uneori, duhurile se arată unor persoane sub înfățișarea prietenilor lor decedați și le povestesc întâmplări din viața lor, săvârșesc fapte pe care le săvârșeau în timpul vieții lor. În felul acesta, ei îi fac pe oameni să creadă că cei dragi sunt îngeri care zboară în jurul lor și pot să comunice cu ei. Aceia care susțin astfel că sunt duhuri ale celor decedați sunt priviți cu oarecare idolatrie și, pentru mulți, cuvântul lor are mai multă greutate decât Cuvântul lui Dumnezeu. – Patriarhi și profeți, p. 684

Este un fapt cert că speranţa fericirii eterne imediat după moarte a dus la o neglijare generală a doctrinei biblice a învierii. Această tendinţă a fost remarcată de dr. Adam Clarke, care spunea: „Doctrina învierii pare să fi fost considerată mult mai importantă de către creştinii din biserica primară decât de cei de astăzi! De ce? Apostolii au insistat continuu asupra ei şi, pe baza ei, i-au îndemnat pe urmaşii lui Hristos la stăruinţă, ascultare şi bucurie. Urmaşii lor de astăzi rareori o mai menţionează. Aşa au predicat apostolii şi aşa au crezut creştinii bisericii primare; aşa predicăm noi şi aşa cred ascultătorii noştri. În Evanghelie nu există o doctrină asupra căreia să se pună un accent mai mare, iar în sistemul actual de predicare nu există o doctrină care să fie tratată cu mai multă neglijenţă!” (Commentary, remarci la 1 Corinteni 15, par. 3). …

Când mai avea puţin până să Se despartă de ucenicii Săi, Isus nu le-a spus că vor veni curând la El. „Mă duc să vă pregătesc un loc”, le-a spus, „şi, după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine” (Ioan 14:2,3). Mai mult, Pavel … îndreaptă gândul fraţilor lui către venirea viitoare a Domnului, când lanţurile mormântului vor fi sfărâmate şi „cei morţi în Hristos” vor fi înviaţi pentru viaţa veşnică. – Tragedia veacurilor, pp. 547, 548

Domnul Hristos îi cere pentru Sine pe toţi aceia care au crezut în Numele Său. Puterea de viaţă a Duhului lui Hristos, care locuieşte în trupul muritor, leagă de Hristos fiecare suflet care crede. Cei ce cred în Domnul Isus sunt sfinţi pentru inima Sa, deoarece viaţa lor este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Dătătorul vieţii va porunci: „Treziţi-vă şi săriţi de bucurie, cei ce locuiţi în ţărână! Căci roua Ta este o rouă dătătoare de viaţă, şi pământul va scoate iarăşi afară pe cei morţi” (Isaia 26:19).

Dătătorul vieţii îi va chema la prima înviere pe cei ce sunt proprietatea Sa răscumpărată, dar, până la acea oră triumfală, când va suna ultima trâmbiţă şi armata cea mare va ieşi din morminte pentru biruinţa veşnică, fiecare sfânt care doarme va fi păstrat în siguranţă şi va fi păzit ca un giuvaer preţios, cunoscut de Dumnezeu pe nume. Ei sunt scoşi din moarte prin puterea Mântuitorului care a locuit în ei când erau în viaţă şi pentru că au fost părtaşi naturii divine. – Solii alese, cartea 2, p. 271
 

Mitul că moartea nu este decât intrarea într-o nouă etapă a vieții se bazează pe conceptul nemuririi naturale a sufletului. Această idee păgână s-a infiltrat devreme în biserică, pe măsură ce aceasta se îndepărta de bazele ei biblice, în încercarea de a-și face credința ușor de înțeles de lumea romană. „Teoria nemuririi sufletului a fost una dintre doctrinele false pe care Roma, împrumutându-le de la păgâni, le-a inclus în religia creştină” (Tragedia veacurilor, p. 549).

1. Citește Matei 10:28. Ce ar trebui să ne spună acest verset despre presupusa nemurire a sufletului?

Domnul i-a interzis poporului Său să se implice în orice formă de ocultism. Acesta nu trebuia să tolereze în mijlocul său niciun „descântător, nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morți” (Deuteronomul 18:11). Astfel de oameni trebuiau să fie uciși cu pietre (Leviticul 20:27). Pedeapsa pare incredibil de dură, dar căuta să protejeze poporul Israel de închinarea la falși dumnezei. Vrăjitoria este demonică. Îi atrage pe oameni într-o închinare falsă și imită o relație autentică cu Dumnezeu, dar niciodată nu poate satisface cele mai profunde dorințe ale inimii. Spiritismul se află în centrul planului lui Satana de a înrobi lumea. Dar Isus, prin harul și puterea 
Sa, îi eliberează pe captivi din lanțurile răului. 

2. Citește Eclesiastul 9:5; Iov 7:7-9 și Isaia 8:19,20. Ce te învață aceste pasaje biblice despre moarte și comunicarea cu morții?

Deși nebiblică, ideea că morții merg direct în rai după moarte este – la fel ca păzirea duminicii – atât de veche și de adânc înrădăcinată, încât oamenilor le este greu să renunțe la ea și folosesc câteva texte, scoase din context, pentru a încerca să o justifice. Dar această învățătură mincinoasă îi lasă lipsiți de protecție în fața amăgirilor lui Satana, mai ales în criza finală. 

Ce ți s-a întâmplat când ai încercat să le explici altor creștini despre starea morților? Ai descoperit vreo explicație eficientă?

Comentariu EGW

Ciocăniturile misterioase cu care a început spiritismul modern nu au fost rezultatul înșelăciunii sau al șireteniei omenești, ci au fost lucrarea directă a îngerilor răi, care au inițiat în felul acesta una dintre amăgirile cele mai pline de succes în nimicirea sufletelor. Mulți vor fi prinși în capcană prin credința că spiritismul este doar o impostură omenească, dar, când vor fi puși față în față cu manifestări pe care nu vor putea să le considere altfel decât supranaturale, vor fi amăgiți și determinați să le accepte ca fiind marea putere a lui Dumnezeu. 

Oamenii aceștia trec cu vederea mărturia Scripturilor cu privire la minunile săvârșite de Satana și de îngerii lui. Magicienii faraonului din timpul lui Moise au fost făcuți în stare să contrafacă lucrarea lui Dumnezeu cu ajutorul lui Satana. Apostolul Ioan a descris puterea făcătoare de minuni care se va manifesta în zilele din urmă, declarând: „Săvârșea semne mari, până acolo că făcea chiar să se coboare foc din cer pe pământ, în fața oamenilor. Și amăgea pe locuitorii pământului prin semnele pe care i se dăduse să le facă în fața fiarei. Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei, care avea rana de sabie și trăia” (Apocalipsa 13:13,14). Aici nu este menționat un simplu impostor. Oamenii sunt amăgiți de minunile pe care slujitorii lui Satana au puterea de a le face, nu de minuni pe care se prefac a le face. – Istoria mântuirii, pp. 394, 395 

Profetul Isaia spune: „Dacă vi se zice însă: «Întrebați pe cei ce cheamă morții și pe cei ce spun viitorul, care șoptesc și bolborosesc», răspundeți: «Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morți pentru cei vii? La Lege și la mărturie!» Căci, dacă nu vor vorbi așa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta” (Isaia 8:19,20). Dacă ar fi fost dispuși să primească adevărul care este prezentat atât de clar în Scripturi și care spune că morții nu știu nimic, oamenii ar vedea în declarațiile și manifestările spiritismului lucrarea lui Satana care acționează cu putere, semne și minuni mincinoase. – Istoria mântuirii, p. 397

Am văzut că sfinții trebuie să înțeleagă foarte bine adevărul prezent, pe care vor fi obligați să-l susțină din Scripturi. Ei trebuie să înțeleagă starea celor morți, căci duhurile de demoni nu vor înceta să li se arate, mărturisind că sunt rudele sau prietenii lor iubiți, care le vor transmite învățături nebiblice. Vor face tot ce le stă în putere pentru a trezi simpatia și vor face minuni înaintea lor pentru a confirma ceea ce susțin. Pentru a ține piept acestor duhuri, cei din poporul lui Dumnezeu trebuie să fie pregătiți cu adevărul biblic că morții nu știu nimic și cei care se arată în felul acesta sunt duhuri de demoni.
Trebuie să examinăm bine temelia nădejdii noastre, căci va trebui să răspundem pentru aceasta din Scripturi. Această amăgire se va răspândi și noi va trebui să luptăm cu ea față în față și, dacă nu suntem pregătiți, vom fi prinși în capcană și biruiți. Dar, dacă facem tot ce ne stă în putere ca să fim gata pentru conflictul care ne stă înainte, Dumnezeu Își va face partea și brațul Său atotputernic ne va apăra. El Își va trimite mai degrabă toți îngerii din slavă pentru a face un zid în jurul sufletelor credincioase, decât ca acestea să fie amăgite și rătăcite de minunile mincinoase ale lui Satana. – Scrieri timpurii, p. 262
 

3. Citește Psalmii 6:5; Psalmii 115:17; 1 Împărați 2:10; 1 Împăraţi 11:43 și 1 Împăraţi 14:20. Ce ne învață aceste versete despre starea celor morți?

Vechiul Testament nu ne învață despre nemurirea sufletului. Nu ne învață nici că după moarte cei credincioși s-ar înălța pentru totdeauna în paradisul ceresc sau că după moarte cei necredincioși ar coborî în iad, unde ar arde o veșnicie. Ne învață că moartea este un somn. Cartea Împărați folosește expresia „a adormit cu părinții lui” pentru a descrie decesul patriarhilor. Psalmii folosesc expresia „somnul morții” (Psalmii 13:3, compară cu Psalmii 90:5). Făcând referire la moarte, Iov vorbește despre faptul de a nu se mai scula din somn (Iov 14:12). Psalmistul adaugă: „Dar eu, în nevinovăţia mea, voi vedea Faţa Ta: cum mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău” (Psalmii 17:15). Când armata asiriană a fost înfrântă, despre cai și călăreți se spune că „au adormit” (Psalmii 76:6). Ideea de morți ca spirite lipsite de trup care plutesc în jur pentru a comunica cu cei vii nu este nici pe departe un concept biblic, ci unul pur păgân.

Dacă nu înțelegem adevărul despre moarte ne expunem înșelăciunilor lui Satana. „Mulţi se vor confrunta cu spirite ale demonilor care se vor da drept rude sau prieteni şi vor enunţa cele mai periculoase erezii. Aceşti vizitatori vor face apel la cele mai calde sentimente ale noastre şi vor face minuni pentru a-şi susţine afirmaţiile. Trebuie să fim pregătiţi să ne împotrivim lor cu adevărul biblic că morţii nu ştiu nimic şi că aceia care apar așa sunt spirite de demoni” (Tragedia veacurilor, p. 460).

4. Citește Daniel 12:2 și Iov 19:25,26. Ce alte informații despre starea morților se găsesc în aceste versete?

Moartea este un somn odihnitor până la înviere. Nu există spirite lipsite de trup care să dea târcoale pentru a comunica ceva cu cei vii. În timp ce păgânii credeau într-o lume a spiritelor, israeliții înțelegeau moartea ca pe un somn până în dimineața învierii. Deși îi plângem pe cei morți, să ne gândim la cei care mor în Hristos în felul următor: își închid ochii în moarte și apoi, indiferent cât va dura până la revenirea lui Isus, următorul lucru de care vor fi conștienți va fi a doua venire. Probabil primul gând pe care îl vor avea la înviere va fi: Uau! Până la urmă Isus chiar a venit curând! 
 

Comentariu EGW

Nicăieri în Sfintele Scripturi nu se găsește declarația că cei neprihăniți își primesc răsplata sau cei nelegiuiți își primesc pedeapsa la moarte. Patriarhii și profeții nu ne-au dat o astfel de asigurare. Hristos și apostolii n-au făcut nicio aluzie la aceasta. Biblia învață în mod clar că cei morți nu merg îndată la ceruri. Ei sunt descriși ca dormind până la înviere (1 Tesaloniceni 4:14; Iov 14:10-12). Chiar în ziua când funia de argint se rupe, iar vasul de aur se sfărâmă (Eclesiastul 12:6), pier și gândurile omului. Aceia care coboară în mormânt stau în tăcere. Ei nu mai știu nimic din ceea ce se face sub soare (Iov 14:21). Ce binecuvântată odihnă pentru neprihănitul obosit! Fie timpul lung sau scurt, pentru ei nu este decât o clipă. Ei dorm și sunt treziți de trâmbița lui Dumnezeu la o nemurire glorioasă. „Trâmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii. ... Când trupul acesta, supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: «Moartea a fost înghițită de biruință»” (1 Corinteni 15:52-54). Când sunt chemați din somnul lor adânc, încep să gândească exact de acolo de unde au încetat. Ultimul simțământ a fost boldul morții; ultimul gând a fost acela al căderii sub puterea mormântului. Când se ridică din mormânt, primul lor gând se va prinde de strigătul biruitor: „Unde îți este biruința, moarte? Unde îți este boldul, moarte?” (vers. 55). – Tragedia veacurilor, p. 549

Hristos a devenit una cu omenirea, pentru ca oamenii să devină una în Duh și să trăiască împreună cu El. În virtutea acestei uniri în ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu, viața Lui devine viața lor. El îi spune celui care se pocăiește: „Eu sunt Învierea și Viața.” Moartea este privită de Hristos ca un somn – este tăcere, întuneric, somn. El vorbește despre ea ca și cum ar fi de scurtă durată, o clipă. „Oricine trăiește și crede în Mine”, spune El, „nu va muri niciodată.” Iar pentru cel credincios, moartea este un lucru neînsemnat. Cu El, a muri nu înseamnă decât a dormi. 

Aceeași putere care L-a înviat pe Hristos din mormânt va învia și biserica Lui și o va proslăvi împreună cu El, punând-o mai presus de toate domniile, de toate puterile, de orice nume care se numește, nu numai în lumea aceasta, dar și în lumea viitoare. – My Life Today, p. 295

Glasul care a strigat de pe cruce: „S-a isprăvit!” a fost auzit de cei morţi. El a străbătut zidurile mormântului și i-a îndemnat pe cei adormiţi să se ridice. Tot așa se va întâmpla și atunci când glasul lui Hristos se va auzi din cer. Glasul acela va pătrunde în morminte și le va deschide încuietorile, iar cei morţi în Hristos vor învia. La învierea lui Hristos, s-au deschis câteva morminte, dar la a doua Lui venire, toţi morţii cei scumpi vor auzi glasul Lui și se vor trezi la viaţă, o viaţă plină de slavă nepieri­toare. – Hristos, Lumina lumii, p. 787
 

5. Citește Ioan 11:11-14,21-25; 2 Timotei 1:10; 1 Corinteni 15:51-54 și 1 Te­saloniceni 4:15-17. Ce asemănări sau deosebiri observi față de descrierea morții din Vechiul Testament?

Atât Vechiul, cât și Noul Testament folosesc pentru moarte simbolul somnului. Cuvântul „somn” este echivalat cu moartea de cel puțin 53 de ori în Biblie. Scriitorii Bibliei sunt în acord asupra faptului că nu există nicio existență conștientă într-un suflet nemuritor care ar părăsi trupul imediat după moarte. Noul Testament adaugă o dimensiune, la care se face deja aluzie în Vechiul Testament: învierea glorioasă la revenirea lui Hristos. 

Evangheliile accentuează faptul că viața veșnică există numai prin Hristos. Toți demonii din iad nu le pot răpi credincioșilor siguranța vieții veșnice. Hristos a învins moartea pe cruce. Mormântul nu își mai poate păstra victimele. Învierea lui Hristos este garanția că toți credincioșii vor fi înviați într-o zi din mormânt la revenirea Sa. De notat cuvintele lui Pavel: „Căci, dacă nu înviază morţii, nici Hristos n-a înviat. Şi dacă n-a înviat Hristos, credinţa voastră este zadarnică, voi sunteţi încă în păcatele voastre şi, prin urmare, şi cei ce au adormit în Hristos sunt pierduţi” (1 Corinteni 15:16-18). Cum ar fi de înțeles aceste versete dacă cei morți, atunci când mor, ar intra deja în bucuria raiului? Ce ar vrea să spună Pavel prin „sunt pierduți” dacă, de fapt, aceștia ar fi deja în cer? În realitate, ideea exprimată de Pavel este că învierea lui Hristos este temeiul învierii noastre și că, fără înviere, „credinţa [n]oastră este zadarnică” și suntem „încă în păcatele [n]oastre”, iar morții rămân în pământ, pierduți.

Aceste versete se potrivesc perfect cu alte texte biblice despre spe­ranța pe care o avem în înviere la revenirea lui Isus, când vom primi „o moștenire nepieritoare, care e neîntinată și nici nu se poate veșteji, păstrată în ceruri pentru [n]oi” (1 Petru 1:4, EDCR). Dacă cei morți ar fi deja în cer, de ce ar vorbi Petru despre o moștenire „păstrată în ceruri” pentru noi? În mod clar, credincioșii din Noul Testament așteptau cu nerăbdare venirea lui Hristos și învierea morților, iar această speranță i-a inspirat să rămână credincioși în mijlocul încercărilor vieții.

Învierea este o perspectivă încurajatoare pentru credința creștină. Dacă ne-am bucura doar de iertarea primită la cruce, dar nu și de înviere, ce speranță am mai avea?

Comentariu EGW

Când au deschis și au citit epistola lui Pavel, o mare bucurie și mângâiere a fost adusă bisericii prin cuvintele lămuritoare cu privire la adevărata stare a morților. Pavel arăta că cei care aveau să trăiască atunci când va fi să vină Hristos nu Îl vor întâmpina pe Domnul înaintea celor care adormiseră în Isus. Glasul unui arhanghel și trâmbița lui Dumnezeu vor ajunge chiar până la cei adormiți și întâi vor învia cei morți în Hristos, mai înainte ca cei vii să fi fost îmbrăcați în nemurire. „Apoi, noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți toți împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh și astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mângâiați-vă dar unii pe alții cu aceste cuvinte.”

Nădejdea și bucuria pe care această asigurare le-au adus tinerei biserici din Tesalonic cu greu pot fi înțelese de noi. Ei au crezut și au fost încurajați prin epistola trimisă lor de părintele lor în Evanghelie, și inimile lor s-au îndreptat cu iubire spre el. Despre lucrurile acestea le vorbise mai înainte, dar atunci mintea lor se lupta să prindă învățăturile care li se păreau noi și ciudate și nu este de mirare ca însemnătatea unor anumite probleme să nu fi impresionat destul de puternic mintea lor. Însă ei flămânzeau după adevăr și epistola lui Pavel le-a dat noi speranțe și puteri, o credință mai tare, cum și o mai profundă dragoste față de Acela care, prin moartea Sa, adusese la lumină viața și nemurirea. – Faptele apostolilor, pp. 258, 259

Cu putere convingătoare, apostolul a prezentat marele adevăr cu privire la înviere. „Dacă nu este o înviere a morților”, argumenta el, „nici Hristos n-a înviat. Și dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, și zadarnică este și credința voastră. Ba încă, noi suntem descoperiți ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morții nu înviază. Căci, dacă nu înviază morții, nici Hristos n-a înviat. Și dacă n-a înviat Hristos, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încă în păcatele voastre și, prin urmare, și cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți. Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii! Dar acum, Hristos a înviat din morți, pârga celor adormiți.” – Faptele apostolilor, p. 320

„Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El”, scria Pavel. Mulți interpretează acest pasaj ca însemnând că cei ce dorm vor fi aduși împreună cu Hristos din ceruri, dar Pavel a vrut să spună că, după cum Hristos a fost înviat dintre morți, tot la fel va chema Dumnezeu pe cei sfinți afară din mormintele lor și-i va lua cu Sine în ceruri. Ce prețioasă mângâiere! Ce glorioasă nădejde nu numai pentru biserica din Tesalonic, ci pentru toți creștinii, oriunde s-ar găsi ei! – Faptele apostolilor, p. 259
 

6. Citește Matei 24:5,11,24; 2 Tesaloniceni 2:7-9; Apocalipsa 13:13,14 și Apocalipsa 16:13,14. Cu ce fel de amăgiri se vor confrunta oamenii în zilele din urmă?

Diavolul va folosi „semne mari”, „semne nemaipomenite” și miracole spectaculoase pentru a înșela masele chiar înainte de revenirea lui Isus. „Puterea lor de convingere [a spiritelor demonice] nu se găsește în conținutul mesajului lor, ci în puterea manifestărilor supranaturale numite «semne» sau «minuni». Ele pun în scenă/fac (poieō) semne, apelând mai degrabă la latura afectivă a ființelor umane decât la capacitatea acestora de a discerne și raționa. Faptul că aceste semne sunt făcute de demoni arată că forța unificatoare a mesajului celor trei demoni [balaurul, fiara și profetul mincinos] este de natură spiritistă – nu Dumnezeu este sursa lor. Pe măsură ce conflictul cosmic se apropie de final, puterea demonică va intra în arena istoriei omenirii într-un mod fără precedent. Spiritismul/spiritualismul, al cărui fundament este învățătura nebiblică a nemuririi sufletului, aproape că va cuceri lumea” (Ángel Rodríguez, „The Closing of the Cosmic Conflict…”, manuscris nepublicat, p. 6).

7. De ce este periculos să ne încredem în emoțiile noastre? Ce roluri – bune sau rele – joacă emoțiile noastre în experiența de credință? Cum va putea Satana să ocolească procesele de gândire și să facă apel la sentimente?

„Satana s-a pregătit îndelung pentru efortul final de a înşela lumea. [...] Puţin câte puţin, prin intermediul spiritismului sau al spiritualismului (vezi deosebirea, în materialul pentru instructori – n.r.), el a pregătit calea pentru capodopera amăgirii lui. Planurile nu i s-au împlinit încă pe deplin, dar se vor împlini în zilele sfârşitului. [...] Cu excepţia celor care sunt păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţa în Cuvântul Său, întreaga lume va fi acaparată de această înşelăciune. Oamenii sunt adormiţi rapid în leagănul unei siguranţe fatale şi vor fi treziţi numai de revărsarea mâniei lui Dumnezeu” (Tragedia veacurilor, p. 561, 562). Unica noastră siguranță se întemeiază pe Isus și Cuvântul Său. Nu este greu să ne dăm seama cum milioane, ba chiar miliarde de oameni care nu înțeleg situația morților ar putea fi înșelați sub diverse forme cu ideea că morții continuă să trăiască după moarte.

Care sunt, chiar și în prezent, unele înșelăciuni des întâlnite de care sunt feriți cei care înțeleg că morții dorm?

Comentariu EGW

Spiritismul modern … nu e decât o redeșteptare, sub o formă nouă, a vrăjitoriei și a închinării la demoni, pe care Dumnezeu le condamnase și le interzisese pe vremuri. El este prezis în Scripturi, care declară că „în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credință, ca să se alipească de duhuri înșelătoare și de învățăturile dracilor” (1 Timotei 4:1). Pavel, în a doua lui epistolă către tesaloniceni, arată lucrarea specială a lui Satana în spiritism, ca pe un eveniment care urmează să aibă loc foarte aproape de a doua venire a Domnului Hristos. Vorbind despre a doua venire a Domnului Hristos, el spune că va avea loc după manifestarea „lui Satana cu tot felul de minciuni, semne și puteri mincinoase” (2 Tesaloniceni 2:9).

Iar Petru, descriind pericolele la care urma să fie expusă biserica în zilele sfârșitului, spune că, după cum au fost profeți mincinoși care l-au dus pe Israel la păcat, tot astfel vor fi și „învățători mincinoși care vor strecura pe furiș erezii nimicitoare” (2 Petru 2:1). Aici, apostolul a scos în evidență una dintre caracteristicile de seamă ale învățătorilor spiritiști. Ei refuză să Îl recunoască pe Domnul Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu. … Spiritismul, prin tăgăduirea lui Hristos, tăgăduiește atât pe Tatăl, cât și pe Fiul, iar Biblia îl declară ca fiind o manifestare a lui antihrist. – Patriarhi și profeți, p. 686

Nouă, ca și lui Petru, ne este spus acest cuvânt: „Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credința ta” (Luca 22:31-32). Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu că nu suntem lăsați singuri. Acela, care „atât de mult a iubit … lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică” (Ioan 3:16), nu ne va lăsa singuri în lupta cu vrăjmașul lui Dumnezeu și al omului. „Iată”, zice el, „v-am dat putere să călcați peste șerpi și peste scorpii și peste toată puterea vrăjmașului și nimic nu vă va vătăma” (Luca 10:19).

Trăiți în legătură cu Hristos cel viu și El vă va ține tare, cu o mână care nu vă va lăsa. Să cunoaștem și să credem iubirea pe care o are Dumnezeu față de noi și atunci vom fi în siguranță. Iubirea aceasta este o fortărea­ță de neînvins împotriva tuturor înșelăciunilor și asalturilor lui Satana. „Numele Domnului este un turn tare, cel neprihănit fuge în el și stă la adăpost” (Proverbele 18:10). – Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 119 

Aceia care se împotrivesc învățăturilor spiritismului nu se împotrivesc doar unor oameni, ci lui Satana și îngerilor săi. Ei au întrat într-o luptă împotriva căpeteniilor, puterilor și duhurilor rele care se află în locurile înalte. Satana nu va ceda niciun centimetru de teren, decât dacă este respins de puterea trimișilor cerești. Cei din poporul lui Dumnezeu trebuie să fie în stare să-l înfrunte așa cum l-a înfruntat Mântuitorul, prin cuvintele: „Este scris”. Satana poate să citeze Scriptura și acum ca în zilele lui Hristos, dar el va perverti învățăturile ei așa încât să susțină amăgirile lui. Totuși, declarațiile clare ale Bibliei vor asigura arme puternice pentru fiecare luptă. – Istoria mântuirii, p. 397
 

Speranța noastră la mântuire se întemeiază pe Domnul Hristos. Nu mai e mult până când El Se va întoarce să îi ia cu Sine pe ai Lui. Tit 2:13 numește a doua venire a lui Hristos „fericita noastră nădejde”. Scopul lui Satana este să distrugă această speranță. El va face miracole, semne și minuni, pentru a-i îndepărta pe oameni de adevărul biblic și de salvarea prin Hristos. „Aici este răbdarea sfinților, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (Apocalipsa 14:12). În lupta finală, Satana va face tot posibilul să îi împiedice pe oameni fie să păzească „poruncile lui Dumnezeu”, fie să aibă „credința lui Isus” (Apocalipsa 14:12) ori ambele. De aici, nevoia de a fi atenți la orice învățătură care, chiar și însoțită de semne, minuni și miracole, ne-ar îndepărta de oricare dintre aceste două caracteristici ale rămășiței.

8. Citește Matei 24:23-27; 2 Corinteni 11:13,14 și 2 Tesaloniceni 2:9-12. Ce ne spun aceste pasaje despre puterea înșelătoare a lui Satana și despre felul în care acesta acționează?

În ultimele clipe ale pământului, Satana va pune în aplicare ultima sa înșelăciune: „Ca dovadă a puterii demonilor de a face minuni, vor avea loc scene supranaturale cutremurătoare. Spirite de demoni vor merge la conducători ai pământului şi la întreaga lume ca să le consolideze poziţia în amăgire şi să-i îndemne să se alieze cu Satana în ultima lui luptă contra guvernării Cerului. Prin aceste mijloace vor fi păcăliți atât conducători, cât şi cei care îi urmează. Vor apărea oameni care vor pretinde că sunt Însuşi Hristos şi vor revendica titlul şi închinarea care Îi aparţin Răscumpărătorului lumii. Vor face minuni uimitoare de vindecare şi vor pretinde că au descoperiri din cer care vor contrazice mărturia Scripturilor. Ca punct culminant în marea dramă de amăgire, Satana însuşi se va da drept Hristos. Biserica declară de mult timp că aşteaptă venirea Mântuitorului ca împlinire a speranţelor ei. Acum marele amăgitor va face să pară că Hristos a şi venit. În diferite părţi ale globului, Satana se va prezenta între oameni ca o fiinţă maiestuoasă, de o strălucire orbitoare, care va semăna cu descrierea făcută Fiului lui Dumnezeu de către Ioan în Apocalipsa (Apocalipsa 1:13-15)” (Tragedia veacurilor, p. 624, subl.ad.).

De ce înțelegerea adevărului despre revenirea lui Hristos și despre situația morților este atât de importantă, pentru a nu fi înșelați?
 

Comentariu EGW

Unele dintre sufletele sărmane care s-au lăsat fascinate de cuvintele pline de elocvenţă ale învăţătorilor spiritismului şi au cedat influenţei lui îi descoperă după aceea caracterul mortal şi ar vrea să renunţe la el şi să se elibereze, dar nu pot. Satana îi ţine captivi în puterea lui şi nu vrea să le dea drumul. … Pentru aceste suflete sărmane, singura cale de a-l birui pe Satana este aceea de a face deosebire între adevărul Bibliei şi ceea ce este doar legendă şi ficţiune. Atunci când recunosc cerinţele adevărului, ei se aşază acolo unde pot fi ajutaţi. 

Ei ar trebui să-i roage pe cei care au o experienţă religioasă şi care cred în făgăduinţele lui Dumnezeu să mijlocească la Atotputernicul Izbăvitor în favoarea lor. Va fi o luptă strânsă. Satana îi va întări pe îngerii răi, care le-au ţinut în stăpânire pe aceste persoane; dar, dacă sfinţii lui Dumnezeu vor posti şi se vor ruga în adâncă umilinţă, rugăciunile lor vor birui. Isus va trimite îngeri sfinţi să i se împotrivească lui Satana, iar acesta va fi forţat să dea înapoi şi puterea lui asupra celor chinuiţi şi înrobiţi va fi zdrobită. – Mărturii, vol. 1, p. 343

Experienţa trecutului va fi repetată. În viitor, superstiţiile lui Satana vor lua noi forme. Vor fi prezentate rătăciri într-un mod plăcut şi linguşitor. Teorii false, îmbrăcate în veşminte de lumină, vor fi prezentate înaintea poporului lui Dumnezeu. Astfel, Satana va încerca să-i înşele, dacă va fi posibil, chiar şi pe cei aleşi. Vor fi exercitate cele mai fermecătoare influenţe, mintea oamenilor va fi hipnotizată. … 

… El va folosi puterea unei minţi asupra alteia, pentru a-şi duce la îndeplinire planurile. Şi lucrul cel mai trist dintre toate este că, sub influenţa lui înşelătoare, oamenii vor avea o formă de evlavie fără să aibă o legătură reală cu Dumnezeu. … Vă spun tuturor: Aveţi grijă, deoarece Satana vine sub chipul unui înger de lumină în orice adunare a lucrătorilor creştini şi în orice biserică, încercând să-i câştige pe membri de partea lui. Mi s-a poruncit să-i dau poporului lui Dumnezeu avertizarea: „Nu vă înşelaţi: «Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit»” (Galateni 6:7). – Mărturii, vol. 8, pp. 293, 294
Lui Satana nu-i este îngăduit să contrafacă felul venirii lui Hristos. Mântuitorul l-a avertizat pe poporul Său împotriva amăgirii din acest punct de vedere și a prevestit cu claritate modul revenirii Sale. „Căci, cum iese fulgerul de la răsărit și se vede până la apus, așa va fi și venirea Fiului omului” (Matei 24:27). Nu este posibil ca venirea Lui să fie contrafăcută. Ea va fi universal cunoscută și văzută de toată lumea. …

… Sunt copiii lui Dumnezeu atât de solid întemeiați pe Cuvântul Său, încât să nu urmeze dovada dată de simțurile lor? Se vor prinde ei de Biblie și numai de Biblie într-o astfel de criză? Satana îi va împiedica, dacă va putea, să-și asigure pregătirea pentru a rezista în ziua aceea. El va pregăti lucrurile în așa fel, încât să le îngrădească drumul, să-i atragă cu bogății pământești, să-i facă să ducă poveri grele și apăsătoare, pentru ca inimile să le fie supraîmpovărate de grijile vieții acesteia, iar ziua încercării să vină peste ei ca un hoț. – Tragedia veacurilor, p. 625
 

O carte recentă scrisă de Lee Strobel, The Case for Heaven („Pledoarie pentru cer”), are ca premisă faptul că morții continuă să trăiască într-un fel de existență conștientă, „experiențele din pragul morții” fiind folosite ca „dovezi”. Iată un exemplu: „O altă fată, care a avut o experiență la limita morții în timpul unei operații la inimă, a spus că l-a întâlnit pe fratele ei în viața de apoi – lucru de care a fost surprinsă, pentru că nu avea un frate. După ce și-a revenit și i-a povestit tatălui ei, acesta i-a dezvăluit că avea, într-adevăr, un frate, dar că acesta murise înainte ca ea să se fi născut” (Lee Strobel, The Case for Heaven, 2021, p. 69). Totuși Strobel se chinuie să armonizeze ideea de viață de apoi care ar începe imediat după moarte cu învățătura biblică clară că numai la revenirea lui Hristos creștinii își vor primi răsplata finală.

„Mulţi se vor confrunta cu spirite ale demonilor care se vor da drept rude sau prieteni şi vor enunţa cele mai periculoase erezii. Aceşti vizitatori vor face apel la cele mai calde sentimente ale noastre şi vor face minuni pentru a-şi susţine afirmaţiile. Trebuie să fim pregătiţi să ne împotrivim lor cu adevărul biblic că morţii nu ştiu nimic şi că cei care apar astfel sunt spirite de demoni. […] [Satana] îşi atinge scopul numai atunci când oamenii cedează în faţa ispitelor lui. Însă cei care caută cu seriozitate să cunoască adevărul şi se străduiesc să-şi cureţe sufletele prin ascultare, făcând astfel tot ce pot pentru a se pregăti de luptă, vor găsi la Dumnezeul adevărului o apărare sigură.” (Tragedia veacurilor, p. 560).

Studiu zilnic:
Osea 2
Osea 3
Osea 4
Osea 5
​​​​​​​Osea 6
Osea 7 
Osea 8
Ellen G. White, Divina vindecare,     capi­to­lul „Influențele din cămin”.

1. Prin ce urma să Se logodească Dumnezeu cu poporul Său?

2. Ce lucruri iau mințile omului?

3. Cum este evlavia lui Efraim și a lui Iuda?

4. Cum și-au ales evreii împărații și căpeteniile?

5. Cu ce ar trebui să se familiarizeze părinții și ce ar trebui să înțeleagă?

Studiu suplimentar
Astăzi cu Dumnezeu, „Ferește-te de ceea ce este ocult”, p. 247 (26 august); Cugetări de pe Muntele Fericirilor, din cap. „Nu judecând, ci lucrând”, pp. 139, 140.