Altarul familial

Iată de ce, zic, îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos, din care își trage numele orice familie, în ceruri și pe pământ” (Efeseni 3:14,15). Noi, creștinii, facem parte din „marea familie a cerului și a pământului” – o familie în care sunt cuprinși băieții și fetele, bărbații și femeile, îngerii cerești, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Ce gând uimitor! Biserica trebuie să fie familia lui Dumnezeu de pe pământ, care așteaptă să fie reunită cu familia Sa din cer. Dumnezeu, Tatăl nostru, a clădit universul întreg pe principiul familiei iubitoare. Însă, după intrarea păcatului în lume, Diavolul și-a început lucrarea de distrugere a familiei. Am ajuns astfel să nu mai știm cum ar trebui să arate o familie creștină. Nu că nu ne-am prețui părinții ori familia în care am crescut, doar că în generația actuală familia disfuncțională nu mai este excepția, ci norma. Există o singură cale de a avea bucuria și pacea cerului în casa noastră: aducerea lui Hristos în familie.

Unirea cu Hristos

„Cauza neînțelegerilor și a discordiei din familii și din biserică este despărțirea de Hristos. A fi aproape de Hristos înseamnă a fi aproape unul de altul. Secretul adevăratei unități în biserică și familie nu este diplomația, administrarea sau efortul supraomenesc de a învinge greutățile – deși acestea trebuie făcute –, ci unirea cu Hristos” (Căminul adventist, p. 179).

Pe măsură ce se apropie de Hristos prin comuniunea personală cu Dumnezeu, membrii familiei se vor apropia și unii de alții. Numai unirea cu Hristos ne poate da smerenia și harul de care avem nevoie pentru a trăi în bună înțelegere cu alți oameni imperfecți! Numai ea ne poate ajuta să avem în casă o atmosferă de dragoste și armonie.

Timpul devoțional al familiei

În afară de timpul devoțional personal, una dintre cele mai bune căi de a reface unirea cu Hristos este aceea de a cultiva obiceiul important al timpului devoțional al familiei. Patriarhul Avraam ne este un bun exemplu în acest sens. „Căci Eu îl cunosc și știu că are să poruncească fiilor lui și casei lui după el să țină Calea Domnului, făcând ce este drept și bine” (Geneza 18:19). În acest verset, Domnul apreciază modul în care Avraam își conducea familia.

În călătoria sa din loc în loc, Avraam nu a uitat să construiască un altar pentru Domnul oriunde își înălța cortul (vezi Geneza 12:7-8; 13:18). Obiceiul său era să se închine Domnului împreună cu familia sa în fața acestui altar de două ori pe zi. „Viața lui a fost o viață de rugăciune. Oriunde își așeza el cortul, ridica alături și un altar, strângându-i pe toți cei din tabăra sa la jertfele de dimineață și de seară” (Patriarhi și profeți, p. 128).

După cum în Vechiul Testament se aduceau jertfe de dimineață și de seară, tot la fel, familiile creștine de astăzi vor fi binecuvântate dacă vor petrece un timp scurt și interesant în închinare dimineața și seara. „Dacă a fost vreodată un timp când fiecare casă ar trebui să fie o casă de rugăciune, atunci timpul acela este acum. Tații și mamele ar trebui să-și înalțe adesea inimile la Dumnezeu în cereri umile pentru ei și pentru copiii lor. Fie ca tatăl, ca preot al familiei, să așeze pe altarul lui Dumnezeu jertfa de dimineață și de seară, în timp ce soția și copiii se unesc cu el în rugăciune și laudă. Într-un astfel de cămin, Isus va zăbovi cu plăcere” (Ibidem, p. 144).

„În prea multe case se neglijează rugăciunea. Părinții consideră că n-au timp pentru rugăciunea de dimineață și de seară. Ei nu pot să-și ia câteva minute pe care să le folosească pentru a-I aduce mulțumiri lui Dumnezeu pentru bogatele Lui îndurări. (…) Ei nu au timp să înalțe o rugăciune pentru ajutor și călăuzire divină, și pentru prezența și rămânerea lui Isus în familia lor. Ei merg la muncă la fel cum ar merge boul sau calul, fără să se gândească oricât de puțin la Dumnezeu sau la cer” (Ellen G. White, op. cit., p. 143).

Închinarea în familie este la fel de importantă pentru familie cum este timpul devoțional personal pentru un individ. Timpul dedicat închinării în familie este o ocazie de a exprima recunoștința pentru binecuvântările primite și de a conștientiza nevoia de a căuta „mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui” (Matei 6:33). Închinarea regulată în familie îi invită pe îngerii sfinți să ocrotească familia, creează o atmosferă spirituală și îi unește pe membrii familiei. Sfaturile de mai jos, preluate din cartea Îndrumarea copilului, de la paginile 519–522, îți vor oferi câteva idei pentru a înființa altarul în familia ta.

Fixarea orei de închinare. „În fiecare familie ar trebui să fie stabilit un timp pentru altarul de dimineața și cel de seara.”

Dimineața și în jurul apusului soarelui. „Rugăciunea fiecărei familii trebuie să se înalțe la cer atât dimineața, cât și seara. (...) Dimineața și seara, Cerul ia aminte la fiecare familie care se roagă.”

Tata conduce altarul, iar în absența lui, mama. „Înainte de a pleca de acasă la lucru, întreaga familie trebuie să se adune, iar tatăl, sau mama în absența tatălui, trebuie să se roage cu stăruință lui Dumnezeu să-i ocrotească familia pe parcursul zilei.”

Cere protecția îngerilor. „Veniți cu umilință, cu o inimă plină de duioșie, conștienți de pericolele și ispitele care vă așteaptă pe voi și pe copiii voștri. Aduceți-i la altar cu credință, implorând grija Domnului pentru ei. Îngerii slujitori îi vor ocroti pe copiii care sunt consacrați lui Dumnezeu în felul acesta.”

Să fie scurt și interesant. „Ocaziile de închinare ale familiei să fie scurte și inspiratoare. Nu faceți în așa fel încât copiii sau un alt membru al familiei să se simtă îngroziți de ele, pentru că sunt obositoare și lipsite de interes. Când este citit un pasaj lung, urmat de explicații și de o rugăciune lungă, acest serviciu prețios ajunge să fie obositor, iar când se încheie, este o ușurare.”

Elementele închinării în familie. „Tatăl să aleagă un pasaj din Scriptură, care este interesant și ușor de înțeles, câteva texte vor fi suficiente pentru a oferi o lecție care poate să fie studiată și practicată pe parcursul zilei. Pot fi puse câteva întrebări, pot fi făcute câteva remarci serioase și interesante sau să fie relatată, ca ilustrație, o întâmplare scurtă și la subiect. Să fie cântate cel puțin câteva versuri dintr-un cântec inspirator, iar rugăciunea să fie scurtă și la subiect. Cel care se roagă să nu amintească toate lucrurile posibile, ci să-și exprime nevoile în cuvinte simple și să-L laude pe Dumnezeu cu recunoștință.”

Să nu depindă de împrejurări. „Închinarea în familie să nu fie condusă de circumstanțe. Nu trebuie să vă rugați ocazional și să neglijați rugăciunea când aveți o zi de muncă încărcată. Dacă procedați așa, îi determinați pe copiii voștri să considere că rugăciunea nu are nicio importanță deosebită.”

Să nu fie neglijat nici când aveți musafiri. „În eforturile noastre de a asigura confortul și fericirea oaspeților, nu trebuie să uităm de obligațiile pe care le avem față de Dumnezeu. Ora de rugăciune nu trebuie să fie neglijată pentru niciun motiv. Nu vorbiți și nu vă amuzați până când ajungeți să fiți prea obosiți pentru a vă bucura de ora de rugăciune. A face acest lucru înseamnă a-I oferi lui Dumnezeu o jertfă schilodită. Seara, devreme, când ne rugăm fără grabă și inteligent, ar trebui să prezentăm rugămințile noastre și să înălțăm vocile noastre în laude pline de fericire și recunoștință la adresa lui Dumnezeu. Toți cei care îi vizitează pe creștini să înțeleagă faptul că ora de rugăciune este cea mai prețioasă, cea mai sfântă și cea mai fericită oră din zi.”

Aplicație

Săptămâna aceasta, începe să practici în familia ta închinarea de dimineață și de seară. Dacă ești singur, poți aplica ideile prezentate în acest capitol atunci când ai musafiri. Dacă ești căsătorit, dar nu ai copii, te poți bucura de închinare împreună cu soțul sau soția ta. Indiferent de circumstanțele în care te găsești, ia-ți angajamentul de a-ți forma un obicei din închinarea în familie dimineața și seara. În cele ce urmează, vei găsi un model de închinare în familie, precum și câteva sugestii de lectură la aceste ocazii.

1. Rugăciunea de deschidere (2 minute)

2. Lectură (5-7 minute)

• O povestire sau un pasaj din Biblie

• O povestire spirituală potrivită vârstei, împărțită pe fragmente

 • O carte a Spiritului Profetic sau o altă carte devoțională

• Studiul din lecțiunea copiilor și repetarea textului de memorat

3. Intonarea unui imn (3 minute)

4. Rugăciunea de închidere (2 minute)

Alte resurse benefice pentru copii și tineri pe care le poți lua în considerare:

• Povestiri pentru copii de Arthur S. Maxwell, vol. I–IV

• Descoperă Biblia, vol. I–VI

• Ciripit de păsărele, culegere de cântece pentru copii

Alte resurse poți găsi pe pagina de internet www.viatasisanatate.ro.

„Alegeți astăzi cui vreți să slujiți... Cât despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului” (Iosua 24:15).