Pavel își ia rămas-bun

Pavel a lucrat din greu ca misionar în Efes timp de trei ani. El predica mulțimilor de oameni și vizita familii acasă la ele. Datorită lucrării lui Pavel, mulți neevrei nu s-au mai închinat la idoli și s-au făcut creștini.

După marea agitație din Efes, Pavel a plecat într-o altă călătorie misionară. Biblia nu ne spune foarte multe despre prima parte a călătoriei. Dar ne spune că a vizitat multe biserici. Într-un final a ajuns în Corint și a stat acolo cam trei luni.

Mai departe, Pavel a plănuit să meargă la Ierusalim. Știi de ce a vrut să meargă acolo? El știa că mulți dintre creștinii evrei din Ierusalim nu-i iubeau pe cei care nu erau evrei, dar se făcuseră creștini. Ei nu voiau ca neevreii creștini să fie parte din biserica lor. Pavel știa că aceste idei despre neevrei – sau despre neamuri, cum spune Biblia – erau idei greșite și Pavel își dorea să-i ajute pe evrei să-i iubească pe neevrei la fel cum îi iubea Isus pe ei.

Pavel s-a gândit: „Cum aș putea să-i ajut pe creștinii evrei să-i iubească pe creștinii neevrei? Poate că, dacă o să vadă cât de iubitori sunt creștinii neevrei, creștinii evrei se vor convinge și îi vor iubi la rândul lor.” Atunci lui Pavel i-a venit o idee. Mulți dintre creștinii evrei care locuiau aproape de Ierusalim erau foarte săraci. Dacă creștinii neevrei aveau să le trimită bani pentru a-i ajuta, probabil că acest lucru îi va determina pe creștinii evrei să îi iubească. Vrea Isus să ne iubim unii pe alții? Ioan 13:34,35

Atunci când Pavel le-a spus neevreilor creștini acest plan de a strânge bani pentru evreii creștini săraci din apropierea Ierusalimului, aceștia au dăruit cu bucurie tot ce au putut. Unii au dat chiar și din banii de care aveau nevoie pentru a cumpăra mâncare și haine. Au trimis un dar special făcut din dragoste, nu-i așa? 2 Corinteni 8:2-4

Pavel nu a mers singur la Ierusalim. Luca și câteva ajutoare au mers cu el. Care erau numele lor? Faptele apostolilor 20:4 Pe drumul spre Ierusalim, Pavel a vizitat câteva biserici pe care le înființase. În Filipi, el a stat mai multe zile la câțiva prieteni. Pavel s-a bucurat mult să-i vadă și ei s-au bucurat mult să-l vadă pe Pavel. Din toate bisericile pe care le-a înființat, biserica din Filipi îl iubea cel mai mult.

Apoi Pavel s-a dus într-un alt oraș. În ultima seară a vizitei lui, creștinii s-au adunat într-o încăpere mare, aflată la etaj. Pentru că Pavel urma să plece în dimineața următoare, ei nu au vrut să meargă noaptea aceea acasă la ei, să se culce. Cu toții îl iubeau pe Pavel și se bucurau că putea să le vorbească încă o dată. Așa că l-au ascultat cu atenție, în timp ce le predica cu entuziasm și dragoste. Cât timp le-a vorbit? Faptele apostolilor 20:7 

În timp ce Pavel predica, un tânăr pe nume Eutih asculta așezat pe pervazul ferestrei. În noaptea aceea, ceva îngrozitor s-a întâmplat cu el. Mâine vom afla ce.

Era miezul nopții. Pavel era împreună cu un număr de creștini într-o cameră de la etaj. Un tânăr pe nume Eutih era așezat pe pervazul unei ferestre deschise în timp ce Pavel predica. Ce s-a întâmplat cu Eutih? Faptele apostolilor 20:9 

Bineînțeles, întâlnirea s-a oprit imediat. Oamenii au alergat jos să-l ajute pe Eutih. Dar Eutih era mort. Atunci când au văzut ce s-a întâmplat, oamenii au început să plângă. 

Pavel l-a luat pe Eutih și l-a ținut aproape de el. Apoi Pavel s-a rugat lui Dumnezeu: „Te rog, Doamne, adu-l pe Eutih înapoi la viață!” Dumnezeu a ascultat rugăciunea lui Pavel și, pe loc, Eutih a început să respire din nou. 

Oamenii s-au bucurat foarte mult când Pavel le-a spus că Eutih era viu. Au urcat cu toții înapoi, mulțumindu- I lui Dumnezeu pentru o minune așa de mare. După aceea, creștinii au avut Sfânta Cină împreună. Au mâncat pâine și au băut must de struguri, așa cum le-a spus Isus. Ei și-au amintit cum Isus a murit pentru ei pe cruce. Atunci Pavel a vorbit și mai mult, până la răsăritul soarelui. 

Sosise timpul ca Pavel să își ia rămas-bun. Ajutoarele lui Pavel s-au grăbit să urce pe un vapor, dar Pavel s-a hotărât să meargă pe jos până în orașul următor. Își dorea să aibă timp să se gândească și să se roage cu privire la voia lui Dumnezeu pentru el mai departe. De ce era Pavel un așa bun misionar? Oare pentru că se ruga atât de mult și asculta de Dumnezeu?

În orașul următor, Pavel a urcat la bordul unui vas și a navigat spre un oraș numit Milet. Vasul trecea aproape de Efes, unde Pavel lucrase atât de multă vreme. El ar fi vrut să discute cu prietenii săi din acel oraș, dar nu a avut timp, pentru că se grăbea să ajungă la Ierusalim. Însă, atunci când a ajuns la Milet, a aflat că vasul avea să rămână acolo ceva vreme. Efesul nu era foarte departe, așa că a trimis un mesaj liderilor bisericii din Efes, chemându-i să vină repede să-l vadă. Bineînțeles că au venit imediat. Ce fericiți erau să fie din nou cu Pavel!

Pavel a discutat cu efesenii multe lucruri importante, care îi ajutau să fie lideri înțelepți în biserică. El i-a avertizat că Satana avea să facă tot posibilul să distrugă biserica. Așa că trebuiau să rămână aproape de Isus, care, spre deosebire de Pavel, nu avea să-i părăsească niciodată. Isus avea să-i ajute să rămână credincioși și să depună toate eforturile să-i învețe pe alții despre El.

În timp ce vorbeau, Pavel le-a spus ceva care i-a făcut pe prietenii lui să se întristeze foarte tare. Oare avea să se mai întoarcă vreodată să-i vadă? Faptele apostolilor 20:22-25 În scurt timp, vasul era gata să ridice ancora și să plece, așa că sosise timpul să-și ia rămas-bun.

Pavel vorbea cu liderii bisericii din Efes. După ce le-a spus cele mai importante lucruri, el a încheiat așa: „Să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care (…) a zis: «Este mai fericit cel care dă decât cel care primește.»”

Acum sosise timpul să-și ia rămas-bun. Ce au făcut înainte să plece? Faptele apostolilor 20:36-38 Pavel și ajutoarele lui au călătorit pe mare până în cetatea Tir. Acolo au coborât de pe vapor și au stat la câțiva creștini pentru câteva zile. 

Duhul Sfânt i-a avertizat pe acești creștini că Pavel avea să întâmpine multe probleme la Ierusalim. Așa că au insistat de el să nu meargă la Ierusalim. Ei îl iubeau pe Pavel și nu doreau să i se întâmple ceva rău. Dar Pavel era sigur că Dumnezeu Își dorea ca el să meargă la Ierusalim, așa că nu și-a schimbat planurile. 

Când a sosit timpul să plece, toți creștinii – bărbați, femei și copii – au mers pe jos împreună cu Pavel și ajutoarele lui înapoi la vas. Înainte să-și ia rămas-bun, ei au îngenuncheat pe plajă și s-au rugat. Pavel s-a rugat pentru ei, iar ei s-au rugat pentru Pavel. Din nou, Pavel și-a luat rămas-bun de la oamenii pe care îi iubea. 

Apoi, vasul lui Pavel a ajuns în Cezareea, unde locuia Filip. Îți aduci aminte că biserica alesese șapte diaconi pentru a le fi de ajutor ucenicilor? Filip era unul dintre acei bărbați. Acum el era numit „evanghelist”, fiindcă era un foarte bun lucrător pentru Isus.

Cât timp au rămas în Cezareea, Pavel și ajutoarele lui au stat la Filip, unul dintre cei șapte diaconi. Ei au petrecut un timp minunat împreună.

În timp ce Pavel era acasă la Filip, un profet pe nume Agab a venit să-l viziteze. Agab a făcut un lucru foarte ciudat. El a luat cureaua lui Pavel și și-a legat propriile mâini și picioare cu ea. Ce a spus atunci? Faptele apostolilor 21:11

Prietenii lui Pavel l-au rugat să nu meargă la Ierusalim. Însă Pavel nu voia să-și schimbe planurile. El era sigur că Dumnezeu voia ca el să facă tot posibilul să-i ajute pe creștinii evrei să-i iubească pe creștinii neevrei. El spera, de asemenea, să-i poată ajuta pe unii dintre evrei să creadă în Isus. Ce a spus Pavel? Faptele apostolilor 21:13 

Atunci când au văzut că Pavel nu se răzgândește, prietenii lui nu l-au mai rugat să stea departe de Ierusalim. Ei au spus: „Să se împlinească voia Domnului!” 

Pavel Îl iubea cu adevărat pe Isus, nu-i așa? El nu se temea de oamenii care ar fi putut să-i facă rău, fiindcă Îl iubea pe Isus. Învățase Pavel să fie curajos? El știa că Isus avea să fie mereu cu el, chiar și în mare necaz. 

Într-un final, timpul plăcut și liniștit împreună cu Filip a luat sfârșit. Pavel și ajutoarele lui și-au împachetat lucrurile și și-au luat rămas-bun. Apoi, cu tristețe, au plecat pe jos către Ierusalim.

Cum l-a ajutat Isus pe Eutih? S-a folosit de Pavel? Cum poate Isus să Se folosească de tine pentru a-i ajuta pe alții? Lucra Pavel din greu pentru a-i ajuta pe oameni să se iubească?
Cum îi poți ajuta pe oameni să fie mai iubitori? I-a fost greu lui Pavel să-și ia rămas-bun de la prietenii lui din așa de multe locuri? E greu să ne luăm rămas-bun de la oamenii pe care îi iubim? Trebuie vreodată să ne luăm rămas-bun de la Isus? Îi era teamă lui Pavel să meargă la Ierusalim? De ce nu?
Era Pavel dispus să asculte de Isus, chiar dacă apăreau greutăți? Cine l-ar fi ajutat pe Pavel la necaz? Cine ne ajută pe noi când suntem în necaz?

Miriapodele și chilopodele. De James Dietrich

Ai văzut vreodată vreun animal cu atâtea picioare ca cel din imaginea de săptămâna trecută? Ai știut că este un miriapod? 

Aceste animale au foarte multe picioare. Multe dintre ele au câteva sute de picioare, iar o specie rară de miriapod care locuiește în California centrală poate avea până la 750 de picioare. Are mai multe picioare decât oricare alt animal. 

Deși au multe picioare, miriapodele se mișcă destul de încet. Ele nu pot să muște sau să înțepe. Atunci, cum se apără de inamici? În primul rând, corpurile lor sunt acoperite în mare parte cu niște plăci mici și tari, care sunt aproape ca o coajă în jurul corpului. Dacă ceva le deranjează, miriapodele pot foarte ușor să se strângă într-un ghem, astfel încât părțile lor mai moi să fie protejate de coajă. De asemenea, miriapodele pot produce un lichid otrăvitor care să atace animalele care le deranjează. 

Câteva miriapode mănâncă alte animale, precum insecte sau viermi, însă majoritatea lor mănâncă plante. De obicei mănâncă materie vegetală moartă, cum ar fi frunze căzute la pământ și care au început să putrezească. 

Există niște animale care, la prima vedere, sunt foarte asemănătoare cu miriapodele. Le vei găsi, de obicei, locuind pe pământ între frunze căzute care putrezesc sau sub stânci și trunchiuri putrede. Au și ele foarte multe picioare. Aceste animale se numesc chilopode. Dar ele sunt foarte diferite de miriapode. În loc să mănânce frunze putrede, ca și miriapodele, chilopodele mănâncă insecte – orice este destul de mic să fie prins și destul de moale să fie mâncat. 

Îți aduci aminte că am zis că miriapodele nu pot mușca? Ei bine, chilopodele pot. Ele au o pereche de clești sub cap, care pot injecta un venin foarte dureros. Cu siguranță că nu îți vei dori să iei în mână un chilopod! 

Este oare important să deosebești două lucruri foarte asemănătoare? Da, este important. Dacă nu poți să deosebești un miriapod de un chilopod, ai putea să fii grav rănit, dacă îl iei în mână pe cel care nu trebuie. Însă există ceva și mai important. Lui Satana îi place să facă un lucru rău să pară că este un lucru bun. Din această cauză, noi trebuie să studiem Biblia cu atenție pentru a putea deosebi ce este bine și corect de ceea ce nu este bine și corect. Resurse suplimentare