Bebeluşul Moise

Materiale didactice vizuale - Biblie; coşuleţ; bebeluş de jucărie

Povestioara noastră de astăzi este despre un bebeluş care trebuia să stea foarte cuminte. De fiecare dată când scotea un sunet, familia lui îi spunea: „Shhh!” Regele acelei ţări voia să le facă rău băieţeilor. Aşa că familiei îi era frică.  Uneori, bebeluşul plângea sau gângurea. Îi plăcea să scoată sunete! Isus a ajutat-o pe mămică să găsească o metodă prin care să îl ţină în siguranţă. Ea a împletit un coşuleţ dintr-o iarbă foarte lungă şi puternică. A pus un pătuţ în coşuleţ. (Arată coşuleţul.)

Într-o dimineaţă, când bebeluşul dormea, mămica lui l-a pus în coşuleţ.  Apoi a purtat coşuleţul cu grijă până la râu, unde creşteau plante înalte.  „Stai şi urmăreşte bebeluşul”, i-a spus mămica surioarei mai mari. Şi ea a ascultat. După puţin timp, prinţesa a venit la râu. S-a uitat în coşuleţ. Bebeluşul s-a trezit şi o voia pe mămica lui. A început să plângă. Prinţesa a luat bebeluşul din coşuleţ. L-a luat în braţe şi l-a strâns la piept. 
„Nu plânge”, a spus ea. „Nu voi lăsa pe nimeni să îţi facă rău. Vei fi bebeluşul meu.”
Surioara lui a venit alergând.
„Să aduc o doică?” a întrebat ea.
„Da”, a spus prinţesa.
Surioara a fugit acasă şi a adus-o pe mămica lor.
„Ai grijă de bebeluş”, i-a spus prinţesa mămicii. 
„Te voi plăti. Numele lui va fi Moise. Când se va face mai mare va veni să locuiască împreună cu mine.”
Familia bebeluşului Moise era foarte fericită să îl aibă din nou acasă. Isus îl ţinuse în siguranţă, aşa cum te ţine şi pe tine în siguranţă.

Povestirea noastră de astăzi este despre un mic băieţel. Ce fac bebeluşii atunci când le este foame? (Arată un bebeluş de jucărie.) Încep să plângă. Ce fac bebeluşii atunci când sunt fericiţi? Gânguresc de bucurie. Bebeluşul din povestirea noastră a şi plâns şi a şi gângurit. Dar, de fiecare dată când scotea un sunet, familia lui îi spunea: „Shhh!” Nu doreau să îl audă cineva. Nu doreau să ştie nimeni despre bebeluşul lor. Îl ascundeau pentru că regele acelei ţări voia să le facă rău tuturor bebeluşilor băieţei. Nu este teribil? Pe măsură ce creştea, bebeluşul a început să scoată şi mai multe sunete.

„Nu îl mai putem ascunde”, a spus mămica. „O să îl audă cineva.” Ea l-a rugat pe Isus să o ajute să se gândească la o modalitate prin care să ţină bebeluşul în siguranţă şi Isus a ajutat-o. Mămica a făcut un coşuleţ dintr-o iarbă foarte lungă şi groasă. A împletit iarba. A făcut din coşuleţ o mică bărcuţă. Apoi a făcut un pătuţ în bărcuţă (Arată coşuleţul.) Într-o dimineaţă devreme, când bebeluşul dormea, mămica lui l-a pus în coşuleţ. Apoi l-a acoperit cu grijă. „Te rugăm să ai grijă de bebeluşul nostru”, s-a rugat întreaga familie la Isus. „Tu ştii că îl iubim foarte mult.”

Apoi, mămica bebeluşului şi surioara mai mare au purtat cu grijă coşuleţul până la râu. L-au pus în apă, lângă malul râului, unde creşteau plante înalte.
„Rămâi şi urmăreşte bebeluşul”, i-a spus mămica fetiţei. Şi ea a ascultat. Apoi surioara mai mare a văzut pe cineva venind. Era prinţesa. Prinţesa s-a oprit aproape de coşuleţul bebelușului, care se legăna uşor pe apă. Prinţesa voia să ştie ce se află înăuntru. Una dintre slujitoarele ei l-a scos din apă şi ea a deschis coşuleţul.  „O, ce bebeluş frumos!” Bebeluşul şi-a deschis ochii. Nu o cunoştea pe prinţesă. El o voia pe mămica lui, aşa că a început să plângă. Prinţesa a îmbrăţişat bebeluşul. „Nu plânge, micuţule”, a spus. „Nu voi lăsa pe nimeni să te rănească. Vei fi bebeluşul meu.” Surioara a alergat la prinţesă. „Să aduc o doică pentru bebeluş?” a întrebat ea. „Da”, a spus prinţesa. Surioara a fugit acasă.

„Vino repede, mami”, a strigat. „Prinţesa a găsit bebeluşul nostru. Îl va păstra. Are nevoie de o doică care să aibă grijă de el.” Prinţesa a vorbit cu mama bebeluşului. Ce i-a cerut mămicii să facă? (Citeşte Exodul 2:9.) Ce captivant! Bebeluşul o avea din nou pe mămica lui lângă el. Familia lui era foarte bucuroasă să îl aibă din nou acasă. Isus îi purtase de grijă bebeluşului. Prinţesa i-a dat un nume nou bebeluşului. L-a numit Moise. Când Moise a crescut, a fost un ajutor pentru Isus. Vom învăţa mai multe povestioare despre Moise. Aţi vrea şi voi să fiţi ajutorul lui Isus?

Cât de larg cuprinzătoare în urmările ei a fost influenţa unei singure femei evreice, şi aceea o exilată şi o sclavă! Întregul viitor al vieţii lui Moise, marea misiune pe care el a adus-o la îndeplinire în calitate de conducător al lui Israel dau mărturie despre importanţa lucrării unei mame creştine. Nu există o altă lucrare care să-i poată sta alături. – Patriarhi şi profeţi, p. 244

„El Însuşi îngrijeşte de voi.” 1 Petru 5:7
Crocodilii sunt unele dintre cele mai mari animale care trăiesc în râuri. Unii crocodili sunt lungi cât o maşină. Sunt şi foarte grei. S-ar putea să cântărească la fel de mult cât cântăresc cincizeci de copii la un loc. Crocodilii nu se opresc niciodată din creştere. Continuă să crească timp de aproximativ 70 de ani. Crocodilii au o piele tare, solzoasă şi înoată foarte repede prin apă. Pot să sară din apă şi cârmesc cu ajutorul cozii.

Deşi au picioare foarte scurte, crocodilii pot să şi alerge. Au guri mari, dinţi rezistenţi şi o muşcătură puternică. În Grădina Edenului, crocodilii nu mâncau animale.
Nu aveau cum pentru că în Grădina Edenului nu a murit nicio vietate. Din cauza păcatului, crocodilii au ajuns să se hrănească însă cu alte animale. Sunt nişte vânători foarte buni, deşi pot rezista foarte mult fără să mănânce.