4. Stresul - prezentul în exces

Îți amintești de Paul din capitolul 1 al acestei cărți? Era soțul care venea acasă supărat pe șefa lui și care nu avea niciodată timp pentru soție și pentru copii. De fapt, aceasta este o problemă tot mai frecventă în viața a milioane de oameni.

Stresul face parte din viața noastră de fiecare zi. Presiunea timpului și a locului de muncă, problemele de relație, zgomotul, poluarea, finanțele și nesiguranța sunt doar câteva dintre cauzele stresului.
Consecințele stresului ne afectează corpul, mintea și emoțiile. Stresul ar trebui să fie monitorizat, deoarece efectele lui pot face mult rău și pot chiar să conducă la moarte. Pe de altă parte, în cantitatea potrivită, stresul este o bună sursă de motivație. Mecanismele stresului eliberează energie, astfel că individul poate face față aproape oricărei situații. Unii chiar îl definesc astfel: stres – stare psihologică necesară și utilă în viață și în supraviețuire; suferință (epuizare) psihologică (distress – în lb. engleză – n.t.) – stare de dezechilibru psihologic dăunătoare sănătății.

Eveline, care este croitoreasă, ne oferă un exemplu în acest sens. Ea știe că vineri este ziua când trebuie să livreze comenzile de croitorie și joi lucrează continuu. De fapt, în zilele de joi. ea produce mai mult decât marți și miercuri la un loc. Se concentrează mai bine și lucrează mai repede și cu mai multă precizie – uită și să mănânce! Vinerea, ea predă la timp hainele confecționate și se relaxează mulțumită. În această situație, stresul este folositor.

Dar ea nu poate abuza continuu de această energie. Cele mai rele efecte ale stresului apar când situațiile de felul acesta se extind sau devin exagerate. Așa stau lucrurile în cazul lui Paul, care deja a depășit bariera de autoapărare. Când un individ depășește bariera stresului adecvat, ca răspuns, corpul pierde din rezistența sistemului imunitar, care ne protejează împotriva infecțiilor. Atunci, noi devenim mai vulnerabili în a contracta tot felul de boli, inclusiv răceli. Acum să ne imaginăm stresul asociat cu depresie. De ce este capabilă această pereche? Oare poate fi factorul declanșator al cancerului lui Carlos?

EFECTELE FIZICE ȘI PSIHOLOGICE ALE STRESULUI
Stresul are influență asupra diferitelor boli, iar starea de dezechilibru provocată de acesta slăbește mintea și corpul în confruntarea cu aceste situații. Gândurile, emoțiile și comportamentul vor simți, de asemenea, efectele stresului excesiv:
■ Gândire: dificultate în a gândi corect, memorie deficitară, lipsă de concentrare, concepții greșite etc.
■ Emoții: stare constantă de tensiune, teama de a contracta vreo boală, neliniște, irascibilitate, nesiguranță etc.
■ Comportament: un declin a fluenței verbale, riscul de a folosi sub­stanțe periculoase, obiceiul de a absenta de la școală sau serviciu, probleme cu somnul, probleme relaționale etc.

STRESUL PERMANENT – UN MARE PERICOL
Prietenul nostru Paul încă nu contractase o boală fizică; totuși era pe cale să facă acest lucru. El avea nevoie urgentă să-și schimbe stilul de viață; altfel, și el, și familia lui aveau să plătească un preț mare. Când productivitatea muncii este menținută cu prețul unui stres accentuat și al unei stări de mare încordare, eficiența se pierde. Iar când durata stresului accentuat se prelungește, riscul de tulburări grave pentru corp și minte crește.

CUM SĂ PREVII STRESUL
O folosire înțeleaptă a timpului previne stresul și noi trebuie să știm cum să-l administrăm. Timpul este unul dintre bunurile pe care toți le primim în aceeași măsură, iar cum ne simțim depinde de cum îl petrecem. Cum își poate folosi cineva timpul în mod echilibrat?

Fii realist. Poate vei recunoaște proverbul: „Nu mușca din pâine mai mult decât poți mesteca.” El ne sfătuiește să nu încercăm să facem prea multe lucruri deodată. Este o necesitate fundamentală să ne stabilim obiective pe care le putem atinge în timpul pe care îl avem la dispoziție.

Stabilește-ți priorități. A-ți cunoaște prioritățile face să-ți fie mai ușor să te concentrezi asupra sarcinilor care sunt cele mai importante. Aspectul acesta depinde în mare măsură de valorile și de convingerile tale. Ce loc ocupă banii în viața ta? Care este importanța muncii pe care o desfășori? Câtă considerație acorzi relațiilor de familie? Crezi că a-i ajuta pe ceilalți este un lucru căruia merită să-i acorzi atenție? În funcție de răspunsurile pe care le dai la aceste întrebări vei aloca un timp adecvat fiecărui aspect din viața ta.

Diversifică-ți preocupările. A dedica prea mult timp și energie unei acti­vități poate face ca aceasta să devină plictisitoare sau o obsesie. Munca este importantă ca să poți obține un venit și ca să dobândești satisfacție personală. Relația de cuplu și relațiile cu restul familiei sunt, de asemenea, un ingredient pentru un bun echilibru. Timpul liber oferă multă satisfacție și trebuie să fie o completare a muncii regulate; de aceea, îți face bine să alternezi munca fizică cu activități de relaxare sau munca sedentară cu momente de relaxare activă.

Fii organizat. Pregătește o listă cu lucrurile pe care trebuie să le faci în fiecare zi și în cursul întregii săptămâni. Concentrează-te asupra lor și nu te lăsa distras de alte lucruri care îți abat atenția de la obiectivele dorite. Dacă simți presiune extremă, redu unele dintre activități. Dacă la un moment dat consideri că sarcinile sunt prea puține, încearcă să mai adaugi câteva.

Trăiește o viață simplă. Activitățile de relaxare care ocupă foarte mult timp, precum vacanțele costisitoare și sporturile extravagante, pot deveni, în sine, factori de stres. Aceste exemple implică nu numai sume mari, ci și un mare consum de timp și de energie pentru a le realiza. Încearcă activități simple, precum ieșiri în natură sau lecturarea unei cărți bune. Învață să fii fericit cu lucruri simple, care aduc adevărata bucurie.

CUM SĂ ÎNVINGI STRESUL
Tratamentul pentru stres trebuie să fie complet și holistic. El trebuie să cuprindă toate aspectele sociale ale vieții acelei persoane (munca, familia, prietenii etc.). În perioadele unei crize de stres, alege acel volum de lucru care poate fi realizat în mod rezonabil și nu te mai îngrijora cu privire la altceva. Acordă atenție relațiilor tale, uită de tine însuți, caută să fii plăcut și să oferi prietenie. Ajută pe cineva, fii prietenos și contribuie la progresul umanității. Reacția celorlalți te va ajuta.

Depășirea stresului implică toate dimensiunile vieții: fizică, mintală și spirituală. Iată câteva îndrumări:
Un plan de gândire. Cea mai eficientă terapie în cazurile de stres este numită psihoterapie cognitivă, care constă în a-l învăța pe un individ să-și controleze gândurile, în loc să se lase dominat de ele. Cum se poate realiza acest lucru? Practică în mod repetat aceste exerciții:
■ Respinge (refuză) gândurile negative.
■ Alege subiecte care sunt pozitive sau neutre. De exemplu, gân­dește-te la experiențe plăcute din trecut, la oameni pe care îi admiri, la prieteni amuzanți sau la episoade dintr-o anumită carte sau dintr-un film deosebit. Meditează la aceste lucruri în timp ce desfășori activitățile de rutină sau înlocuiește cu ele gândurile care îți produc îngrijorare.
■ Alege-ți ca motivație preocupări constructive. Pentru a rezolva problemele care provoacă stres, este nevoie să te gândești la alternative, la alte posibilități și la căi de a depăși dificultățile, în loc să te cufunzi în îngrijorări distructive, repetitive și obsesive.
■ Alungă-ți ideile iraționale. Oamenii au uneori idei și păreri negative cu privire la ei înșiși și cu privire la mediul în care trăiesc. Aceste modele de gândire negative sporesc stresul. De exemplu, cineva poate gândi: „Nu sunt bun de nimic”; „Nimănui nu-i place compania mea”; „Fericirea o găsești din întâmplare, iar eu încă nu am găsit-o” sau „Șeful mă urăște și nu vrea altceva decât să-mi facă viața grea”. Astfel de idei trebuie respinse. Iar dacă cineva nu este în stare să facă singur lucrul acesta, trebuie să caute ajutor la un psihoterapeut, ca să vorbească despre aceasta și să se elibereze de preconcepțiile acestea iraționale.

În plan fizic. Exercițiul fizic este cel mai bun medicament împotriva stresului. Dacă sănătatea îți permite, fă exercițiu fizic viguros (alergare, înot, sporturi de echipă) sau mergi pe jos repede în fiecare zi.

Relaxarea este o altă soluție bună: dedică o jumătate de oră pe zi odihnei (nu prin somn); încordează-ți mușchii pe rând, alternând cu momente de relaxare completă după fiecare încordare.

Respirația profundă ocazională este, de asemenea, folositoare pentru a lupta împotriva stresului: inspiră adânc lărgindu-ți abdomenul (nu plămânii) și ține aerul în piept pentru câteva secunde, înainte de a expira.
În plan spiritual. Pacea mintală și emoțională sunt incompatibile cu stresul. O conștiință liniștită poate fi obținută prin credință și prin rugăciune.
După o zi epuizantă de predicare, de mers pe jos și de presiune din partea mulțimii, Domnul Isus le-a spus ucenicilor: „Veniți singuri la o parte, într-un loc pustiu, și odihniți-vă puțin” (Marcu 6:31). Metoda Sa includea trezirea la primele ore ale dimineții, când afară încă era întuneric, și retragerea într-un loc liniștit ca să Se roage (Marcu 1:35).

Petrece timp studiind Biblia – cel puțin cincisprezece-douăzeci de minute – și încheie cu o rugăciune adresată lui Dumnezeu! Mulțumește-I pentru mesajul Său și roagă-L să îți dea putere să înfrunți dificultățile cauzate de stres! De asemenea, este benefic să citești ex­periența unui personaj biblic și să cauți inspirație în povestea de viață a acelei persoane.
Caută în Biblie incredibilele relatări despre Avraam, Iacov, Iosif, Moise, Samuel, Ionatan, David, Samson, Iona, Estera, Ilie, Petru, Pavel și, mai presus de toate, viața lui Isus și învățăturile Sale. Învață minunatele lecții ale acestor oameni. Vei descoperi că lectura și meditația asupra acestor subiecte vor alunga stresul.

PRACTICĂ SĂNĂTATEA TOTALĂ
Cea mai bună cale de a te proteja împotriva stresului este aceea de a adopta un stil de viață sănătos și echilibrat, atât pentru corp, cât și pentru minte. Menținerea unei bune sănătăți fizice și mintale este la îndemâna oricui.

Un aspect la care trebuie să avem mare grijă este cel legat de gândurile obsesive. Te-ai simțit vreodată incapabil să oprești un gând? Caută să te eliberezi de această amenințare respectând pașii următori:
■ Identifică gândurile care îți produc anxietate sau stres.
■ La primul semn al posibilității apariției unor gânduri nedorite, spune (sau, dacă este nevoie, strigă cu voce tare): „DESTUL, STOP!”
■ Încearcă să te ferești de astfel de gânduri umplându-ți mintea cu gânduri înălțătoare – un verset biblic, o amintire care îți aduce bucurie etc.

Cultivă întotdeauna o atitudine pozitivă față de toate lucrurile și ocupă-ți mintea cu subiecte plăcute și constructive. Înțelege că doar atunci când această tehnică de control va deveni un obicei vei fi capabil să izgonești din minte gândurile nedorite într-un mod instinctiv și sigur.

Mediul de viață. Mediul în care trăiești joacă, de asemenea, un rol important – în special zgomotul și poluarea fonică. Când depășește limita de risc (60 de decibeli), sunetul poate deveni un puternic agent de stres. Dacă volumul crește, el poate produce leziuni ale urechii și chiar pierderea auzului. Excesul de zgomot poate provoca și deteriorări psihofizice: oboseală, irascibilitate, insomnie, dureri de cap, tensiune musculară. Toate aceste simptome sunt asociate cu stresul.

Dieta și hrana. Cele mai bune alimente sunt cele care rămân cel mai aproape de starea lor naturală. Cereale integrale preparate simplu (cum este orezul brun) sau produse preparate în casă (cum este pâinea) constituie baza alimentației umane tradiționale. Zarzavaturile, fructele, legumele și nucile sunt, de asemenea, necesare datorită proprietăților lor vindecătoare și nutritive. Alimentele de origine animală, precum carnea, peștele și produsele lactate, cu grăsimile lor, s-ar putea să nu fie cele mai bune opțiuni pentru o alimentație bună.

Apa. Apa este cea mai bună băutură posibilă pentru ființele umane și cea care înnoiește cel mai bine fluidele corpului. Specialiștii recomandă să bem zilnic apă din abundență (în medie, între șase și opt pahare, dar nu în timpul mesei). Alte băuturi folosite la scară largă, precum băuturile carbogazoase, berea sau cafeaua, sunt o povară pentru corp, care apoi trebuie să elimine substanțele toxice din alcool sau cofeina și coloranții, ca să nu mai vorbim de acumularea zahărului în exces sub formă de grăsime. În final, se poate ajunge la obturarea vaselor de sânge, urmată de diferite tipuri de boli vasculare și cardiovasculare.

Exercițiul fizic. Toate organele și sistemele corpului au fost create pentru activitate. În funcție de limitele tale și de recomandările medicului, exersează-ți mușchii și oasele, pentru binele tău și pentru a fi în formă. Fă efortul de a practica un sport sau un hobby care implică exercițiu fizic sau mergi pe jos în mod regulat.
Substanțele dăunătoare. Substanțele care sunt numite psihoactive (alcool, tutun și alte droguri care produc alterări mintale) afectează direct sistemul nervos central și, implicit, dispoziția psihică și capacitatea de a raționa. Un plan de prevenire sau de vindecare a stresului va elimina complet folosirea substanțelor care alterează funcțiile mintale.

Odihna. După munca fizică urmează odihna pentru refacere. Este important să avem un echilibru între oboseala fizică și orele de somn. Respectarea unui program de somn de șapte până la opt ore, cât au ­nevoie majoritatea adulților, constituie un pas foarte important în prevenirea stresului. Fără o odihnă adecvată, nu este posibil să faci față sarcinilor de serviciu, iar lucrul acesta va conduce la anxietate și la stres. Pe lângă odihna din timpul nopții, este important să-ți iei o vacanță, o dată la un anumit interval de timp, și să te deconectezi de muncă. Avem nevoie de odihnă zilnică și de odihnă anuală. Și, de asemenea, mulți oameni au uitat de importantul principiu al odihnei săptămânale.

ZIUA ANTISTRES
Porunca a patra din Legea lui Dumnezeu declară următoarele: „Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești. Să lucrezi șase zile și să-ți faci lucrul tău. Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile, pământul și marea și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă și a sfințit-o” (Exodul 20:8-11).

Din nefericire, această poruncă atât de uitată este una care începe cu adu-ți aminte. Le-ar face mult bine lui Paul, Laurei și lui Carlos – și, în realitate, oricui – să rezerve o zi pe săptămână pentru odihnă fizică, mintală și spirituală. Știi de ce? Pentru că am fost creați să funcționăm într-un ciclu de șapte zile. Acesta este numit ritm circaseptan.
Recomandările lui Dumnezeu au în vedere întotdeauna binele nostru. Când a așezat în Legea Sa o poruncă specifică referitoare la sfințirea (punerea deoparte) unei zile, El ne-a avertizat cu privire la alergarea în care suntem prinși în căutarea bunurilor materiale, precum și cu privire la deteriorarea fizică și mintală care rezultă din ea. Astăzi putem spune că, ascultând de porunca a patra, de fapt ne îmbunătățim calitatea vieții și evităm stresul. În plus, respectăm însăși legea vieții, deoarece, în definitiv, Creatorul legilor fizice și biologice este Același cu Creatorul legilor spirituale.

Când mergem la Biblie, descoperim că Sabatul este prezent pe paginile ei de la început și până la sfârșit. În Geneza 2:1-3 citim că, la începutul vieții pe această planetă, Creatorul Însuși a făcut trei lucruri în ziua a șaptea: a binecuvântat-o, a sfințit-o și S-a odihnit în ea. Când Dumnezeu sfințește ceva, înseamnă că pune acel lucru deoparte pentru un scop specific și sfânt. Când El binecuvântează ceva sau pe cineva, nimeni nu poate îndepărta acea binecuvântare.
Poate te întrebi: Este posibil ca Dumnezeu să obosească? Isaia 40:28 ne spune că nu. În definitiv, El este Cel Atotputernic. În mod similar, Isus nu avea nevoie să fie botezat, întrucât El nu avea niciun păcat, dar a făcut acest lucru ca să ne dea un exemplu (Matei 3:13-15). În același fel, Dumnezeu ne-a dat un exemplu odihnindu-Se în ziua a șaptea. În plus, această odihnă (shabat, în ebraică) este mai mult o pauză în activitatea Sa creatoare.

În Marcu 2:27, Isus a spus că Sa­batul este un dar dat „omului” (ființei umane) în general, nu unui popor sau unui anumit grup. La vremea când a fost inaugurat Sabatul, nu trăiau pe pământ decât Adam și Eva (citește și Isaia 56:6,7). Nu erau iudei sau alte grupuri etnice. Exodul 20:8-11, Leviticul 23:3 și Matei 28:1 arată clar că Sabatul este ziua a șaptea, nu o altă zi din săptămână. Și Ezechiel 20:12,20 arată că Sabatul este un semn al credincioșiei creaturii față de Creatorul său. Sabatul este un memorial al Creației, un templu în timp.

În mod clar, Isus, Cuvântul întrupat (Ioan 1:1-3), a păzit Sabatul când a fost pe pământ (vezi Luca 4:16). Aceeași atitudine au avut-o și ucenicii Lui (Faptele apostolilor 16:13; 17:2). Adam și Eva, patriarhii, profeții și urmașii lui Isus au sfințit întotdeauna ziua a șaptea a săptămânii care, conform Bibliei, începe vineri la apusul soarelui (ziua pregătirii) și continuă până la următorul apus de soare (Neemia 13:19; Geneza 1:29; Marcu 1:32; Leviticul 23:32). Schimbarea zilei la miezul nopții este o invenție omenească ce contravine bioritmului uman natural.

„Dacă îți vei opri piciorul tău în ziua de odihnă și nu-ți vei mai vedea de treburile tale în ziua Mea cea sfântă,  ca să nu-ți faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă, ci vei socoti ziua de odihnă ca desfătare și vrednică de cinste, ca sfințită de Domnul, și vei cinsti-o, fără să mai umbli, [...] Atunci vei afla desfătarea ta în Domnul.” (Isaia 58:13,14 BOR). Așa dorește Dumnezeu sărbătorirea sâmbetei, ziua Lui cea sfântă (vezi traducerea cuvântului Sabat în Biblia de la București, anul 1688). Cinstirea celei de-a șaptea zile este o practică ce va dura pentru veșnicie (Isaia 66:22,23).
Sabatul este un dar pe care Dumnezeu ni-l oferă în fiecare săptămână. Despachetează acest dar și bucură-te de el!

CUM SĂ FACI DIN SABAT O ÎNCÂNTARE
■ Fă planuri pentru începutul Sabatului încă din primele zile ale săptămânii.
■ Așteaptă Sabatul ca pe o zi specială de comuniune cu Isus.
■ Vineri la apusul soarelui adună-ți familia și cântați, rugați-vă și salutați începutul Sabatului împreună.
■ În Sabat dimineață, mergi la biserică, așa cum a făcut și Isus.
■ Pregătește dinainte o masă deosebită și delicioasă pentru prânzul din Sabat.
■ După-amiază, dacă în familie sunt copii mici, plănuiți să ieșiți în parc sau în alt loc asemănător, unde să puteți vorbi cu ei despre puterea și dragostea lui Dumnezeu demonstrate în natură.
■ Implică-te în activități de slujire (servicii pentru cei din jur) și oferă-le ajutor fizic și suport moral celor care au nevoie, așa cum a făcut Isus.
■ Sâmbătă la apusul soarelui adună-ți din nou familia, rugați-vă și încheiați împreună Sabatul, cerând binecuvântările lui Dumnezeu pentru săptămâna care începe.

FĂ-ȚI UN TEST
Ca să afli dacă stresul tău îți face rău sau nu, răspunde cu DA sau cu NU la următoarele întrebări:
1. Te bucuri de natură în timpul liber? ________ 
2. Consumi băuturi alcoolice? ________ 
3. Consumi din abundență fructe și zarzavaturi? ________ 
4. Fumezi? ________ 
5. Faci regulat exercițiu fizic? ________ 
6. Folosești tranchilizante în mod obișnuit? ________ 
7. Trăiești într-o casă curată și ordonată? ________ 
8. Trăiești într-un cartier zgomotos? ________ 
9. În casa ta este o atmosferă intimă, plăcută? ________ 
10. Ești întotdeauna înconjurat de mulți oameni? ________ 
11. Ai poftă de mâncare? ________ 
12. Uiți ușor lucrurile? ________ 
13. Sistemul digestiv îți funcționează bine? ________ 
14. Te simți obosit fără niciun motiv evident? ________ 
15. Dormi bine? ________ 
16. Ești irascibil? ________ 
17. Ai o relație bună cu superiorii tăi? ________ 
18. Folosești mașina ca mijloc de lucru? ________ 
19. Ai un serviciu stabil? ________ 
20. Iei și acasă de lucru? ________ 
21. Ai relații bune cu colegii și cu prietenii? ________ 
22. Devii agitat și-ți pierzi răbdarea când aștepți pe cineva?______ 
23. Știi cum să asculți cu răbdare? ________ 
24. Vorbești mult? ________ 
25. Ești mulțumit de viața ta sexuală? ________
26. Încerci să faci lucrurile mai bine decât alții? ________ 
27. Ești mulțumit de cum ești? ________ 
28. Ești un perfecționist? ________ 
29. Ai simțul umorului? ________ 
30. Devii iritat atunci când trebuie să aștepți la un rând? ________ 

PUNCTAJ:
Verifică răspunsurile la întrebările cu numere impare și dă-ți câte un punct pentru fiecare NU.
Verifică răspunsurile la întrebările cu numere pare și dă-ți câte un punct pentru fiecare DA.
Total: ________ 

REZULTATE:
De la 0 la 7 puncte
Ești bine protejat de stres. Poate că ar trebui să faci o schimbare pentru a obține o motivație mai bună în viața ta.

De la 8 la 13 puncte
Ai un nivel mediu de stres. Lucrurile pot merge fie într-o direcție, fie în cealaltă. Este important să adopți măsuri preventive pentru a nu acumula mai mult stres acum.

De la 14 puncte în sus
Este un semnal de avertizare pentru un nivel înalt de stres în viața ta și un apel de a face o analiză atentă a obiceiurilor stilului tău de viață, a mediului în care trăiești, a atitudinii tale mintale și a relațiilor pe care le ai și să faci un plan pentru a le îmbunătăți.