Elisei acceptă chemarea lui Dumnezeu

Ce s-a întâmplat înainte? Curajosului și viteazului Ilie i s-a făcut teamă și a fugit să se ascundă de Izabela. Ziua aceea petrecută pe muntele Carmel a fost una dintre cele mai entuziasmante zile pe care și-o puteau aminti. Toți știau că Baal nu avea nicio putere. Preoții nelegiuiți știau și ei acest lucru, dar acum acești preoți dispăruseră.

Apoi a venit ploaia. De fapt, ploua atât de tare, încât Ahab nu a putut vedea nimic din trăsura lui în drumul spre casă. Dumnezeu i-a dat putere lui Ilie să fugă înaintea lui Ahab și să îl călăuzească treizeci și doi de kilometri înapoi la palat. Acum Ilie fugea din nou, dar de această dată, fugea din cauză că se temea. De ce? Nu mai putea Dumnezeu să îl protejeze?

Ilie și-a lăsat slujitorul în urmă și acum alerga grăbit de unul singur. Într-un final, s-a oprit să se odihnească sub un copac. El a fost foarte descurajat. De fapt, pur și simplu își dorea să moară. Ce rost mai avea să trăiască? El sperase din toată inima că Ahab avea să fie suficient de curajos să îi spună Izabelei că, din acel moment, el se va închina lui Dumnezeu. Dar nu s-a întâmplat acest lucru. Nimic nu s-a schimbat.

Nu a trecut mult și a adormit. Când cineva l-a atins ușor pe umăr, el a sărit, gata să o ia din nou la fugă. Ilie era sigur că oamenii Izabelei l-au găsit. Dar cel care stătea plecat înaintea lui avea o față și o voce blânde. Probabil Ilie a avut impresia că visa, pentru că a făcut tot ce i s-a spus să facă. 1 Împărați 19:5,6. 

Gândeşte-te:

Te-ai simți și tu la fel ca Ilie dacă ai ști că cineva îți dorește moartea și te-ai simți singur, foarte obosit și înfometat? Dar oare el era singur? Dacă am ales să fim ai lui Dumnezeu, suntem vreodată singuri?

Ilie încă era epuizat. Doar alergase kilometri întregi. După acea masă bogată, el a adormit din nou. Apoi s-a trezit încă o dată la atingerea aceea blândă pe umăr. Din nou, înaintea ochilor lui era aceeași față blândă. 1 Împărați 19:7.

Ilie a mâncat din nou. Apoi Dumnezeu a făcut o minune. Ilie urma să parcurgă o distanță foarte mare. Câte zile l-a ținut acea mâncare? 1 Împărați 19:8.

La sfârșitul călătoriei lui, Ilie era la zeci de kilometri depărtare de Izabela și Ahab. Horeb este o altă denumire pentru Sinai. El era chiar în locul în care, cu mulți ani înainte, Dumnezeu dăduse poporului Său Cele Zece Porunci după ce i-a scos cu bine din Egipt. Acum Ilie era acolo, ascuns în siguranță într-o peșteră. Dumnezeu nu l-a părăsit nici măcar o clipă. Când Dumnezeu i-a vorbit, Ilie I-a povestit ce simțea. 1 Împărați 19:9,10.

Ilie avea nevoie să știe că Dumnezeu nu folosește întotdeauna metode uimitoare pentru a-Și împlini planurile. Putem recunoaște că Dumnezeu este puternic și că ceea ce spune El întotdeauna se dovedește a fi adevărat. Chiar și Satana știe acest lucru. Dar, la final, alegerea noastră de a asculta de glasul Duhului Său Sfânt care ne vorbește ne va ajuta să nu dăm ascultare ispitelor lui Satana și să-I fim credincioși lui Dumnezeu. Puterea Lui ne ajută să ascultăm. Singuri nu am putea asculta niciodată, indiferent cât de mult am încerca. Cum l-a ajutat Dumnezeu pe Ilie să înțeleagă acest lucru? 1 Împărați 19:11,12.

Acum Ilie era smerit. Dar încă simțea că nimeni altcineva nu dorea să asculte de Dumnezeu, chiar dacă el făcuse tot posibilul. 1 Împărați 19:13,14.

Gândeşte-te:

Tu înveți să te supui glasului iubitor al lui Dumnezeu când vorbește minții tale prin Duhul Sfânt?

În acea noapte, când solul i-a spus lui Ilie că Izabela voia să îl ucidă, el a uitat că Dumnezeu îl ocrotise deja de atâtea ori, nu-i așa? Dacă nu ar fi fugit, Dumnezeu l-ar fi ocrotit din nou. Mai mult decât oricând, poporul ar fi cunoscut cât de minunat este Dumnezeu și acest lucru i-ar fi ajutat să continue în hotărârea luată pe muntele Carmel.

Ilie încă Îl iubea pe Dumnezeu și Îi era credincios. Desigur, Dumnezeu nu a încetat niciodată să îl iubească. Acum El i-a spus lui Ilie că urma să îl ungă pe un alt bărbat, Elisei, să îi ia locul ca profet cândva în viitor.

Credeți că i-ar fi fost greu lui Ilie să fie gelos știind că cineva îi va lua locul? Nu, dar el nu a fost gelos. Numaidecât a pornit în căutarea lui Elisei. Pe drum, totul arăta diferit față de cum arăta cu doar câteva săptămâni în urmă. Pârâiele erau pline de apă și totul era verde și creștea din nou. Unde l-a găsit Ilie pe Elisei și ce făcea el? 1 Împărați 19:19.

Familia lui Elisei avea bogății. Ei făceau parte din poporul despre care Dumnezeu a spus că I-a rămas credincios. Elisei era liniștit și blând, dar la nevoie putea fi un conducător puternic.

Elisei lucra la câmp împreună cu slujitorii lui când a trecut Ilie pe lângă el. Ilie și-a pus haina peste umerii lui Elisei, dar a continuat să meargă mai departe. Probabil că Elisei a fost surprins, dar știa ce înseamnă acest gest și a pornit în grabă după Ilie. El era gata să asculte, dar dorea ca mai întâi să facă un lucru. Ce anume? 1 Împărați 19:20. Ți se pare ciudat răspunsul lui Ilie? Mâine vom afla ce însemna și ce a făcut Elisei.

Gândeşte-te:

Nu este Dumnezeu un Dumnezeu uimitor? Nu ești bucuros că El ne iubește așa cum l-a iubit și pe Ilie?

Ilie dorea ca Elisei să știe că trebuia să aleagă fie să asculte de chemarea lui Dumnezeu și să lucreze pentru El toată viața lui, fie să stea acasă cu părinții lui. Oare ascultarea de Dumnezeu era mai importantă decât a rămâne în casa lui confortabilă? Ce a făcut el? 1 Împărați 19:21.

Elisei era mai tânăr decât Ilie și i-a fost un mare ajutor. De asemenea, el a fost un elev bun și a învățat multe lucruri lucrând împreună. Majoritatea școlilor profeților pe care Samuel le înființase cu ani în urmă fuseseră închise, dar Ilie le deschisese din nou.

Într-o zi, după câțiva ani în care au lucrat împreună, Ilie a încercat să îl lase pe Elisei în urmă, spunându-i că Dumnezeu îi poruncise să meargă la școala de la Betel. Ilie cunoștea planul lui Dumnezeu pentru el, dar nu știa că Elisei și elevii de la școală cunoșteau și ei planul. Ce a spus Elisei? 2 Împărați 2:2,3.

Același lucru s-a întâmplat și la școala de la Betel, și la școala din Ierihon. 2 Împărați 2:4,5. Elisei nu voia să se despartă de Ilie mai devreme decât era necesar. Când Ilie i-a spus să rămână la Ierihon cât el mergea la râul Iordan, Elisei i-a dat același răspuns. 2 Împărați 2:6.

Gândeşte-te:

Elisei i-a fost credincios lui Ilie și lui Dumnezeu. După ce a ales să lucreze pentru Dumnezeu, el nu s-a mai răzgândit niciodată. Pe măsură ce înveți să lucrezi pentru Dumnezeu, vrei să fii atât de credincios, încât El să Se poată încrede în tine la fel cum S-a încrezut în Elisei?

Unii din elevii de la școala din Ierihon au mers după Ilie și Elisei pe drumul lor spre râul Iordan. Ei doreau să știe ce urma să se întâmple. Îți poți imagina ce simțeau în timp ce priveau? 2 Împărați 2:7,8.

Era asemănător cu ceea ce se întâmplase cu mult timp în urmă, când poporul lui Dumnezeu trecuse același râu spre Canaan. După ce Ilie și Elisei au trecut Iordanul pe uscat, apa și-a revenit la normal, așa că studenții nu i-au mai putut urma pe cei doi profeți. Dar ei au hotărât să aștepte acolo lângă râu. Ce și-au spus unul celuilalt în timp ce Ilie și Elisei au continuat să meargă? 2 Împărați 2:9.

Elisei era foarte smerit. Cum putea să îl înlocuiască pe Ilie? El a simțit că va avea nevoie de mai mult din Duhul lui Dumnezeu decât a avut Ilie. Ce i-a spus Ilie? 2 Împărați 2:10. Apoi, s-a întâmplat . 2 Împărați 2:11,12.

Ah, cât își dorea Elisei să nu trebuiască să se întoarcă la lucrul lui fără Ilie! Acum era singur. Sau nu? Când s-a întors la râul Iordan, a descoperit că nu era singur. Dumnezeu era chiar acolo. Cine a văzut ce s-a întâmplat? 2 Împărați 2:13–15.

Chiar atunci, fiii prorocilor și-au arătat respectul pentru noul proroc. Dar ei voiau să fie siguri că Ilie chiar dispăruse. Elisei le-a spus că nu aveau de ce să se îndoiască, dar ei au insistat. Ei credeau că poate Dumnezeu îl ascunsese undeva. 2 Împărați 2:16–18.

Gândeşte-te:

Ceea ce s-a întâmplat cu Ilie se aseamănă cu ce se va întâmpla cu cei care vor fi în viață la a doua venire a lui Isus. Ce s-a întâmplat cu Moise se aseamănă cu ce se va întâmpla cu cei care vor muri înainte de întoarcerea lui Isus. Oricum, dacă alegem să ne încredem și să ascultăm la fel ca Moise și Ilie și dacă ne rugăm ca Dumnezeu să ne ierte atunci când păcătuim, curând vom merge cu toții acasă într-o frumoasă trăsură cu îngeri, la fel ca Ilie. Ai vrea să fii și tu în acea trăsură?

Elisei a fost numit adesea prorocul minunilor, pentru că Dumnezeu a făcut foarte multe minuni prin el. Două dintre ele au avut loc la scurt timp după ce Ilie a fost luat la cer.

Pentru o vreme, Elisei a rămas la Ierihon, să ajute școala de acolo. Într-o zi, câțiva bărbați din cetate i-au relatat o problemă pe care o aveau cu apa. Nu era bună de băut și nici pentru plante, să le ajute să crească. Ce le-a spus Elisei să facă? 2 Împărați 2:20,21.

Din Ierihon, Elisei a mers la Betel, unde era o altă școală. Ce s-a întâmplat pe drumul spre Betel? 2 Împărați 2:23. Acei copii nu erau foarte educați. Ei râdeau de faptul că Dumnezeu l-a luat pe Ilie la cer, dar au râs și de capul chel al lui Elisei. Elisei știa că nu trebuia să le permită copiilor să se comporte astfel. Dacă le permitea, alții aveau să le urmeze exemplul. 2 Împărați 2:24.

De atunci înainte, copiii nu au mai fost nepoliticoși cu Elisei. Deși era fost bun și amabil, Elisei putea fi și hotărât la nevoie.

Gândeşte-te:

Din cauză că părinții acelor copii nu Îl respectau pe Dumnezeu sau pe prorocii Lui, ei nu i-au învățat nici pe copiii lor să Îl respecte pe Dumnezeu. E posibil ca Dumnezeu să trimită urși ca să ne dea o lecție dacă alegem să fim nepoliticoși și nerespectuoși? Nu. Dar această relatare este în Biblie ca noi să știm ce crede Dumnezeu despre aceste lucruri. Aude Dumnezeu cum vorbim unii cu ceilalți, cu adulții și cu slujitorii lui Dumnezeu? Observă El cum ne comportăm în casa Lui de închinare? Ești bucuros că părinții tăi te-au învățat să fii politicos și respectuos?

Ridicând o Biblie grea - Adaptare de Amy Sherrard după Little Ellen

Din cauza accidentului, Ellen era încă foarte slăbită și adesea era bolnavă. Nu putea face plimbări lungi și nici nu putea duce ceva greu. Noaptea îi era greu să respire dacă nu avea la spate multe perne, care o făceau să stea aproape în șezut. Dar când i-a dat viziunile, Isus i-a dat și o putere specială. Uneori a făcut lucruri pe care doar un bărbat puternic le-ar fi putut face.

Într-o ocazie, Isus i-a dat o viziune lui Ellen în timp ce familia ei era la altar. Ea s-a ridicat și a mers spre locul în care era pusă Biblia mare, de familie. Aceasta cântărea 8 kilograme, dar ea a ridicat-o cu mare ușurință și apoi a ținut-o sus în mâna stângă.

„Ellen nu va putea ține Biblia mult timp. Este prea grea”, a spus unul din membrii familiei privind-o. „Când Ellen nu este în viziune, nici măcar nu poate ridica acea Biblie”, a spus mama ei. „Probabil că Isus îi dă putere specială.” Ellen a continuat să țină Biblia cea grea în mâna stângă în timp ce s-a plimbat liniștită în jurul camerei mai mult de treizeci de minute. Nici măcar un bărbat puternic nu ar fi putut-o ține mai mult de două minute.

În altă ocazie, Ellen a ținut o Biblie mare și grea într-o singură mână deasupra capului. Cu cealaltă mână, a dat paginile și a arătat spre mai multe versete. Fără a le citi, ea le repeta cu glas tare în timp ce privea spre cer. „Ellen știe versetele pe care le arată cu degetul? Chiar le repetă pe cele pe care pune degetul?”, se întrebau oamenii.

Sora lui Ellen s-a urcat pe un scaun pentru a putea urmări în timp ce Ellen dădea paginile și arăta versetele. Cu exactitate, Ellen repeta versetele din Biblie, chiar dacă nu le putea vedea. După viziune, Ellen le-a povestit oamenilor din încăpere despre lucrurile pe care le-a văzut și ce i-a spus Isus.

Cu mulți ani înainte, când prorocul Daniel a avut viziuni, el nu a respirat (Daniel 10:17). Când Ellen a avut o viziune, Isus a făcut aceeași minune pentru ea. Și ea a încetat să respire, deși inima ei bătea. Nu doar o dată oamenii au verificat să se asigure că într-adevăr nu respira și și-au dat seama că nu se prefăcea.

Pentru Ellen era greu să meargă în diverse locuri pentru a spune lucrurile pe care i le arătase Isus. Ea era timidă, temătoare și nu era obișnuită să vorbească în fața oamenilor. Mai mult, era atât de slăbită, că uneori putea doar șopti când încerca să vorbească. Dar Isus îi promisese că va fi cu ea și că o va ajuta, așa că a hotărât să dea tot ce avea.

Înainte de a vorbi, uneori Ellen tremura și era emoționată. Dar când începea să vorbească, nu îi mai era teamă. Vocea ei devenea puternică și clară și toți o puteau auzi cu ușurință.

Curând, oamenii din mai multe locuri doreau ca Ellen să le prezinte mesajele pe care Isus i le dăduse. Din cauză că era atât de slăbită, sora ei Sarah sau o altă prietenă întotdeauna mergea cu ea. Pe atunci, nu erau mașini sau avioane, așa că trebuiau să călătorească cu trenul, cu vaporul, cu calul sau cu trăsura. Călătoriile nu erau ușoare sau confortabile, dar Ellen a făcut tot posibilul să meargă. (Va urma)