1 Cu materiile vopsite în albastru[[xr:1]], în purpuriu și în cârmâziu au făcut veșmintele[[xr:2]] preoților pentru slujba Sfântului Locaș și i-au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum[[xr:3]] îi poruncise lui Moise Domnul.

În albastru. Îmbrăcămintea preoţească a fost făcută după instrucţiunile raportate în cap. 28.


2 Au făcut efodul[[xr:1]] din aur, din fir albastru, purpuriu și cârmâziu și din in subțire răsucit.
3 Au întins niște plăci de aur și le-au tăiat în fire subțiri, pe care le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cârmâziu și în in subțire; era lucrat cu măiestrie.

Au întins plăci de aur. Aici este explicată pentru prima dată metoda prin care era pregătit firul de aur pentru broderie.


4 I-au făcut niște umărare care se împreunau cu el, așa că, la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ele.
5 Brâul era de aceeași lucrătură ca efodul și prins de el; era din aur, din fir albastru, purpuriu și cârmâziu și din in subțire răsucit, cum îi poruncise lui Moise Domnul.
6 Au pregătit pietrele[[xr:1]] de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel cum se sapă pecețile.
7 Le-au pus pe umărarele efodului ca pietre de aducere aminte[[xr:1]] pentru fiii lui Israel, cum îi poruncise lui Moise Domnul.
8 Au făcut[[xr:1]] apoi pieptarul, lucrat cu măiestrie, de aceeași lucrătură ca efodul: din aur, din fir albastru, purpuriu și cârmâziu și din in subțire răsucit.
9 Era în patru colțuri. Pieptarul l-au făcut îndoit; lungimea lui era de o palmă și lățimea, de o palmă; era îndoit.
10 Au pus în el patru șiruri[[xr:1]] de pietre: în șirul întâi erau un sardonix, un topaz și un smarald;
11 în al doilea șir – un rubin, un safir și un diamant;
12 în al treilea șir – un opal, un agat și un ametist;
13 iar în al patrulea șir – un crisolit, un onix și un iaspis. Pietrele acestea erau legate în ferecăturile lor de aur.
14 Erau douăsprezece, după numele fiilor lui Israel; erau săpate ca niște peceți, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminții.
15 Pe pieptar au făcut apoi niște lănțișoare din aur curat, împletite ca niște sfori.
16 Au făcut două ferecături din aur și două verigi din aur și au pus cele două verigi la cele două capete ale pieptarului.
17 Apoi, pe cele două lănțișoare împletite din aur le-au vârât în cele două verigi de la cele două capete ale pieptarului,
18 iar pe celelalte două capete ale celor două lănțișoare le-au agățat de cele două ferecături și le-au pus pe umărarele efodului în partea de dinainte.
19 Au mai făcut două verigi din aur, pe care le-au pus la cele două capete de jos ale pieptarului, pe marginea dinăuntru dinspre efod.
20 Apoi au făcut alte două verigi din aur, pe care le-au pus la cele două umărare ale efodului jos, pe partea de dinainte a lui, tocmai acolo unde se împreunează efodul cu umărarele, deasupra brâului efodului.
21 Au legat pieptarul cu verigile lui de verigile efodului cu o sfoară albastră, așa încât pieptarul să stea țeapăn deasupra brâului efodului și să nu se poată mișca de pe efod, cum îi poruncise lui Moise Domnul.
22 Au făcut[[xr:1]] mantia de sub efod, țesută toată cu meșteșug din materie albastră.
23 La mijlocul mantiei, sus, era o gură ca gura unei platoșe; gura aceasta era tivită de jur împrejur ca să nu se rupă.
24 Pe marginea mantiei au făcut niște rodii de culoare albastră, purpurie și cârmâzie, din fir răsucit;
25 au făcut și niște clopoței[[xr:1]] din aur curat, și clopoțeii i-au pus între rodii, de jur împrejurul mantiei:
26 venea un clopoțel și o rodie, un clopoțel și o rodie pe toată marginea dimprejurul mantiei, pentru slujbă, cum îi poruncise lui Moise Domnul.
27 Au făcut[[xr:1]] și tunicile din in subțire, țesute cu măiestrie, pentru Aaron și fiii lui,
28 mitra[[xr:1]] din in subțire și scufiile din in subțire care slujeau ca podoabă, izmenele[[xr:2]] din in subțire răsucit,
29 brâul[[xr:1]] din in subțire răsucit, lucrat la gherghef și de culoare albastră, purpurie și cârmâzie, cum îi poruncise lui Moise Domnul.
30 Au făcut apoi și placa[[xr:1]] din aur curat, cununa împărătească sfântă, și au săpat pe ea cum se sapă pe o pecete: „Sfânt Domnului”.
31 Au legat-o de mitră sus cu o sfoară albastră, cum îi poruncise lui Moise Domnul.
32 Astfel au fost isprăvite toate lucrările Locașului Cortului Întâlnirii. Copiii lui Israel au făcut tot[[xr:1]] ce îi poruncise lui Moise Domnul: așa au făcut.

Toate lucrările. Deoarece izraeliţii nu ajunseseră la muntele Sinai până în luna a treia (cap. 19,1), şi Moise fusese cu Dumnezeu aproape trei luni (cap.24,18; 34,28), construirea Cortului Întâlnirii a început aproximativ în luna a şasea, sau a şaptea şi a fost terminată înainte de încheierea anului (cap. 40,2; PP 349). Deci, pentru construire s-au folosit şase luni. Rapiditatea cu care a fost făcută lucrarea dă dovadă de silinţă consacrată, dibăcie, iscusinţă, conlucrare frăţească din partea tuturor celor care au luat parte la proiect şi binecuvântarea lui Dumnezeu care însoţea eforturile lor.


33 Au adus Locașul la Moise: Cortul și toate uneltele lui, copcile, scândurile, drugii, stâlpii și picioarele lui,
34 învelitoarea din piei de berbec vopsite în roșu, învelitoarea din piei de vițel-de-mare și perdeaua de despărțire,
35 chivotul mărturiei și drugii lui și capacul ispășirii,
36 masa cu toate uneltele ei și pâinile pentru punerea înaintea Domnului,
37 sfeșnicul de aur curat, candelele lui așezate în rând și toate uneltele lui și untdelemnul pentru sfeșnic,
38 altarul de aur, untdelemnul pentru ungere și tămâia mirositoare și perdeaua de la ușa Cortului,
39 altarul de aramă, grătarul lui de aramă, drugii lui și toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui,
40 pânzele curții, stâlpii ei și picioarele lor, perdeaua de la poarta curții, funiile ei, țărușii ei și toate uneltele pentru slujba Locașului Cortului Întâlnirii,
41 veșmintele pentru slujbă, pentru făcut slujba în Locul Sfânt, veșmintele sfinte pentru preotul Aaron și veșmintele fiilor lui pentru slujbele preoțești.
42 Copiii lui Israel au făcut[[xr:1]] toate aceste lucrări după toate poruncile pe care i le dăduse lui Moise Domnul.
43 Moise a cercetat toate lucrările și, iată, le făcuseră cum poruncise Domnul: așa le făcuseră. Și Moise i-a binecuvântat[[xr:1]].

Moise a cercetat. La încheierea lucrării de Creaţiune Dumnezeu s-a uitat la toată lucrarea mâinilor Lui. Aflându-le foarte bune, El a rostit o binecuvântare asupra lor (Geneza 1,22.28.31). Acum, omul terminase un sanctuar, unde Dumnezeu a făgăduit să locuiască (Exod 25,8). El a reprezentat lucrarea cea mai bună a omului şi a fost făcut cum poruncise Domnul (39,43). Drept urmare, Moise a binecuvântat poporul pentru munca făcută din iubire şi consacrare.

Comentariile lui Ellen G. White 43 PP 349