9. Sfaturi de la Creator

Imaginează-ți că, în timp ce te plimbi pe o plajă, vezi scris pe nisip: „La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul.” În timp ce citești aceste cuvinte, un surfist vesel vine și-ți spune: „Cuvintele acestea au apărut pur și simplu pe nisip.” Ai crede această explicație? Dar dacă ți s-ar spune că valurile au lovit plaja, vântul a suflat firele de nisip și acestea s-au organizat în felul acela? Și această poveste ți s-ar părea greu de crezut? Și dacă, în cele din urmă, surferul ți-ar spune că toate acestea au avut loc în milioane de ani? Ar ajuta la ceva?

Desigur, nu putem crede astfel de povești. Intuitiv știm că informa­ția depinde de o sursă de informație. Nu vine de nicăieri. Dacă o frază scrisă pe nisip ne-a condus la această concluzie, ce putem spune despre uimitoarea cantitate de informație conținută în codul vieții, în ADN?

Complexitatea vieții arată către un proiect care, la rândul lui, arată către un Maestru Proiectant. Exact acest lucru l-a scris Pavel în Romani 1:19,20: „Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți.”

Dumnezeu este Creatorul vieții și nu există niciunul mai bun decât El care să ne spună cum funcționează corpul nostru în modul cel mai optim. Vestea bună este că El ne-a lăsat în Sfânta Scriptură un manual cu instrucțiuni. Curios lucru, cele opt sfaturi principale din partea Creatorului nostru (pe care unii le numesc „remedii naturale”) sunt enumerate chiar la început, în prima carte a Bibliei, în Geneza. Dacă le urmăm, ele ne pot aduce sănătate fizică, mintală și spirituală.

Să privim acest capitol ca pe o scrisoare medicală, ca pe o rețetă din partea Medicului medicilor. Șapte atitudini sănătoase au fost confirmate de studiile științifice. Poți să ai încredere în ele și să le crezi, deoarece chiar funcționează! Și aspectul cel mai bun dintre toate, sunt gratis! Începe cu cele pe care le consideri cele mai ușoare (cine știe, poate să bei mai multă apă) și progresează treptat în practicarea celorlalte. Am lăsat cele șapte sfaturi pentru acest ultim capitol. Este o surpriză! Vei vedea diferența pe care au făcut-o în viața extenuatului Paul, a Laurei, cea doborâtă de anxietate, a deprimatului Carlos și chiar a micuței Isabel, cu accesele ei de furie. Dar rezistă ispitei de a sări acum la acea parte. Citește mai întâi ceea ce urmează imediat. Roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să aplici aceste concepte în viața ta și întoarce-te la aceste „prescripții” ori de câte ori simți că ai nevoie de ele.

PRIMUL SFAT: BEA APĂ!1
Pământul era pustiu și gol; peste fața adâncului de ape era întuneric, și Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor. (Geneza 1:29)
Corpul uman conține 70 de procente apă. De aceea, este evident că înlocuirea permanentă a apei pe care o pierdem susține sănătatea și longevitatea. Apa curăță corpul și elimină impuritățile din sânge. În fiecare oră, prin rinichi trece de zece ori volumul sângelui din corp, pentru a fi analizat și purificat. 

Dacă nu bem apă, adeseori ne lăsăm corpul vulnerabil la inflamație și la infecții, în special la rinichi și pe tractul urinar. Dar care este cantitatea ideală de apă pe care ar trebui să o bem în fiecare zi? În medie, opt pahare cu apă pe zi sunt recomandate, pentru a fi băute între mese, evitând orice aport de lichid împreună cu alimentele.

Beneficiile apei. Când bei suficientă apă, corpul tău se simte bine și trimite spre creier un semnal pozitiv. Acesta te ajută să-ți îmbu­nătățești starea de spirit și, în consecință, eficiența.
Când stomacul primește apă, senzația de sațietate este prelungită. În plus, este bine să nu uităm că apa nu conține calorii, grăsimi, carbohidrați sau zahăr!
Apa hidratează pielea, ajutând la creșterea elasticității acesteia și la întârzierea semnelor de îmbătrânire.
Apa ajută la întărirea sistemului de apărare al corpului. Când acesta este întărit, poate să lupte mai bine împotriva bolii.

Și ce se întâmplă dacă nu beau apă? Dacă te simți obosit, unul dintre motive este lipsa apei. Ea elimină toxinele și reziduurile care pot face rău corpului. În plus, când bei doar puțină apă, inima trebuie să lucreze mai din greu ca să pompeze sângele.

De multe ori, cauza durerilor de cap și a migrenelor are legătură cu deshidratarea. Când apare o durere de cap, înainte de a lua orice medicament, bea apă și hidratează-te. Este posibil să rezolvi problema în acest fel.

Respirația urât-mirositoare poate fi un semn de deshidratare. Saliva curăță gura de bacterii și păstrează limba hidratată.
După cum vezi, apa este vitală pentru corpul nostru. Bea apă!

AL DOILEA SFAT: SCALDĂ-TE ÎN RAZELE SOARELUI!
Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” Și a fost lumină. (Geneza 1:3)
Razele soarelui exercită multiple efecte asupra corpului omenesc. Ele îl ajută să lupte împotriva bacteriilor și a altor microbi. Acțiunea antiseptică este realizată de razele ultraviolete. Dacă doza de radiație solară pe care o primește pielea este suficientă, toate procesele vitale vor fi stimulate atât de lumina vizibilă, cât și de razele infraroșii și ultraviolete, pe care nu le putem vedea. Hai să înțelegem cum acționează acestea:

Pe piele. Razele soarelui dilată venele superficiale, aducând la nivelul pielii un flux sanguin mai bogat și prevenind astfel acumularea de sânge în organele interne din torace și din abdomen. Ele stimulează producerea de melanină, un pigment celular care asigură culoarea bronzată a pielii și, în același timp, întărește straturile superficiale ale pielii, protejând împotriva unui exces de radiație solară. Au o acțiune bactericidă, eliminând diferitele microorganisme dăunătoare. În consecință, ele ajută la dezinfectarea și vindecarea rănilor superficiale.

În oase. Razele solare ajută la sintetizarea vitaminei D în celulele pielii. Această vitamină favorizează asimilarea calciului ingerat prin alimente, contribuind decisiv la formarea și la menținerea sănătății oaselor.

În mușchi. Razele soarelui îmbunătățesc irigarea cu sânge și stimulează procesul biochimic de producere a energiei care are loc în celulele musculare. Rezultatul este o mai bună dezvoltare a mușchilor și un mai bun tonus muscular, benefice în special pentru bolnavii care sunt imobilizați.

În sânge și în metabolism. Razele soarelui stimulează hematopoieza, sau producerea celulelor sanguine roșii și albe și a plachetelor sanguine în măduva osoasă. Ele scad nivelul de glucoză din sânge, crescând astfel toleranța la carbohidrați, care este benefică pentru diabetici.

În sistemul cardiopulmonar. Razele soarelui stimulează sistemul nervos simpatic, crescând tensiunea sângelui, pulsul, respirația, metabolismul bazal și aportul de oxigen. Cu toate acestea, pe măsură ce pielea începe să se bronzeze și să devină mai rezistentă, presiunea sanguină și metabolismul bazal scad, făcând ca pulsul și respirația să scadă și ele.

În sistemul nervos. Ele stimulează terminațiile nervoase din piele, influențând favorabil creierul și producând o senzație liniștitoare de bine general.

În sistemul endocrin. Stimulii luminoși care ajung la retină sunt transmiși la creier sub formă de impulsuri nervoase care acționează, printre alte organe, în glanda pituitară, controlând producerea de hormoni din celelalte glande endocrine. Activitatea ovarelor și a testiculelor, de exemplu, depinde în mare măsură de cantitatea de lumină care ajunge la retină.

Grijă. Cu cât timpul petrecut sub razele soarelui este mai îndelungat și cu cât pielea este mai deschisă la culoare, cu atât efectele negative vor fi mai mari. Aceste efecte includ arsuri de gradul întâi, îmbătrânirea pielii și chiar cancer de piele. În ochi, prea mult soare poate declanșa conjuctivite (inflamații ale ochiului) și keracitomalacia (inflamarea corneei), pe lângă faptul că favorizează formarea cataractei și degenerescența maculară (alterarea retinei, cu pierderea vederii). 

Îndrumări. Dimineața, deschide fereastra dormitorului și trage deoparte perdelele și draperiile/jaluzelele. Plimbă-te zilnic în aer liber, chiar și când este înnorat. Când este posibil, fă o „baie de soare” între orele 7:00 și 9:00 sau între 16:00 și 17:00. O expunere la soare de aproximativ douăzeci-treizeci de minute este suficientă. Dacă locul tău de muncă este complet închis, petrece timp în aer liber în pauza de prânz. Când faci exercițiu fizic, alege să ieși afară sau într-o încăpere bine luminată, cu ferestrele deschise.

AL TREILEA SFAT: RESPIRĂ ADÂNC!
Și Dumnezeu a făcut întinderea [atmosfera], și ea a despărțit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. [...] Dumnezeu a numit întinderea cer. (Geneza 1:7,8)

Nasul este sistemul personal de aer condiționat: încălzește aerul rece, răcește aerul fierbinte și filtrează impuritățile.

Aerul conține aproximativ 20 de procente de oxigen, restul fiind azot și alte gaze. Întrucât corpul omenesc funcționează cu oxigen, fiecare celulă are nevoie să primească în mod constant rezerve proaspete din acest gaz; altfel, va muri.

În fiecare zi, plămânii procesează aproximativ doisprezece metri cubi de aer, care intră în tractul respirator și ajunge la alveolele pulmonare, atingând o suprafață de peste șaptezeci de metri pătrați. Problema este că același aer care transportă oxigenul vital poate să transporte și alte gaze, mai puțin sănătoase, precum și particule străine care, ajungând la alveole și în alte zone, produc iritație.

În general, aerul poluat acți­o­nează ca un factor coagravant în boala unei persoane, deoarece agravează o situație deja existentă. Oamenii cu boli respiratorii și cardiovasculare sunt cei mai sensibili la efectele dăunătoare ale aerului poluat.

Avem nevoie să respirăm. În ciuda poluării aerului, noi avem nevoie să respirăm. Este important să petrecem cât mai mult timp posibil în contact cu natura și în zone rurale, unde putem găsi aer curat.
Când respirăm regulat, calm și profund, pe lângă faptul că ne oxigenează creierul, aerul ajunge în toate zonele plămânilor, permițându-i sângelui să circule prin ei în mod adecvat. Are loc, de asemenea, o creștere a rezistenței la infecții ale tractului respirator (laringe, trahee, bronhii); mucusul reținut în tractul respirator este mobilizat și eliminat prin expectorare sau tuse; rezistența la infecții crește; performanța intelectuală se îmbunătățește; iritabilitatea este redusă.

Pentru o respirație mai bună, urmează următoarele sugestii:
- Elimină fumul din mediile închise.
- Curăță regulat conductele de aer și filtrele aparatelor de aer condiționat.
- Aerisește-ți casa, deschizând ușile și ferestrele cel puțin o dată pe zi. În zilele noroase sau cețoase, fă acest lucru în timpul nopții sau dimineața devreme.
- Dacă este posibil, dormi cu fereastra deschisă, ca să se ventileze camera.
- Folosește cu moderație purificatoarele de aer.
- Nu lăsa mașina pornită într-un garaj de lângă casă sau din apropierea unei ferestre deschise.
- Fă exerciții fizice aerobice (aleargă, înoată, mergi pe bicicletă, mergi în ritm alert).
- Îngrijește-te ca motorul mașinii tale să funcționeze eficient.
- Bea apă, cel puțin șase până la opt pahare pe zi.
- Păstrează-ți pielea curată și hidratată.
- Spală-ți părul frecvent.
- Îndepărtează corect gunoiul și reziduurile.
- Când cauți o locuință, ia în considerare locurile cu o calitate mai bună a aerului.
- Fă-ți un obicei din a petrece sfârșitul de săptămână și vacanțele în afara orașului. Respiră aerul curat de la țară.
- Nu face exercițiu fizic în locuri în care există un trafic auto intens.

AL PATRULEA SFAT: MĂNÂNCĂ BINE!
Și Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânță și care este pe fața întregului pământ, și orice pom care are în el rod cu sămânță: aceasta să fie hrana voastră.” (Geneza 1:29)
 În timpul studiilor sale doctorale în cardiologie, de la Facultatea de Medicină a Universității São Paulo (USP), cardiologul Everton Padilha Gomes a realizat un studiu intitulat Advento-Incor. Scopul acestui studiu pe termen lung a fost acela de a analiza stilul de viață al adventiștilor de ziua a șaptea și prevalența factorilor favorizanți pentru boli cronice, în special pentru boli cardiovasculare. Rezultatele pentru cei care urmează principiile de sănătate ale stilului de viață adventist, inclusiv vegetarianismul, au fost comparate cu cele ale oamenilor care nu urmează aceste principii.

Studiile făcute în Statele Unite demonstraseră deja că aceia care urmează recomandările de sănătate ale Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, precum o alimentație echilibrată și exercițiu fizic, trăiesc, în medie, cu până la zece ani mai mult decât un american obișnuit. Gomes a refăcut studiul nord-american în São Paulo, pe 1.500 de adventiști, cu vârste cuprinse între 35 și 74 de ani.
Participanții au fost împărțiți în trei grupuri; vegetarieni stricți, ovo-lacto-vegetarieni (vegetarieni care consumă ouă și produse lactate) și persoane care consumă carne. Grupul vegetarienilor a obținut cele mai semnificative rezultate: o reducere cu 10 procente a măsurii taliei și tot cu 10 procente a nivelului colesterolului total. Valorile care indică o predispoziție spre diabet și spre deteriorări ale vaselor de sânge au fost încurajatoare: o reducere de 20 de procente.

Gomes prezintă informațiile obținute pentru a scoate în evidență că „cel mai important lucru este creșterea consumului de fructe, zarzavaturi și legume la toate mesele, astfel încât vegetarienii să aibă o alimentație echilibrată”.

La începutul studiului, Gomes însuși și-a păstrat obiceiu­rile ali­­mentare până când, încet-încet, a cedat. „Fie continuam cu în­­drep­tățirea mea de sine și apoi suportam consecințele unui stil de viață inadecvat, dintre care pe unele deja începusem să le experimentez, fie cedam în fața evidențelor”, mărturisea el.

Din fericire, el a optat pentru calea cea mai profitabilă. Dedicarea lui față de studiul Advento i-a oferit provocarea de care avea nevoie. Greutatea lui (128 kg) și indicele de masă corporală de 41 începuseră să-i facă necazuri. În plus, voia ca afirmațiile lui medicale să fie în armonie cu propriile practici. „Pot spune că am «șters de praf» multe lucruri pe care le cunoșteam în ce privește medicina și multe lucruri de care știam prin Biserica Adventistă și pe care nu le puneam în practică”, a confirmat el.

Din momentul când a luat decizia pentru un nou stil de viață, el afirmă că nu a mai fost necesară nicio formulă magică, niciun regim alimentar special: „Am adoptat o dietă regulată de trei mese pe zi alcătuite din alimente simple. De asemenea, am eliminat zahărul și majoritatea alimentelor semipreparate.”

Orele de după programul de muncă petrecute citind e-mailuri, pe rețele de socializare sau urmărind programele media au fost înlocuite cu banda de mers. „Nu a fost ușor, mai ales în prima lună. Cel mai uimitor este să vezi cum corpul tău este cu adevărat dependent de anumite lucruri. Inițial, am simțit că nu am nicio putere. Apoi, totul a devenit mai ușor. Acum, fără exagerare, am ajuns să-mi vină să vomit la mirosul anumitor alimente. Gustul meu a devenit mai rafinat. Oricum, simt că organismul meu funcționează mai bine. În trei luni, valorile analizelor mele clinice s-au schimbat semnificativ în bine. Nici măcar la pacienții mei care folosesc medicamente foarte scumpe nu am văzut unele dintre schimbările pe care le experimentez eu”, subliniază el.

Cardiologul a pierdut aproape 50 de kilograme într-un an. În timp ce a aplicat studiul la voluntari, el însuși a avut cel mai mult de beneficiat. În prezent, el se simte mult mai în largul său să le dea sfaturi pacienților săi, deoarece aceștia văd diferența chiar în stilul său de viață.

În afară de faptul că au calorii puține, proteine și grăsimi bune, vitamine și minerale, citricele și legumele, precum: portocalele, broccoli și roșiile, au minunate calități medicinale. Acestea, numite alimente func­ționale, pot fi clasificate în două grupe: alimente cu acțiune imunomodulatoare (conțin fitoelemente capabile să activeze sistemul imunitar) și alimente cu activitate antioxidantă (luptă împotriva radicalilor liberi). Adevărul este că alimentele au fost create pentru a suplini necesitățile nutriționale ale ființelor vii. A învăța despre ele și despre modul în care trebuie să le folosim este sinonim cu o bună sănătate.
Cea mai bună cale de a ingera mâncarea este în starea ei cât mai naturală posibil. În mod ideal, cel puțin 50 de procente din hrana noastră ar trebui să constea în alimente crude. De preferat sunt alimentele integrale, care sunt foarte nutritive și bogate în fibre, capabile să reducă expunerea la agenți cancerigeni, datorită capacității lor de a regla funcția intestinală.

Mâncarea cu un grad înalt de procesare, grăsimea animală și grăsimile trans, zahărul, sarea și cerealele rafinate pot dăuna mult sănătății, generând obezitate, cancer, diabet și scăderea rezistenței imunitare. Mezelurile și băuturile carbogazoase fac și ele parte dintr-o listă lungă de produse care s-au dovedit a fi dăunătoare pentru organism.
Este preferabil să fie consumate trei mese pe zi, mâncând bine dimineața și o cină ușoară, servită cu câteva ore înainte de a merge la culcare. De asemenea, este bine să se evite ingerarea de lichide odată cu alimentele solide.

O bună nutriție începe cu o alegere înțeleaptă a tipului de alimente care vor fi transformate în nutrienții necesari pentru a păstra organismul într-o bună stare de funcționare. Acești nutrienți sunt absorbiți în intestine. O dietă bogată în fibre ajută la buna funcționare a intestinelor, aspect care este foarte important pentru sănătate.
În secolul al XIX-lea, Ellen G. White sfătuia: „După ce mâncăm, stomacul trebuie lăsat să se odihnească cinci ore. Nicio bucățică de mâncare nu trebuie introdusă în stomac până la masa următoare.”2
Glandele salivare au nevoie de câteva ore ca să-și refacă „stocul” de amilază salivară. Când se consumă ceva înainte de masa obișnuită, creierul le comandă glandelor să elibereze salivă. Și stomacul are nevoie de „odihnă” între o masă și următoarea. Așadar, caută să mănânci la ore regulate și evită gustările între mese.

AL CINCILEA SFAT: PRACTICĂ EXERCIȚIUL FIZIC!
Domnul Dumnezeu a luat pe om și l-a așezat în Grădina Edenului, ca s-o lucreze și să o păzească.” (Geneza 2:15)
Un lucru este sigur și doctorii din întreaga lume sunt de acord în privința lui: exercițiul fizic regulat aduce beneficii pe care niciun medicament nu le poate aduce. În definitiv, am fost creați pentru o viață activă.

În cartea sa Spark: The Revo­lu­tionary New Science of Exercise and the Brain, John Ratey, profesor și psihiatru la Harvard, afirmă că nivelurile toxice de stres distrug legăturile dintre miliarde de neuroni, iar depresia cronică efectiv contractă anumite zone ale creierului. Pe de altă parte, exercițiul fizic eliberează un flux de compuși neurochimici și de factori de creștere care pot să inverseze acest proces, ajutând la susținerea infrastructurii cerebrale. El contribuie chiar și la creșterea capacității de învățare.3

- Există multe alte avantaje ale practicării exercițiului fizic:
- Ajută la întărirea inimii și crește capacitatea pulmonară, ajutând la îndeplinirea eficientă a activităților zilnice.
- Exercițiul fizic ajută la prevenirea osteoporozei, deoarece favori­zează fixarea calciului în oase.
- Exercițiul aerobic (alergarea, mersul pe bicicletă, înotul și mersul pe jos în ritm alert) luptă împotriva stresului și a depresiei. Pe lângă alte beneficii, el ameliorează situația bolilor metabolice deja existente (diabet, cancer și boli de inimă).
- Ajută la controlul tensiunii arteriale.
- S-a demonstrat că exercițiul fizic regulat este capabil să reducă nivelurile ridicate ale colesterolului și grăsimilor saturate din sânge. În plus, el crește producția de colesterol bun, care protejează arterele.
- Practicarea exercițiului fizic ajută la menținerea sănătății, în special dacă exercițiul este însoțit de o alimentație sănătoasă. În plus, tiroida este stimulată să funcționeze câteva ore după încetarea efortului fizic, accelerând metabolismul general. Aceasta ajută la controlul greutății.
- Exercițiul fizic eliberează endorfine și produce o stare de bine; ține depresia sub control; pe termen lung reduce ritmul cardiac în repaus și, în consecință, inima va face mai puțin efort pentru a pompa sângele; facilitează acțiunea insulinei și circulația periferică; reduce nivelul trigliceridelor; favorizează un somn bun. De fapt, lista beneficiilor este chiar mai lungă.

Și dacă încă nu ești convins că trebuie să faci mișcare, este important să știi că inactivitatea continuă poate duce la deficiență fizică cronică, făcându-te vulnerabil la oboseală și la incapacitatea de a face un efort fizic care depășește nivelul obișnuit. S-a dovedit că sedentarismul este cauza a numeroase boli. 
Așadar, mișcă-te! Corpul, creierul și emoțiile îți vor mulțumi.

AL ȘASELEA SFAT: ODIHNEȘTE-TE!
În ziua a șaptea, Dumnezeu a sfârșit lucrarea pe care o făcuse; și în ziua a șaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise și o făcuse.” (Geneza 2:2,3)
Idolatria muncii a găsit un teren fertil în predispoziția noastră înnăscută de a consuma și de a acumula bunuri. Ca să dobândim lucruri, de multe ori ne ucidem singuri cu atât de multă muncă. Mulți trăiesc la limita epuizării, fără să-și ia timp să se bucure de viață. Odihna implică mai mult decât suspendarea activităților. Ea este reînnoire și reconstruc­ție. Să trecem în revistă câteva idei care te pot ajuta să ai puțin mai multă odihnă.

Lucrează atât cât trebuie. Termină-ți ziua de lucru la timpul potrivit și du-te acasă, lăsând la serviciu toate problemele legate de munca ta. Dacă ai impresia că fără tine firma aceea nu poate merge mai departe sau că va da faliment, adu-ți aminte că nu ești indispensabil.

Relaxează-te. Mușchii tăi au nevoie de o perioadă de odihnă și de recuperare. Adu-ți aminte că una dintre cele mai bune metode psihologice de relaxare este exercițiul fizic. O jumătate de oră de mers pe jos viguros, de exemplu, este suficientă.

Dormi. Nu sacrifica prețioasele ore de somn în activități care te vor tensiona și mai mult. Dacă ai insomnie, evită să iei tranchilizante ca să dormi. Participă la exerciții fizice moderate cel puțin de patru ori pe săptămână. Nu mânca mult seara. Acordă întâietate fructelor și pâinii integrale. Stinge luminile seara. De asemenea, o baie caldă înainte de culcare te poate ajuta să te relaxezi. Activitățile la computer, precum urmărirea emisiunilor media și a programelor de știri, agită creierul. În loc de acestea, citește un psalm din Biblie și experimentează încrederea în Dumnezeu. Dă-I Lui problemele și îngrijorările tale.

O zi pe săptămână. Ține o zi pe săptămână ca zi specială de odihnă fizică, mintală și spirituală. Așa cum deja am văzut, la Creație Dumnezeu a încheiat săptămâna cu o zi de odihnă – Sabatul. În această zi, odihna conform poruncii Bibliei include încetarea oricăror activități de muncă obișnuite și dedicarea timpului pentru meditație și pentru activități precum vizitarea bolnavilor și a oamenilor nevoiași (Matei 12:12). Dacă te gândești că nu te poți opri ca să te odihnești, adu-ți aminte că Dumnezeu a creat lumea în șase zile și în a șaptea S-a oprit.

Vacanță o dată pe an. Bucură-te de timpul de vacanță împreună cu familia ta. Această perioadă ar trebui să fie sacră pentru fiecare familie. Ieșiți în natură, plecați în alte locuri și faceți lucruri diferite, faceți o schimbare de la activitățile voastre obișnuite. Chiar dacă ai propria afacere, nu pierde ocazia de a face un plan de vacanță. Stabilește detaliile. Ai nevoie de acest lucru. Viața trece, copiii cresc, noi îmbătrânim și murim și munca rămâne.

AL ȘAPTELEA SFAT: PRACTICĂ STĂPÂNIREA DE SINE!
Dumnezeu i-a poruncit primului om: „Poți să mănânci după plăcere din orice pom din grădină, dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreșit.” (Geneza 2:16,17)
Compulsiunea este dificultatea pe care o întâmpină o persoană în a exercita controlul asupra unui obicei. Un mare număr de oameni se luptă cu un tip oarecare de compulsiune: mâncatul în exces sau dependențe precum fumatul, consumul de alcool sau sexul.

Mâncatul în exces este responsabil în mare parte pentru rata ridicată a obezității în lume. Mulți oameni mănâncă peste măsură ca să umple un gol – nu doar foamea – și nu își pot controla impulsul acesta prin medicație.

Fumătorii au o incidență de cancer la plămâni, gură, laringe, stomac, pancreas, vezică și rinichi mai mare decât nefumătorii. Ulcerele stomacale și duodenale sunt cu 60 de procente mai frecvente în rândurile lor. Fumatul îndepărtează calciul din oase, accelerând procesul osteoporozei.

Obiceiul consumului de băuturi alcoolice cere, de asemenea, un preț mare. Alcoolul determină creșterea tensiunii arteriale și este toxic pentru țesutul muscular cardiac. El crește riscul de accident vascular și de moarte subită ca rezultat al aritmiilor și al îmbolnăvirii mușchilor cardiaci, pe lângă faptul că este un factor ajutător în dezvoltarea cirozei și a cancerului.
Să învingi. Împotrivirea față de un viciu începe cu exercitarea stăpânirii de sine, care poate fi definită printr-un singur cuvânt: temperanță. Aceasta înseamnă abținere de la tot ce este dăunător și folosirea echilibrată, moderată, a tot ce este bun.

A te menține informat cu privire la importanța unui stil de viață sănătos ajută mult, dar la fel de important este să cauți putere la Dumnezeu. Puterea primită prin rugăciune și prin comuniune cu Creatorul va influența capacitatea noastră de a face schimbări, înlocuiri și transformări în obiceiurile noastre.

Punerea în practică a sfaturilor date în acest capitol le-ar fi de mare folos lui Paul, Laurei, lui Carlos și chiar micuței Isabel. Tu ce crezi? Dacă ar fi de folos pentru ei, nu ar fi și pentru tine? De ce să nu începi să pui în practică aceste principii chiar azi?

Note
1. Cea mai mare parte a acestui capitol (secțiunea sfaturilor pentru sănătate) este o adaptare, cu permisiunea autorului, Francisco Lemos, a articolului „Os Mais Simples Remédios” [„Cele mai simple remedii”], Vida e Saúde [Viață și Sănătate], iulie 2014, 9–25.
2. Ellen G. White, Dietă și hrană, Editura Viață și Sănătate, 179, în original.
3. John Ratey, Spark: The Revolutionary New Science of Exercise and the Brain (New York: Little, Brown, 2008), 13–14.