Iubirea lui Isus pentru toți oamenii

Isus și ucenicii erau obosiți. Cu o zi înainte, ei merseseră într-un loc liniștit, unde să poată vorbi și să se poată odihni după ce ucenicii s-au întors din călătoriile lor misionare. Dar nu au zăbovit acolo foarte mult, deoarece ei știau că mii de oameni Îl așteptau pe Isus. Așa că El a plecat din locul acela liniștit și S-a întors la oameni.

După ce a vindecat și a predicat toată ziua, El a făcut acea minune uimitoare cu hrănirea miilor de oameni dintr-un prânz sărăcăcios al unui băiețel. Apoi, chiar în acea seară, în timp ce ucenicii erau pe lac fără Isus, a venit furtuna; și El a mers pe apă până la ei, pentru a-i ajuta.

Mulți dintre cei care L-au ascultat pe Isus în acea zi erau în drum spre sărbătoarea Paștelui de la Ierusalim. Dar Isus a hotărât să nu meargă la acest Paște. El știa că acolo aveau să fie spioni care să urmărească și să asculte. Conducătorii religioși doreau să creeze neliniște pentru El încât să aibă o scuză să Îl omoare. Dar lucrarea Lui nu era încă terminată. Nu era încă timpul ca El să moară.

Conducătorii religioși au încercat tot timpul să demonstreze că Isus încălca Legea lui Dumnezeu. Dar Isus întotdeauna le-a dat răspunsuri atente, despre care chiar și conducătorii religioși știau că erau adevărate. Desigur, acest lucru doar îi înfuria și mai mult. Un exemplu îl găsim în Matei 15:1-6.

Conducătorii religioși știau că una din Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu este să îți cinstești părinții. Dar ei aveau o regulă egoistă și plină de răutate: dacă un om promitea să își dea toți banii la templu în momentul morții, el îi putea folosi pentru el atât timp cât trăia. Dar, dacă părinții lui aveau nevoie de bani, el nu le putea da, deoarece se angajase să îi dea pe toți la templu. Toți puteau vedea că regula lor încălca una din poruncile lui Dumnezeu. Și Isus le-a spus acest lucru. Isus putea demonstra în orice clipă că El nu încălca Legea lui Dumnezeu. 

Gândeşte-te:

Îți vine în minte vreo poruncă a lui Dumnezeu pe care mulți oameni o încalcă în prezent? Numește-o!

Isus și ucenicii încă nu avuseseră ocazia să stea de vorbă împreună și să se odihnească o vreme. Așa că El a hotărât să meargă într-un loc cu dealuri frumoase. Poate acolo puteau avea parte de liniște. De pe vârful dealurilor, puteau zări cu privirea largul mării. La o oarecare distanță, se vedeau cetățile Tir și Sidon, pe coastă. Și între dealuri și mare erau locuri în care locuiau mulți oameni păgâni.

Oamenii din Samaria, unde Isus vorbise cu femeia de la fântână, credeau în Dumnezeu, deși ei nu se închinau în același loc cu iudeii. Dar păgânii care locuiau în apropiere de locul în care erau Isus și ucenicii acum nu credeau deloc în Dumnezeu. Isus și ucenicii Lui tânjeau după puțină odihnă. Dar oameni din multe locuri au auzit despre cuvintele Lui minunate și despre minunile pe care le făcea. Marcu 7:24.

Deși Isus avea nevoie de odihnă, El mai avea un motiv pentru care se îndreptase în acea parte a țării. El știa că o femeie de acolo avea nevoie de ajutorul Lui. Ea era păgână și, de îndată ce a aflat că Isus era în apropiere, a pornit în grabă să Îl găsească. Marcu 7:25.

Cu toate că multora dintre iudeii care locuiau printre cei din poporul ei nu le plăcea de oamenii păgâni, cel puțin această femeie credea că Isus, un iudeu, îi putea vindeca fiica. Matei 15:22. Ucenicii erau iudei, și ei tot nu înțelegeau că Dumnezeu îi iubea și pe ceilalți la fel ca pe iudei. Curând s-a putut vedea cam ce simțeau ei față de acea femeie păgână. Când Isus nu i-a răspuns femeii la început, ei au fost siguri că El simțea la fel ca ei. Matei 15:23. 

Gândeşte-te:

A refuzat Isus vreodată pe cineva? Dar El la început nici măcar nu i-a răspuns femeii. De ce?

Ucenicii nu știau, dar Isus îi învăța o lecție. El le arăta diferența dintre simțămintele lor și simțămintele Lui față de păgânii din jur. Mai întâi, El a acționat cum ar fi acționat ei dacă femeia păgână le-ar fi cerut să îi vindece fetița.

Când sărmana femeie a început să ceară ajutorul, Isus a acționat de parcă nici măcar nu a auzit-o, așa că ucenicii erau siguri că El credea la fel ca ei chiar și despre a vorbi sau nu cu un păgân. Matei 15:23.

Dar Isus nu a alungat-o. Știa că femeia auzise despre minunile uimitoare pe care El le făcuse pentru alți oameni, indiferent cine erau ei. Știa cât de mult avea ea nevoie de ajutor și că ea credea că El îi putea vindeca fetița. Dar, preț de câteva clipe, S-a comportat așa cum s-ar fi comportat ucenicii Lui. Ce i-a spus El după aceea femeii păgâne? Marcu 7:27.

Iudeii de la acea vreme erau siguri că ei erau „copiii” lui Dumnezeu și că alți oameni nu erau mai importanți nici măcar decât câinii. Ei erau siguri că Dumnezeu nu Își revărsa dragostea asupra lor. Cât de greșit gândeau!

Isus nu Și-a putut ascunde dragostea Lui față de toți. Când femeia păgână L-a privit în față, ea a fost sigură că exista speranță. Ei nu îi păsa dacă El ar fi numit-o câine. Poate că ceilalți iudei deja o numiseră astfel. Ea a văzut iubire pe chipul lui Isus și a arătat cât de mult se încredea încă în El când I-a reamintit că până și câinii primesc hrana („pâine”) pe care copiii o lasă în farfurie. Cu siguranță, avea câteva „firimituri” de ajutor pentru ea. Marcu 7:28.

Gândeşte-te:

Crezi că credința acestei femei Îl făcea fericit pe Isus? Dumnezeu chiar îi iubește pe toți, chiar și pe cei pe care îi numim păgâni? Pot păgânii să aibă credință în Isus când află despre El? Noi ar trebui să îi iubim pe toți? Cum putem arăta că știm că Isus îi iubește și pe păgâni?

O mamă păgână venise la Isus să Îl implore să alunge demonul din fiica ei. A trebuit să meargă Isus la casa în care locuia fetița pentru a alunga demonul din ea? Nu. Tot ce a făcut a fost să îi spună mamei că demonul ieșise din fetița ei. Marcu 7:29.

Când mama a ajuns acasă, ce a găsit? Marcu 7:30. Nu este greu să ne imaginăm cât de fericită era mama. Crezi că ceilalți au aflat curând ce făcuse Isus? Desigur. Vestea s-a răspândit cu repeziciune, poți fii sigur. Atât alți păgâni, cât și iudeii au auzit despre acest lucru.

Isus a mers în acel loc în care erau păgâni din două motive speciale. El dorea să o ajute pe acea mamă păgână și, de asemenea, să îi învețe pe ucenicii Lui o lecție foarte importantă, pe care trebuiau să o învețe înainte să plece de la ei și să Se întoarcă la cer.

Pentru ucenici încă era greu să creadă că Dumnezeu îi iubește pe toți la fel. Cineva trebuia să le reamintească acest lucru de multe ori. Dar nu aveau să uite niciodată cum S-a comportat Isus cu acea femeie păgână. El i-a arătat dragostea pe care Dumnezeu o are pentru fiecare persoană. Păgânii și iudeii nu se plăceau. Ei nu erau prieteni. Dar ce a spus Isus deja despre acest lucru? Citește cuvintele Lui minunate din Matei 5:43-45. 

Gândeşte-te:

Aflau ucenicii cât de diferit îi trata Isus pe păgâni față de modul în care i-ar fi tratat ei? Satana și îngerii lui încă lucrează din greu pentru a ne ispiti să-i urâm pe oamenii care nu sunt ca noi. Vor ei să știm cât de mult îi iubește Isus pe cei care nu sunt ca ei, inclusiv pe păgâni? Cum ar trebui să ne comportăm față de cei care nu sunt ca noi?

Ce a făcut Isus după ce a plecat din ținutul acela păgân în care o vindecase pe fetiță? Matei 15:29. Muntele spre care mergea Isus era exact locul în care El îi făcuse pe demonii lui Satana să iasă din cei doi îndrăciți. Îți amintești ce s-a întâmplat când demonii au ieșit din îndrăciți și au intrat în turma de porci din apropiere? Matei 8:28-32.

După ce porcii s-au înecat, ce I-au cerut oamenii lui Isus să facă? Matei 8:34. Ce doreau să facă bărbații pe care îi vindecase Isus? Au vrut să rămână acolo sau să meargă cu Isus? Marcu 5:18. Dar ce a spus Isus că ar trebui să facă? Matei 8:19.

Cei doi au făcut ce le-a spus Isus să facă. Ei au mers pretutindeni să vorbească despre cum îi vindecase Isus. Oamenii au ascultat și, cu cât ascultau mai mult, cu cât își doreau mai mult ca Isus să Se întoarcă. Acum Isus era acolo. Ce s-a întâmplat de această dată? Matei 15:30,31.

Cât de diferit era totul acum față de prima vizită a lui Isus! Oamenii au rămas trei zile pe munte împreună cu Isus. Terminaseră toată mâncarea pe care o aveau cu ei și acum era timpul să meargă acasă. Dar Isus nu voia să îi trimită acasă flămânzi. Matei 15:32.

Ucenicii lui Isus încă nu simțeau îndemnul de a fi prietenoși cu păgânii care locuiau acolo, deși ei văzuseră cum Se comportase Isus cu femeia păgână cu doar câteva zile înainte. Cum I-au răspuns ei? Matei 15:33. Isus le-a spus să verifice câtă mâncare mai aveau. Crezi că voiau să o împartă cu oamenii păgâni? Nu prea. Dar ce le-a spus Isus oamenilor să facă? Matei 15:34,35. 

Gândeşte-te:

Știi că Isus urăște anumite lucruri? El îi iubea nespus pe ucenicii Lui, dar urăște mândria și egoismul. Acum ei erau mândri că nu erau ca acei păgâni. Poate că erau egoiști și cu mâncarea lor. Ai fost vreodată ispitit să fii mândru sau egoist? Este oarecum firesc ca noi să fim așa. Dar ne poate ajuta Isus să ne schimbăm? Da.

Isus, ucenicii Lui și peste patru mii de oameni păgâni au fost pe munte timp de trei zile. Acum era momentul să meargă acasă. Dar Isus știa că lor le era foame și dorea ca ei să servească cina mai întâi. Ucenicii I-au dat lui Isus toată hrana pe care o mai aveau pentru ei. Ce a făcut El cu hrana? Matei 15:34-38.

Dovedindu-Și dragostea pentru iudei și neamuri deopotrivă, Isus Și-a arătat din nou puterea. La fel ca în ocazia în care a hrănit alte mii de suflete, și acum era mai mult decât suficientă hrană. Poate că mulți dintre acei oameni fericiți au luat puțină hrană pentru a le duce prietenilor și familiei, spunându- le despre Isus și tot ce se întâmplase.

În acest timp, Isus și ucenicii Lui au urcat într-o barcă și au pornit înapoi spre Galileea. Când au ajuns acolo, îi aștepta un grup de iudei. De această dată, fariseii și saducheii erau și ei acolo. De obicei, aceste două grupe nu se înțelegeau prea bine. Dar ambele grupe Îl urau pe Isus atât de mult încât au hotărât să coopereze pentru a scăpa de El. Ce I-au cerut ei lui Isus să facă și cum le-a răspuns El? Matei 16:1-4. 

Gândeşte-te:

Te întrebi ce a vrut să spună Isus prin „semnul prorocului Iona”? Citește Matei 12:40. A dat Isus semne că El vine curând? Care sunt câteva din ele? Majoritatea oamenilor cred sau sunt atenți la aceste semne?

”O lumină! Mai multă lumină! Multă lumină!” - De Amy Sherrard

Ai făcut vreodată gripă? Când mulți oameni se îmbolnăvesc de gripă în același timp, atunci aceasta este o epidemie. Și pentru că gripa poate fi destul de gravă, mulți oameni își fac vaccin în fiecare an. Poate că și tu ai făcut vaccin. Dar, pe vremea lui Ellen White, nimeni nu știa despre vaccinul antigripal; și, într-o iarnă, în Battle Creek, Ellen White și toată familia ei s-au îmbolnăvit de gripă. Ellen trebuia să vorbească la niște întâlniri importante, dar ea era încă foarte bolnavă.

„Nu știu cum ne vom descurca fără tine, Ellen”, i-a spus James. „Avem nevoie de mărturiile pe care ți le-a dat Isus pentru a ne ajuta cu problemele majore despre care vorbesc conducătorii noștri la întâlnire. Noi ne-am rugat, dar încă ești bolnavă, așa că voi chema doi dintre conducătorii noștri să vină și să înalțe o rugăciune specială pentru tine.”

După ce James și pastorii s-au rugat, Ellen a încercat și ea să se roage. Îi era greu să vorbească și vocea îi era răgușită. Apoi, dintr-odată, totul s-a schimbat. „Slavă lui Dumnezeu!” a spus ea, tare și clar. James și pastorii și-au dat seama că Ellen avea o viziune. Ea privea în sus spre ceva ce nimeni altcineva nu putea vedea și fața ei transmitea neliniște. Curând, a dat la o parte păturile cu care a fost acoperită. Apoi s-a ridicat și a început să meargă prin cameră.

În timp ce se plimba, ea își frământa mâinile și gemea din nou și din nou: „Întuneric! Întuneric! Peste tot întuneric! Atât de mult întuneric!” Apoi, a încetat să se mai frământe câteva secunde și fața ei s-a schimbat. A început să pară fericită. „O lumină! O luminiță! Mai multă lumină! Multă lumină!” a spus ea. Apoi s-a așezat pe scaun. Ca întotdeauna când era în viziune, Ellen nu respira.

Imediat după aceea a respirat adânc și puternic. Apoi a privit în jur prin cameră de parcă nu știa unde se află și de ce erau acolo pastorii. James a îngenuncheat lângă ea. „Isus ți-a dat o viziune, Ellen”, i-a spus el în șoaptă; și Ellen a dat aprobator din cap. „Vrei să ne povestești și nouă?” a întrebat-o el. Ellen a făcut semn că nu. „Nu acum”, a spus ea.

Când a sosit timpul pentru întâlnirea importantă, James a întrebat-o pe Ellen dacă avea să fie în stare să le vorbească lucrătorilor și Ellen a spus: „Da, sunt vindecată.” Apoi s-a îmbrăcat și a mers împreună cu James prin zăpadă până la întâlnire. Luminile din viziune însemnau că oamenii de pretutindeni urmau să afle despre venirea lui Isus și că este important să asculți de Cele Zece Porunci.

Luminile începeau deja să lumineze în multe locuri din America și câteva străluceau în Europa. Dar mare parte din lume era încă în întuneric și Ellen văzuse luminile începând să lumineze peste tot. „Îți amintești denumirea locurilor în care străluceau luminile?” a întrebat James. Ellen s-a gândit mult. „Îmi amintesc un singur loc”, a răspuns ea. „Era în Australia.” Ellen nu știa că într-o zi avea să meargă să ajute luminile din acea țară să înceapă să strălucească.