Iacov învață să aibă încredere în Dumnezeu

Text de memorat

„Oricine este născut din Dumneze biruiește lumea; și ceea ce câștigă biruință asupra lumii este credința noastră.” 1 Ioan 5:4

Laban și oamenii lui urmăreau familia fugară a lui Iacov, dar, după ce Dumnezeu i-a vorbit în vis despre Iacov, a știut că nu îl poate împiedica să plece. Ce i-a spus Laban lui Iacov când a ajuns în cele din urmă la locul unde acesta și familia sa se opriseră și își puseseră corturile? Geneza 31:26-30

Iacov i-a mărturisit lui Laban de ce plecase în taină, însă s-a supărat deoarece Laban considera că ei îi furaseră idolii. Iacov nu avea nici cea mai mică idee despre faptul că iubita sa soție Rahela îi luase. Îi ascunsese foarte inteligent în șaua unei cămile și stătea pe ea în cortul ei.

După ce Laban a căutat și nu a reușit să își găsească idolii, Iacov s-a supărat și i-a reproșat direct lui Laban că el fusese un muncitor credincios. Nu furase nimic niciodată, dar chiar și așa Laban fusese sever și necinstit. Citește ce i-a spus lui Laban în Geneza 31:36-42 Laban nu s-a certat cu Iacov pentru ceea ce i-a spus acesta din urmă. În schimb, și-au promis să nu își facă niciodată rău unul altuia și au ridicat un altar ca semn al acestui legământ de pace. Apoi Iacov a adus o jertfă și au mâncat împreună. A doua zi, dimineața devreme, Laban și oamenii săi și-au luat la revedere și s-au întors în Haran. Se împăcaseră și s-au despărțit ca prieteni.

Iacov rezolvase problema cu Laban și fiii săi. Însă el avea acum o altă problemă. Pe măsură ce zilele treceau și ei se îndreptau spre Canaan, conștiința lui îi amintea ce îi făcuse lui Esau. Încă se temea de ceea ce îi putea face Esau ca răzbunare. Pe lângă faptul de a-i lua toată avuția, Esau putea cu ușurință să îi facă rău familiei sale sau chiar să îi omoare. Dumnezeu știa cu siguranță ce simțea Iacov și, pentru a-l asigura de protecția Sa în călătoria pe care o făceau înspre Canaan, El a trimis două grupuri de îngeri: un grup să meargă în fața lor și cel de-al doilea să stea în spatele lor.

Văzând acei îngeri, Iacov își amintea de îngerii pe care îi văzuse în visul său cu scara, cu douăzeci de ani în urmă. Acum era recunoscător pentru faptul că îngerii îi protejau pe drumul lor de întoarcere în Canaan.

Aplicaţie: Dumnezeu îi spusese lui Iacov să se întoarcă acasă. Putea Iacov să aibă încredere că Dumnezeu îl va proteja dacă Îl va asculta? Tu poți să ai încredere că Domnul va avea grijă de tine dacă asculți de El? Naum 1:7

Cu toate că a fost încurajat de faptul că a văzut îngerii care erau cu ei, Iacov simțea că trebuia să facă tot ceea ce putea pentru a-și proteja familia. Mai întâi, i-a trimis un mesaj prietenos lui Esau. Nu voia să creadă că se întorcea acasă ca un cerșetor, având nevoie de averea tatălui său.

Iacov le-a spus slujitorilor săi care îi duceau mesajul lui Esau să i se adreseze cu „domnul meu Esau” și să vorbească despre Iacov ca „robul tău Iacov”. Ce vești i-au adus slujitorii săi când s-au întors de la Esau? Geneza 32:6 Iacov și toată familia sa erau îngroziți. Nu se mai puteau întoarce, dar le era frică să continue drumul. Iacov s-a rugat din nou, cerând protecție. Apoi și-a împărțit oamenii și animalele în două. Dacă Esau avea să îi atace, un grup putea scăpa.

Iacov i-a mai trimis și un cadou valoros de mai mult de 500 de animale lui Esau. Slujitorii săi s-au împărțit în mai multe grupuri, distanțându-se unul de altul. Iacov le-a spus exact ce cuvinte trebuiau să îi transmită lui Esau. Ajungând la pârâul Iaboc, Iacov și-a trimis familia dincolo de râu, în timp ce el a rămas singur dincoace de râu, pentru a se ruga în acea noapte. În zonă erau animale sălbatice și hoți, dar gândul cel mai înspăimântător pe care îl avea Iacov era că, din cauza păcatului său, cei pe care îi iubea se aflau într-un foarte mare pericol. S-a rugat plângând după ajutorul lui Dumnezeu.

Deodată, s-a simțit cuprins de o mână puternică. A crezut că este un inamic. Sărind în picioare, a început să lupte pe viață și pe moarte. Dar indiferent cât de greu se lupta, nu se putea elibera din acele mâini puternice. În timp ce se lupta din răsputeri, gândul la păcatul lui îi persista în minte, chiar dacă își amintea și de promisiunile lui Dumnezeu. Lupta a continuat aproape până în zori. Apoi, doar o lovitură din partea adversarului său l-a pus pe Iacov la pământ. Dintr-odată, și-a dat seama că lupta cu Cineva din cer! Ce s-a întâmplat apoi? Geneza 32:26:30

Aplicaţie: Iacov a făcut tot ce a putut pentru a-și proteja familia și s-a rugat cerând protecția lui Dumnezeu. Erau importante aceste lucruri?

Cât de tare îl durea șoldul pe Iacov! Însă, realizând că a luptat cu Dumnezeu, s-a agățat de El. În acel moment și-a dat seama că mințise și furase dreptul de întâi născut deoarece nu avusese încredere deplină în Dumnezeu. Iar când Dumnezeu i-a zis să Îi dea drumul, Iacov s-a prins și mai strâns de El.

În cele din urmă, Iacov a știut că păcatul său fusese iertat. Dumnezeu i-a dat și un nume nou – Israel, care înseamnă „domn sau conducător împreună cu Dumnezeu”. Urmașii săi aveau să se numească copii ai lui Israel, sau israeliți. Și, chiar dacă șchiopăta de durere în timp ce se întorcea la tabără, era fericit. Nu îi mai era teamă de întâlnirea cu Esau. În timp ce el se lupta cu Dumnezeu în acea noapte, fratele său, Esau, a avut un vis. În visul lui, el a văzut cât de trist a fost Iacov când a aflat că mama lor, Rebeca, murise. Poate că a văzut cât de grea fusese viața lui Iacov când fusese departe de casă. A văzut și că îngerii îl protejau.

Când s-a trezit, Esau le-a mărturisit luptătorilor care erau cu el visul său. „Să nu îi faceți niciun rău lui Iacov!”, i-a avertizat el. „Dumnezeul tatălui meu îl apără.” Lucrul acesta trebuie să îi fi surprins pe acei luptători îndârjiți. Însă când au văzut ulterior ce s-a întâmplat când s-au întâlnit cei doi frați, cum s-au strâns în brațe, au fost profund emoționați. Citește întregul episod fascinant în Geneza 33:1-16 .

Aplicaţie: Toți credincioșii care vor trăi înainte de a doua venire se vor simți la fel cum s-a simțit Iacov în acea noapte în care i-a fost teamă că atât el, cât și familia sa își puteau pierde viețile. Cel rău va încerca să îi facă să simtă că au păcătuit atât de mult, încât nu e nicio speranță ca Dumnezeu să îi salveze de dușmanii lor. Această perioadă este numită timpul strâmtorării lui Iacov Ieremia 30:7 Dar, dacă ne mărturisim toate păcatele și Îi cerem lui Dumnezeu să ne ierte, trebuie să credem că El ne iartă. Indiferent cum ne-am simți, trebuie să ne ținem strâns de promisiunile Sale, cum ar fi 1 Ioan 1:9 , așa cum a făcut Iacov în acea noapte. El nu ne va lăsa de izbeliște.

După ce Iacov și Esau s-au despărțit, Iacov și familia sa și-au continuat călătoria cu turmele lor de animale. Cât de bine trebuie să se fi simțit din nou acasă, în Canaan! Când au ajuns aproape de orașul Sihem, Iacov și-a luat un ogor și s-au stabilit acolo pentru o vreme. Geneza 33:18,19

Sihem era locul în care bunicul lui Iacov, Avraam, își stabilise pentru prima dată tabăra atunci când s-a mutat în Canaan, cu mai bine de 180 de ani în urmă. Și, la fel cum făcuse și Avraam, Iacov a construit un altar acolo și aduna pe toată lumea în jurul lui pentru jertfa de dimineață și de seară. Seamănă oarecum cu închinarea noastră de dimineață și de seară. Geneza 33:20

La câțiva ani după ce Iacov se întorsese în Canaan cu familia sa, fiica lui cea mică, Dina, a făcut ceva ce credea că este o distracție nevinovată, dar nu s-a dovedit a fi așa. De fapt, ce a făcut ea s-a transformat într-o nenorocire atât de mare, încât Dumnezeu i-a spus lui Iacov să se mute din Sihem și să meargă la Betel. Ce a făcut Dina de a produs un necaz așa de mare? Geneza 34:1 Prietenia Dinei cu fetele păgâne din Sihem i-a cauzat lui Iacov și familiei sale necazuri. Ei au descoperit însă prea târziu că prietenia cu oameni care nu Îl iubesc pe Dumnezeu și nu ascultă de El este totuna cu părăsirea căii sigure și pătrunderea pe teritoriul de luptă al lui Satana. Consideri că Satana încă îi ispitește pe tineri să facă ce a făcut Dina?

Hamor, un locuitor al Sihemului, avea un fiu pe nume Sihem și i-a cerut permisiunea lui Iacov ca fiul său să se căsătorească cu Dina și a sugerat ca fiii lui Iacov să se căsătorească cu fete din Sihem. Astfel, ei urmau să fie uniți ca o singură comunitate. Geneza 34:8,9 Era bună sugestia lui Hamor? Cu siguranță, nu. Nu este niciodată o idee bună ca aceia care sunt copiii lui Dumnezeu să se căsătorească cu oameni care nu I se închină lui Dumnezeu în același fel ca ei. Nu a fost însă corect nici ca doi dintre frații Dinei, Simeon și Levi, să îi omoare pe bărbații din Sihem din cauza a ceea ce i se întâmplase surorii lor Geneza 34:26,27

Aplicaţie: Pot două greșeli să producă vreodată ceva bun? Dacă cineva se poartă rău cu tine, plătindu-i cu aceeași monedă, se rezolvă problema? Romani 12:19-21

După ceea ce s-a întâmplat la Sihem, Iacov și-a dat seama că fiii săi și toți ceilalți oameni din tabăra sa aveau nevoie de o schimbare. Cum îi putea folosi Dumnezeu pe ei pentru a-i schimba pe păgânii din jurul lor, când ei înșiși nu ascultau de Dumnezeu? Cum îi putea binecuvânta Dumnezeu când purtau bijuterii lumești și chiar se închinau la idoli, așa cum făcea familia lui Laban?

În timp ce Iacov se ruga pentru problemele lui, Dumnezeu i-a zis să se mute la Betel. Era locul în care Dumnezeu îi dăduse frumosul vis cu scara spre cer. Și în acel vis Dumnezeu îi promisese că într-o zi urmașii lui vor moșteni țara Canaanului. Însă el știa că era nevoie de o redeșteptare în tabăra sa înainte să se mute. Când Iacov le-a spus oamenilor din tabăra lui că urmau să se mute la Betel, el le-a spus și ce se întâmplase în acel loc într-o noapte, cu mulți ani în urmă. Le-a povestit despre visul cu scara și despre felul în care acel vis l-a încurajat atunci când fugea de Esau. Și le-a povestit despre promisiunea lui Dumnezeu de a-l aduce înapoi în acel ținut.

Iacov le-a vorbit și despre promisiunea pe care I-o făcuse lui Dumnezeu, spunând că va fi cinstit cu El. Și, pe măsură ce le povestea cât de mult îl ajutase și îl binecuvântase Dumnezeu, inimile tuturor celor din tabără erau profund mișcate. Ce au făcut apoi cu idolii și cu bijuteriile lor? Geneza 35:2-4

După ce familia lui Iacov „a făcut curățenie”, s-au mutat cu toții la Betel, care înseamnă „casa lui Dumnezeu”. Peste tabăra lui Iacov s-a așternut tristețea la Betel, când Debora, doica Rebecăi, a murit acolo. Aceasta era foarte bătrână și fusese cu Rebeca încă dinainte ca aceasta să vină cu Eliezer în Canaan pentru a deveni soția lui Isaac. După moartea Rebecăi, Debora devenise o persoană specială în familia lui Iacov.

Aplicaţie: Sunt mulți oameni în biserica lui Dumnezeu de astăzi care acordă tot mai puțină importanță faptului de a fi diferiți de lume și de a nu urma moda și obiceiurile lumii? A făcut familia lui Iacov ceva ce și oamenii de astăzi trebuie să facă? După ce „vor face curățenie”, și credincioșii vor fi mutați în casa reală a lui Dumnezeu, în cer. Ioan 14:2,3

Familia lui Iacov părăsise Betelul și era în drum spre Hebron, acolo unde tatăl său, Isaac, locuia acum. Însă, înainte de a ajunge acolo, preaiubita lui Rahela a murit dând naștere celui de-al doilea fiu al lor. Ea l-a numit pe copil Ben-Oni, care înseamnă „Fiul durerii mele”.

Iacov avea inima frântă. O iubise pe Rahela atât de mult, iar ea fusese așa de importantă pentru el, încât pierderea ei era ca și cum și-ar fi pierdut mâna dreaptă. I-a schimbat chiar și numele fiului său în Beniamin, ceea ce înseamnă „Fiul dreptei”. Stâlpul pe care Iacov l-a ridicat la mormântul Rahelei a rămas peste ani ca amintire a dragostei lui pentru ea.

În cele din urmă, Iacov a ajuns la Hebron și era din nou împreună cu tatăl său iubit, care orbise. Și-au fost sprijin unul altuia până când Isaac a murit, câțiva ani mai târziu. Cei doi fii ai săi, Esau și Iacov, l-au înmormântat. Cândva, Esau așteptase cu nerăbdare acest moment, pentru a-l omorî pe fratele său, Iacov, deoarece îi furase dreptul de întâi născut. Geneza 27:41 Dar totul se schimbase. Iacov i-a dat bucuros lui Esau partea de avere ce i se cuvenea ca întâi născut, lucrul pe care și-l dorea Esau de fapt.

Când la averea pe care Esau o avea deja s-a adăugat ceea ce primise în urma dreptului de întâi născut, după moartea lui Isaac, erau deja prea multe animale pentru ca turmele lui și ale lui Iacov să poată paște împreună în același loc. Astfel încât, binevoitor și înțelept, Esau s-a mutat departe de acel loc. Geneza 36:6-8

Aplicaţie: În cele din urmă, atât Esau, cât și Iacov au primit ceea ce era cu adevărat important pentru fiecare dintre ei. Esau a dobândit bogăție lumească, iar Iacov, bogăție cerească. Fiecare dintre ei a ales ce a fost cel mai important pentru el. Cine a făcut cea mai bună alegere? Iacov și Esau au avut aceleași privilegii, dar alegerile lui Esau au fost greșite. Dumnezeu iubește pe toată lumea, dar El urăște păcatul și alegerile greșite pe care le fac oamenii. Asta vrea să spună Biblia când amintește că Dumnezeu l-a iubit pe Iacov, dar l-a urât pe Esau. Maleahi 1:2,3 Dumnezeu a urât păcatele care l-au ținut pe Esau departe de moștenirea cerească, acea moștenire ce nu dispare atunci când se termină viața. Ce bogăție ne dorim noi și ce alegem în fiecare zi?