Avraam cel neegoist

Materiale didactice vizuale - Biblia; o valiză mică

Avraam a trăit cu mult timp în urmă. El și soția lui, Sara, erau foarte bogați. Aveau mulți servitori și multe animale. Fiindcă Avraam și Sara Îl iubeau pe Isus, El le-a încredințat o misiune specială. Voia ca ei să fie misionari. „Voi merge”, a spus Avraam. Răspunsul acesta L-a făcut fericit pe Isus.  „Isus dorește ca eu să mă mut de aici”, i-a spus Avraam lui Lot. „Vrei să mergi cu mine?” „Da, unchiule Avraam”, a spus Lot. „Voi merge cu tine.”

Avraam şi toţi cei care mergeau cu ei erau gata de plecare. (Împachetaţi bagajul într-o valiză micuţă.) Apoi au pornit în marea călătorie.  Ei călătoreau în timpul zilei, iar noaptea se opreau să doarmă. După multe zile, şi-au ridicat corturile şi s-au odihnit. Atunci au început necazurile. Nu era suficientă iarbă ca să mănânce toate animalele. Servitorii au început să se certe pentru iarbă.

„Poate că nu ar trebui să locuim împreună”, a spus Avraam. „Atunci, servitorii noştri ar putea găsi mai multă iarbă.” „Este o idee bună”, a spus Lot. Au mers împreună să vadă ce loc va alege fiecare. Avraam era foarte generos. Îi putem spune altruist. Chiar dacă Lot era mai tânăr, el l-a lăsat pe Lot să aleagă primul. Isus a fost fericit să vadă că Avraam era atât de generos. Isus a putut face lucruri deosebite pentru Avraam pentru că acesta era lipsit de egoism şi era ascultător. Isus vrea să fim buni unii cu alţii. Aceasta Îl face şi pe Isus fericit, şi pe noi.

Avraam a trăit cu mulţi ani în urmă. El şi soţia lui, Sara, erau foarte bogaţi. Aveau argint şi aur. Aveau mulţi servitori. Aveau o mulţime de cămile, de oi şi de capre. Fiindcă Avraam şi Sara Îl iubeau pe Isus, El le-a încredinţat o misiune specială. (Citeşte Geneza 12:1,2.) „Vreau ca voi să fiţi misionari”, i-a spus Isus lui Avraam. „Vă voi trimite într-o ţară îndepărtată, ca să le spuneţi altora despre dragostea Mea.”
„Unde vom merge?” a întrebat Avraam. Dar Isus nu i-a spus. Isus voia ca Avraam să aibă încredere în El. Totul avea să se întâmple la vremea potrivită.

Avraam avea o casă frumoasă. El locuia aproape de familia lui. Era foarte greu să plece şi să lase tot, dar Avraam nu s-a plâns. „Da, Isus”, a spus Avraam. „Voi merge chiar acum oriunde ai nevoie de mine.” Crezi că Isus a fost fericit când a auzit răspunsul? Da, cu siguranţă. Avraam era unchiul unui tânăr pe nume Lot. „Isus mi-a spus să plec departe”, i-a spus Avraam lui Lot. „Vrei să mergi cu mine?” „Da, unchiule Avraam”, a răspuns Lot. „Voi merge.” Lot avea multe oi, cămile şi vaci şi, de asemenea, mulţi măgăruşi. Avraam şi Lot erau gata de plecare. (Lasă-l pe copil să împacheteze o mică valiză). Sara, care era soţia lui Avraam, şi soţia lui Lot, împreună cu toţi servitorii lor, erau gata de plecare de asemenea.

Când totul a fost împachetat, au pornit în lunga călătorie. Călătoreau pe timpul zilei. Noaptea se opreau şi dormeau. Știi cine era cu ei? (Pauză) Ai dreptate, îngerii erau cu ei. Şi Isus era cu ei. Ei nu-i puteau vedea pe Isus şi pe îngeri, dar aceştia erau acolo. După multe zile, Avraam, Sara, Lot şi toţi ceilalţi care erau cu ei au ajuns în ţara în care Isus voia ca ei să fie misionari. Şi-au întins corturile şi s-au odihnit. Servitorii lui Avraam şi cei ai lui Lot au scos vitele la păscut. Atunci a început cearta. Animalele lui Avraam şi cele ale lui Lot aveau tot mai mulţi pui. În curând, în jur nu mai era suficientă iarbă pentru toate. Servitorii au început să se certe pentru iarbă.  „Poate că nu trebuie să trăim toţi în acelaşi loc”, i-a spus Avraam lui Lot. „Astfel, servitorii noştri vor putea găsi iarbă din belşug.” „Pare o idee bună”, a spus Lot. Au mers amândoi să se uite la păşunile din jur şi să decidă unde vor să trăiască fiecare.

Avraam era mai în vârstă şi era unchiul lui Lot, astfel că Lot ar fi trebuit să-l lase pe Avraam să aleagă primul. Dar Lot a fost egoist. El a ales primul şi a cerut locul care i s-a părut cel mai bun. Deşi S-a întristat că Lot a fost egoist, Isus S-a bucurat că Avraam a fost generos. Isus a putut să-l binecuvânteze pe Avraam şi să facă lucruri deosebite pentru el deoarece era un om bun, generos şi ascultător. Isus vrea ca şi noi să-i iubim pe ceilalţi aşa cum a făcut Avraam. Când ne purtăm astfel, şi noi suntem fericiţi, şi Isus.
Ai vrea să fii neegoist?

Avraam... a recunoscut că era responsabil de învăţătura pe care o dădea casei sale şi copiilor săi şi le-a poruncit să facă ceea ce este drept şi bine. Învăţându-i legile lui Dumnezeu, el îi învăţa că Domnul este judecătorul nostru, dătătorul Legii şi Împăratul şi că părinţii şi copiii trebuie să fie conduşi de El; că din partea părinţilor nu trebuia să existe asuprire, iar din partea copiilor, neascultare. – Principiile fundamentale ale educaţiei creştine, p. 287

„Eu cunosc toate păsările de pe munţi.” Psalmii 50:11 Ai văzut vreodată o gâscă şi un gâscan înotând împreună cu copiii lor? Copiii se numesc boboci, iar mami şi tati sunt foarte mândri de ei? Putem învăţa multe de la gâşte. Gâscanul, tatăl, rămâne cu aceeaşi gâscă-mamă toată viaţa lui. Uneori, o gâscă şi un gâscan pot trăi împreună 25 de ani. Dacă se întâmplă ceva cu unul dintre ei, gâsca sau gâscanul este foarte trist. Nici măcar nu-şi mai caută alt partener. Le pare foarte rău după cel pierdut. Gâsca şi gâscanul au foarte mare grijă de bobocii lor, aşa cum părinţii tăi au grijă de tine. În fiecare an, familiile de gâşte fac o călătorie spre sud. Ele vor să stea la căldură pe timpul iernii. Dar dacă un bobocel se îmbolnăveşte şi nu poate zbura, gâsca sau gâscanul rămâne în urmă cu el. Nu sunt în siguranţă dacă fac acest lucru, deoarece pot să îngheţe şi să moară, dar îşi iubesc boboceii atât de mult, încât nu vor să-i părăsească.

Grupurile de gâşte se numesc cârduri. Lor le place să zboare într-un mare „V” (Fă un V cu mâinile.), ca să înainteze mai uşor. Gâsca din frunte trebuie să muncească cel mai mult. De aceea, ele stau pe rând în frunte. În felul acesta, nicio gâscă nu oboseşte prea mult. Gâştele sunt foarte neegoiste. Ele se ajută una pe alta, chiar dacă este greu. Isus vrea ca şi noi să fim neegoişti, asemenea gâştelor.