„Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a tămăduit.” (Matei 9:22)
Era dimineață. Isus tocmai alungase demonii care îi controlau pe cei doi bărbați. Dar oamenii din locul acela erau supărați că le muriseră porcii, așa că L-au implorat să plece. Astfel, Isus și ucenicii Săi au urcat în barcă și s-au întors pe cealaltă parte a lacului, sau a mării.
Când au ajuns la țărm, o mare mulțime L-a primit pe Isus cu bucurie. Cât erau toți de fericiți să Îl vadă din nou! Isus a petrecut o vreme vindecându-i pe bolnavi și învățându-i pe oameni. Apoi S-a dus acasă la Matei. Matei invitase niște prieteni la masă, iar Isus era invitatul lui special. În timp ce mâncau, un bărbat pe nume Iair a intrat grăbit să Îl vadă pe Isus. Iair era mândrul conducător al unei sinagogi. Dar nu se comporta deloc mândru de data aceasta. Toată lumea putea vedea că era foarte îngrijorat de ceva. Ce a spus el? Marcu 5:22,23
Isus S-a ridicat imediat și S-a dus cu Iair. Ucenicii și mulți alți oameni L-au urmat. Voiau să vadă ce avea să se întâmple.
Bineînțeles, Iair se grăbea să se întoarcă acasă. Știa că fetița lui dragă era atât de bolnavă încât putea să moară în orice clipă. Dar Isus nu putea înainta repede, pentru că în jurul Lui se îngrămădeau o mulțime de oameni. Îl tot împingeau și Îi stăteau în cale.
Isus Se îndrepta spre casa lui Iair. Iair Îl rugase să îi vindece fetița, care era pe moarte. Casa lui Iair nu era prea departe, dar Isus nu putea merge repede pentru că oamenii se îngrămădeau în jurul Lui.
Isus era atât de bun și de iubitor încât Se tot oprea pe drum să îi vindece pe oameni sau să îi spună câteva cuvinte frumoase unei persoane necăjite. Una dintre persoanele pentru care S-a oprit Isus era o femeie care era bolnavă de 12 ani. Fusese la mulți doctori. A putut vreunul dintre ei să o ajute să se simtă mai bine? Marcu 5:26
Când a auzit despre Isus, femeia a fost sigură că El o putea vindeca. Dar nu știa cum să se apropie de El. Era foarte slăbită și avea mari dureri. Se dusese la Marea Galileei unde Isus îi învăța pe oameni, dar nu putuse să treacă de mulțime pentru a ajunge la El.
Bolnavă și tremurândă, Îl urmase pe Isus la casa lui Matei, dar și acolo erau atât de mulți oameni încât nu se putuse apropia de El.
Îți amintești de ce Se ducea Isus acasă la Iair? Pentru că fetița lui era pe moarte. De ce mergea atât de încet? Pentru că pe drum întâlnea o mulțime de persoane care aveau nevoie de ajutor. Una dintre ele era o femeie bolnavă de 12 ani. Era sigură că Isus o putea vindeca. Dar nu putuse să se apropie de El.
Însă Isus știa despre femeie și, în timp ce Se mișca prin mulțime, S-a apropiat din ce în ce mai mult de ea. Mulțimea era însă atât de zgomotoasă încât ea nu putea vorbi suficient de tare astfel încât El să o audă. Avea oare să piardă singura șansă de a fi vindecată? Și-a făcut loc repede prin mulțime spre Isus. Ce gânduri avea ea? Marcu 5:28
Când Isus a trecut pe lângă ea, femeia și-a întins mâna și abia I-a atins haina. Imediat și-a dat seama că a fost vindecată. Durerea ei dispăruse și se simțea sănătoasă și puternică. O, cât era de bucuroasă! Apoi a încercat să se îndepărteze de mulțimea zgomotoasă. Dar, dintr-odată, Isus S-a oprit și S-a uitat spre ea. Ce a spus? Marcu 5:30
Ce întrebare ciudată! Erau mulți oameni care se îngrămădeau în jurul lui Isus și mulți dintre ei Îl atinseseră. De ce voia Isus să știe cine L-a atins? Voia să discute cu acea femeie?
Femeia bolnavă de 12 ani fusese vindecată când atinsese haina lui Isus. S-a întors să plece, dar Isus S-a oprit și a întrebat:
— Cine s-a atins de Mine? Petru credea că Isus pusese o întrebare ciudată, așa că I-a spus:
— Vezi că mulţimea Te îmbulzeşte şi mai zici: „Cine s-a atins de Mine?”
Petru nu știa, dar Isus putea face diferența dintre atingerea întâmplătoare a oamenilor din mulțime și atingerea unei femei care credea că El o putea vindeca. Așa că a răspuns:
— Cineva M-a atins, căci am simțit o putere ieșind din Mine. Bineînțeles că Isus știa cine era acea femeie. Dar voia să îi spună niște cuvinte blânde, ca ea să știe că făcuse ce trebuia.
Isus nu voia să plece mai departe, așa că în cele din urmă femeia nu a mai încercat să se ascundă. A venit la Isus și a îngenuncheat la picioarele Lui. I-a spus cum fusese bolnavă o perioadă lungă de timp și cum suferise multe dureri. Apoi I-a zis cum fusese vindecată când s-a atins de haina Lui.
Ce i-a spus Isus? Marcu 5:34 Isus voia ca toți să știe că hainele Lui nu erau speciale; nu ele o vindecaseră pe femeie. Ci credința femeii era specială. Și, pentru că ea crezuse că Isus o va vindeca, El chiar a vindecat-o.
Isus tocmai îi spusese niște cuvinte blânde femeii care fusese vindecată după ce se atinsese de haina Lui. Voia ca ea să știe de ce fusese vindecată: deoarece crezuse în puterea Lui de a o ajuta. Iar Isus voia ca ea să Îl laude pe Dumnezeu în fața tuturor și să le spună altora cum o vindecase.
În tot acest timp, Iair aștepta ca Isus să ajungă acasă la el, unde fetița lui zăcea bolnavă. În timp ce Isus vorbea cu femeia vindecată, niște oameni și-au făcut loc prin mulțime ca să îi spună ceva lui Iair. Ce i-au spus? Marcu 5:35
Îți poți imagina ce a simțit Iair? Și Isus auzise ce spusese solul.
- Nu te teme, crede numai, i-a zis Isus lui Iair, apoi au plecat împreună spre casa lui Iair. Când s-au apropiat de casă, au auzit multe plânsete, muzică și vorbărie. Lui Isus nu I-a plăcut ce auzea. Suna de parcă oamenii nu mai aveau nicio speranță că fetița avea să trăiască iarăși. Ce a spus El? Marcu 5:39
Dar oamenii au râs de El. Știau că fetița nu mai trăia. Isus le-a spus tuturor să iasă din casă. Apoi i-a luat pe părinții fetiței și pe trei dintre ucenici – Petru, Iacov și Ioan – și au intrat în camera fetiței.
Când a ajuns acasă la Iair, Isus a văzut că era plină de oameni zgomotoși. El le-a spus tuturor să plece și, după ce au plecat, a intrat în camera fetiței împreună cu părinții ei și cu trei dintre ucenicii Săi.
Isus S-a apropiat de patul fetiței. Cu blândețe i-a luat mânuța în mâna Lui mare. Ce i-a spus încet? Marcu 5:41
În acel moment inima fetiței a început să bată. A zâmbit și și-a deschis ochii, de parcă tocmai se trezise după ce dormise toată noaptea. Era uimită să îi vadă pe Isus și pe alții adunați în jurul patului ei. Apoi s-a ridicat, iar mama și tatăl ei au luat-o în brațe și au plâns de fericire.
Isus știa că fetei îi era foame, așa că a spus:
— Dați-i ceva să mănânce! Cât de bun și de iubitor este Isus! Iair avea credință în Isus, nu-i așa? Era sigur că Isus putea să o ajute pe fetița lui. Și nu a renunțat nici după ce a aflat că fetița lui murise. Pentru că el a crezut în Isus, Isus a putut să o învie pe draga lui fetiță.
A avut și femeia bolnavă credință în Isus? Da, a avut. Nu a renunțat. Ea a tot încercat să ajungă la Isus până când I-a atins haina. Isus a declarat atunci că datorită credinței ei se vindecase. Isus ne poate ajuta și pe noi atunci când avem credință în El.
Isus S-a bucurat că femeia bolnavă a venit la El. Se bucură El când venim la El în rugăciune? Iair a trebuit să aștepte ca Isus să ajungă acasă la el. Trebuie să aștepți și tu uneori după lucrurile pe care le vrei? Cine te va ajuta să aștepți cu răbdare?
Ar trebui să stăm aproape de Isus atunci când suntem bolnavi și avem nevoie de ajutor? Ar trebui să stăm aproape de El când primim vești proaste? Nu e nimic greșit să plângi când moare cineva. Dar ar trebui să plângem continuu, de parcă nu am avea nicio speranță?
Poate Isus să îi învie pe oameni? Când va face lucrul acesta? Îi place lui Isus să îi ajute pe oameni?
Rațele. De James Dietrich
Dacă părinții te-au dus vreodată undeva unde să poți hrăni rațele, atunci poate că ai văzut o rață ca cea albă din imagine. Unele rațe sunt obișnuite să vadă oameni și să mănânce mâncarea pe care aceștia le-o oferă și poate fi foarte amuzant să le hrănești. Astăzi vom învăța despre câteva moduri în care mănâncă rațele.
Unele rațe, inclusiv cele pe care le hrănești în parc, fac parte dintr-o clasă de rațe care se numește „rațe de suprafață”. Când caută mâncare în apă, aceste rațe își scufundă capul în apă, iar lucrul acesta face ca adeseori coada să le rămână în aer. O altă clasă de rațe sunt cele „scufundătoare”. Cele mai multe dintre ele preferă să se scufunde complet sub apă atunci când caută mâncare. Data viitoare când vezi niște rațe, să le urmărești să vezi dacă sunt rațe care se scufundă sau nu.
Rațele despre care tocmai am vorbit trăiesc de obicei pe lacuri și râuri. O altă categorie de rațe sunt rațele de mare sau ocean. Majoritatea acestor rațe petrec cel puțin o parte din an pe ocean. Unele dintre ele mănâncă pești și se scufundă sub apă ca să îi prindă. Alte rațe de mare mănâncă crabi sau moluște ori alte animale mici pe care le găsesc în mare sau ocean.
Lebedele se aseamănă cu rațele, dar sunt mai mari. Lebedele pot fi negre sau albe și au gâtul mai lung decât rațele. Sunt foarte grațioase. Uneori lebedele caută mâncare la fel ca rațele de suprafață. Apoi mai există gâștele. O specie de gâscă este gâsca-canadiană. Are corpul închis la culoare, gâtul negru și o pată albă sub bărbie. Acestor păsări le place să mănânce iarbă și sunt văzute deseori mișcându-se încet în zone cu multă iarbă.
Cum rămâne cu noi? Există vreun mod în care este bine să mâncăm? Da. Ar trebui să mâncăm numai cantitatea potrivită de mâncare sănătoasă și numai la momentele potrivite. Ar trebui, de asemenea, să mâncăm cu atenție și să fim întotdeauna recunoscători pentru mâncarea pe care ne-o oferă Dumnezeu.