„Lăudați-L pe Domnul domnilor, căci în veac ține îndurarea Lui, pe Cel ce singur face minuni mari” (Psalmii 136:3,4).
Entuziasmul plutea în aer, în timp ce lucrătorii ocupați alergau încoace și încolo. Era atât de mult de făcut. Nunțile din vremurile biblice durau mai multe zile și erau evenimente mari și pline de bucurie, cu multă mâncare, muzică și cântare. O rudă a lui Isus se căsătorea, iar mama Lui, Maria, ajuta la pregătiri.
Este plăcut să aștepți cu bucurie o sărbătoare mare. Dumnezeul nostru iubitor Se bucură când ne vede că ne bucurăm de momente frumoase alături de familie și prieteni. Ce spune Biblia despre asta? Citește Psalmul 133:1.
Maria era ocupată, dar uneori gândurile ei zburau departe... Isus urma să vină la nuntă, iar ea abia aștepta să-L vadă! Îi fusese foarte dor de El de când plecase de acasă. Vești despre botezul Lui și despre timpul petrecut în pustiu ajunseseră la Maria în Nazaret, iar ea era și bucuroasă, și îngrijorată.
Maria își amintea cuvintele îngerului Gabriel: „El va fi mare și va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; și Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David” (Luca 1:32). Oare sosise momentul? Era plină de speranță că în curând toți vor ști că Fiul ei este Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul, Mesia cel promis!
Maria știa și că viața Lui nu va fi ușoară. Bătrânul profet Simeon o avertizase că ceva avea să se întâmple cu Isus și îi va aduce multă durere (Luca 2:35).
Deși Maria se întreba ce va aduce viitorul, Dumnezeu era la cârmă. El arătase deja că este Dumnezeul minunilor. Așa cum îi spusese Gabriel: „Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere” (Luca 1:37).
Lăsând gândurile deoparte, Maria a zâmbit. Erau atâtea de făcut! Isus urma să ajungă în curând. Ce timp minunat aveau să petreacă împreună! Abia aștepta!
• Ce crezi că va face Isus când va ajunge la nuntă?
Imaginează-ți că organizezi o nuntă. Creează o invitație pentru Isus. Pentru a înțelege cum crește credința pe parcursul acestei lecții, pune niște semințe sau boabe într-un borcan cu apă peste noapte. Dimineața scurge apa. Ține borcanul în bucătărie toată săptămâna și clătește semințele zilnic. Observă ce se întâmplă.
Mulțumește-I lui Dumnezeu pentru familia, prietenii și familia bisericii cu care te-a binecuvântat.
Câteva cuvinte simple au dat startul aventurii lor: „Urmează-Mă”; „Vino și vezi.” Acum Andrei, Petru, Ioan, Filip, Natanael și ceilalți ucenici mergeau și vorbeau cu Mesia în drumul lor spre o nuntă în Cana – chiar nunta la care mama lui Isus era ocupată să ajute cu pregătirile!
Ucenicii se bucurau să meargă și să vorbească cu noul lor prieten, Isus, în timp ce străbăteau Galileea spre nuntă. Pe măsură ce Îl priveau și Îl ascultau, credința lor creștea. Începeau să înțeleagă mai mult cine era El cu adevărat și ce venise să facă. Învățau de la Isus fiind împreună cu Isus. Prietenia lor se adâncea pe măsură ce petreceau timp împreună ca prieteni, cunoscându-se mai bine.
Isus vrea să învățăm și noi în același fel. Pe măsură ce „mergem și vorbim” cu El, devenim prieteni apropiați și rămânem în El. Acest cuvânt înseamnă să stăm, să trăim și să locuim cu Isus, uniți cu El. Ce spune El că se va întâmpla cu noi dacă rămânem în El? Citește Ioan 15:4,5.
Ajungând la nuntă, Isus a privit repede mulțimea, căutând- o pe mama Sa. Iat-o! Cu un zâmbet mare, Isus a mers repede la ea. Maria a fost încântată să-și vadă din nou Fiul și să-i cunoască pe noii Lui discipoli. Credința ei a crescut când ei i-au spus ce văzuseră și auziseră la botezul lui Isus și cum credeau că El este Mesia. Inima Mariei s-a umplut de bucurie – și alții știau acum că Fiul ei este Fiul lui Dumnezeu!
Biblia ne invită să „creștem în harul și în cunoștința Domnului nostru Isus Hristos” (2 Petru 3:18). Timpul petrecut cu Isus și împărtășirea experiențelor i-au ajutat pe ucenici și pe Maria să crească în credință.
• Cum poți „rămâne” cu Isus astăzi ca să te apropii mai mult de El?
• Ce crezi că înseamnă să aduci „rod” (Ioan 15:4,5) când ești conectat la Isus?
Povestește cuiva lecția biblică din această săptămână sau ideea principală și invită-l la o activitate sau un joc.
Cere-I lui Dumnezeu să te ajute să petreci mai mult timp cu El în această săptămână.
Urmărește traseul de la Marea Galileei la Cana pe o hartă biblică.
Şoapte ușoare au început să circule prin mulțime. Oamenii s-au oprit, s-au întors și au privit. Isus – despre care auziseră lucruri neobișnuite – era acolo! Cel pe care Ioan Botezătorul Îl numise „Mielul lui Dumnezeu” era chiar printre ei.
Nunta începuse foarte frumos. Apoi s-a întâmplat ceva stânjenitor. Vinul (sucul de struguri) s-a terminat înainte ca ospățul să se încheie. O, nu! Gazda și familia mirelui aveau să se facă de rușine. Petrecerea urma să se termine. Oaspeții să plece... Ce era de făcut? Când a auzit Maria, ea a știut exact ce să facă. S-a grăbit la Isus și i-a vorbit în șoaptă. Ce i-a spus? Citește Ioan 2:3.
Isus i-a răspuns: „Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit încă ceasul” (Ioan 2:4). Pentru noi poate suna dur, dar în vremea aceea era un mod respectuos de a vorbi. Cuvintele mamei Sale Îi sugeraseră lui Isus că El putea rezolva problema și că ea dorea acest lucru deoarece era Fiul ei. Răspunsul Lui i-a amintit cu blândețe Mariei că El este și Fiul lui Dumnezeu și că nu putea face nimic decât dacă aceasta era voia lui Dumnezeu.
Maria nu s-a descurajat. Cu încredere le-a spus slujitorilor: „Să faceți orice vă va zice” (Ioan 2:5). Cuvintele ei erau pline de credință. Nu știa ce va face Isus; poate nici nu va face minunea la care spera. Dar în inima ei creștea credința și avea încredere că El va rezolva problema într-un fel sau altul.
Dumnezeu ne crește credința când ne încredem în El în problemele noastre, așa cum a făcut Maria. Citește Filipeni 4:6. De multe ori, cele mai mari binecuvântări vin după ce lucrurile merg prost.
• Privește semințele/ boabele tale. Ce se întâmplă cu ele?
• Cum îți amintesc de ceea ce se întâmplă în inima Mariei?
Creează un afiș cu mesajul: „Ai o problemă? Roagă-te!” Decorează-l și pune-l undeva vizibil pentru tine și familia ta.
Ai o problemă în viața ta acum? Vorbește cu Dumnezeu despre ea.
Slujitorii au dat din cap și s-au uitat cu nerăbdare spre Isus. Maria le spusese foarte clar: „Să faceți orice vă va zice” (Ioan 2:5).
Gândind repede, Isus S-a uitat în jur și a văzut șase vase mari de piatră care stăteau goale lângă ușă. Un zâmbet I-a apărut în colțul gurii. Era o ocazie să îi ajute pe mire și mireasă, să onoreze credința mamei Sale și să crească credința ucenicilor Săi. Ce le-a spus Isus slujitorilor să facă? Citește Ioan 2:7. Fără să spună nimic, ei au ascultat.
Apoi Isus le-a spus slujitorilor să ia cu un polonic din unul dintre vase, să umple o cupă și să o ducă nunului. Imaginează-ți surpriza slujitorului! Se aștepta la o cupă cu apă, dar a primit o cupă cu vin (must) în schimb. Era o minune!
Fără cuvinte, au dus vinul (mustul) la nun. Când a băut, și el a fost uimit. Era cel mai dulce vin pe care îl gustase vreodată!
Nunul nu știa că vinul se terminase sau că Isus făcuse o minune. A dus din el mirelui și a spus: „Orice om pune la masă întâi vinul cel bun, și după ce oamenii au băut bine, atunci îl pune pe cel mai puțin bun, dar tu ai ținut vinul cel bun până acum” (Ioan 2:10).
Înainte ca nunul și mirele să știe că aveau o problemă, Isus o rezolvase în liniște cu cel mai bun must posibil.
Isus este întotdeauna interesat de noi și de bucuria noastră și Îi place să ne surprindă cu tot ce are mai bun de oferit. El ne crește credința în liniște și ne rezolvă problemele în moduri surprinzătoare și minunate, uneori chiar înainte să știm că avem o problemă!
• Cine crezi că a fost cel mai surprins în această poveste?
• Cine a fost cel mai puțin surprins?
• Cum te-a ajutat această relatare să-ți crească credința?
Rezolvă acest exercițiu de matematică. Roagă un adult cu calculator să te ajute. În total, cele șase vase conțineau aproximativ 330 de litri. Sunt aproximativ patru căni într-un litru. Câte căni de must a oferit minunea lui Isus?
Surprinde un prieten sau un membru al familiei făcând ceva bun pentru el. Gândește-te să oferi ce ai mai bun, așa cum a făcut Isus.
Mulțumește-I lui Dumnezeu pentru ceva surprinzător din natură, cum ar fi un curcubeu.
Vestea despre minunea apei transformate în vin s-a răspândit repede. De la slujitori la nun, de la acesta la mire, de la mire la invitați – în curând toată nunta zumzăia. Oamenii încercau să înțeleagă, dar nu puteau. Dădeau din cap uimiți și mai gustau încă o dată din vin.
Isus privea cu bucurie. Apoi a ieșit liniștit pe ușă, nevrând să devină centrul atenției. Până când invitații au început să caute pe cel care făcuse minunea, Isus nu mai era nicăieri. Așa că au încercat să obțină răspunsuri de la ucenici.
Ucenicii erau foarte entuziasmați să povestească despre lucrurile pe care le văzuseră și le auziseră la râul Iordan. Împărtășirea acestor experiențe le întărea propria credință. Oamenii le vedeau entuziasmul și erau influențați de el. Speranța creștea, iar mulți au crezut în inimile lor că Isus era Mesia cel promis.
Într-un fel, ucenicii îi invitau pe oaspeți să-L urmeze pe Isus și să-L experimenteze personal. Ei doreau ca oamenii să „guste și să vadă ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El!” (Psalmul 34:8). Ucenicii gustaseră și văzuseră că Domnul este bun; acum voiau ca și alții să facă la fel! Isus iubește să ne crească credința atunci când o împărtășim cu alții. Pe măsură ce credința noastră crește, vom dori și noi să-i invităm pe alții să „guste și să vadă ce bun este Domnul!”
• Ce lucru „dulce” știi despre Isus pe care l-ai putea împărtăși cu un prieten?
• Ce crezi că sperau ucenicii să se întâmple mai departe? Citește 2 Petru 3:18.
Împărtășiți un moment în care v-ați mărturisit credința sau o minune pe care Isus a făcut-o în viața voastră.
Dacă este posibil, întreabă-ți părinții dacă puteți bea suc de struguri sau ceva asemănător în timpul închinării de vineri seara.
În vremurile antice, sucul proaspăt de struguri era făcut în teascuri foarte mari. Lucrătorii, cu picioarele goale și curate, călcau strugurii pentru a stoarce sucul din ei. Imaginează-ți cum se simțea între degetele lor! Apoi sucul era strecurat pentru a îndepărta cojile și semințele. Sucul de struguri era obținut dintr-un sirop la care se adăuga apă. Siropul putea fi păstrat și conservat mult mai bine decât sucul proaspăt de struguri. (Desigur, acesta nu avea un gust la fel de bun ca sucul proaspăt pe care Isus l-a făcut în această minune.)
Cere-I lui Isus să te ajute să recunoști o ocazie de a-ți împărtăși credința cu cineva.
Ca undele pe apă, vestea despre minunea de la nuntă s-a răspândit pe străzile din Cana. Apoi s-a răspândit până la Ierusalim și chiar în curțile templului. Când preoții și conducătorii au auzit, au devenit curioși. Au cercetat Scripturile despre Mesia, încercând să înțeleagă ce se întâmpla.
Iată o ocazie pentru conducători să descopere cine era Isus. Dar nu au putut trece peste mândria lor. Preoții bătrâni au dat din cap. Preoții tineri și conducătorii și-au ridicat nasul în aer. Cu siguranță Mesia avea să apară în Ierusalim și să facă minuni pentru ei, nu la o nuntă simplă dintr-un sat! Inimile lor nu erau deschise pentru Isus.
Isus ar fi putut face o minune în Ierusalim pentru a-Și arăta puterea înaintea preoților și conducătorilor. Nu a făcut-o, pentru că vedea că nu ar fi crezut că autoritatea Lui venea de la Dumnezeu. I-au dovedit că avea dreptate? Citește Marcu 11:27,28.
În schimb, Isus a ales să-Și folosească puterea pentru a aduce bucurie la o nuntă dintr-un oraș mic. Astfel, oamenii simpli, cu inimi deschise, aveau să știe că El este interesat de ei și că îi iubește foarte mult.
Isus te iubește foarte mult și pe tine. În fiecare zi El dorește să facă o minune în viața ta, iertându-ți păcatele și schimbându-ți inima ca să fie ca a Lui. „Lăudați pe Domnul domnilor! … Pe Cel ce singur face minuni mari” (Psalmul 136:3,4).
• A cui credință crezi că va crește în această povestire?
• A cui credință nu va crește?
• Servește familiei tale suc de struguri sau apă. Povestește-le minunea transformării apei în vin.
• Arată familiei tale semințele/boabele încolțite și discutați despre cum crește credința.
• Discutați ce spune Isus despre un grăunte de muștar în Matei 17:20: „Adevărat vă spun, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar… nimic nu v-ar fi cu neputință.”
• Ascultați sau cântați imnul „Ecoul unui cânt” (Imnuri creștine AZȘ, nr. 724). Discutați cum natura vă ajută să vă întăriți credința în Dumnezeu.
• Ce ai învățat despre minuni în această săptămână?
• Dacă te-ai putea pune în poveste, cine ai fi?
Dați fiecărui membru al familiei o sămânță/ boabă încolțită pe care să o țină în mână în timp ce vă rugați și mulțumiți lui Dumnezeu pentru lucrurile surprinzătoare pe care le face pentru a vă crește credința.
Pe măsură ce hrăniți credința copilului vostru și vă rugați ca ea să crească, fiți încurajați de promisiunea: „Domnul va fi ajutorul vostru; El va lucra cu eforturile voastre … Mamelor, amintiți-vă că în lucrarea voastră Creatorul universului vă va da ajutor” (Ellen G. White, Îndrumarea copilului, p. 172).
Căpitanul de marină pensionat Joseph Bates fusese un om foarte bogat, dar până în 1846 își cheltuise toți banii răspândind vestea despre revenirea lui Isus. Într-o dimineață, soția lui, Prudence, i-a cerut să cumpere făină pentru a termina ce avea de copt. Așa că Joseph Bates a ieșit și și-a cheltuit ultimii bani cumpărând patru livre de făină.
Când Prudence a aflat că nu mai aveau bani, a izbucnit în lacrimi:
– Ce o să facem?
– O să scriu o carte și o să răspândesc adevărul despre Sabat, a răspuns Bates. Prudence s-a uitat la el – șocată – în timp ce Joseph încerca să o liniștească spunând:
– Domnul va purta de grijă.
– Asta spui mereu, s-a plâns Prudence, dar din ce o să trăim?
Prudence a ieșit din cameră, iar Joseph Bates s-a așezat la birou să lucreze la cartea lui despre Sabat. Joseph credea că atunci când Îl pune pe Isus pe primul loc, toate celelalte lucruri se vor așeza la locul lor, iar Dumnezeu va purta de grijă pentru tot ce aveau nevoie.
Și Dumnezeu a purtat de grijă. După o jumătate de oră, Joseph Bates a simțit că ar trebui să meargă la poștă. În aceeași zi a sosit o scrisoare care conținea o bancnotă de 10 dolari de la cineva care simțise că Bates avea nevoie de bani. Era o sumă mare în acele vremuri. Ce minune uimitoare, exact la momentul potrivit!
Cu acei bani, Joseph Bates a putut să cumpere un butoi de făină, cartofi și alte lucruri necesare și i-au mai rămas bani și pentru a continua lucrul la cartea lui. A pus ca proviziile să fie livrate acasă, în timp ce el a mers să discute cu tipograful despre carte.
Când proviziile au fost livrate, Prudence a crezut că este o greșeală și a încercat să-l convingă pe livrator să le ia înapoi. Abia când Joseph a venit acasă cu scrisoarea, ea a realizat că Dumnezeu făcuse o minune pentru a le purta de grijă.