Permite Proverbele 31 consumul de băuturi alcoolice?

Gerald A. Klingbeil

profesor cercetător de Vechiul Testament, Andrews University

Daţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui cu sufletul amărât, ca să bea să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui! (Proverbele 31:6,7)

Textul din Proverbele 31:6,7 i-a uimit pe cititorii Vechiului Testament, din moment ce pare nu numai că scuză folosirea de „băuturi tari” (shekar) și de „vin” (yayin), ci că o și promovează în mod activ1. O citire superficială a textului ar putea da impresia că, în anumite circumstanțe, e permis să îți îneci necazurile în alcool.

Sfatul unei mame – Cei mai mulți cercetători împart textul din Proverbele 31 în două secțiuni: 31:1-9, care conține sfatul înțelept al mamei regelui Lemuel către fiul său de viță împărătească, și 31:10-31, care include imnul femeii nobile, organizat ca un acrostih, adică un poem în care fiecare verset începe cu o literă diferită în ordinea alfabetului ebraic. Punctul central al capitolului, ca și al întregii cărți, îl reprezintă alegerile practice ale vieții, şi este formulat didactic, sub formă de instrucţiuni.

Prima interdicție pusă regelui în versetul 3 este aceea că nu trebuie să își canalizeze energia doar spre femei, un concept ușor înțeles de israeliții din vechime care ascultau acest text, mai ales având în vedere practica predominantă ca rege să întreţină pe lângă ei un harem de soții și concubine. Până la urmă, regalitatea nu avea drept scop să slujească regelui (prin menținerea unui harem mare), ci poporului.

Interdicția împotriva vinului și a băuturilor tari – Nici vinul, nici băuturile tari nu sunt recomandabile regilor și conducătorilor, deoarece aceste băuturi i-ar împiedica să-şi amintească legea și, în consecință, le-ar anula capacitatea de a stabili dreptatea şi de a o împlini (Proverbele 31:5). Pervertirea justiției este unul dintre subiectele majore ale teologiei Vechiului Testament. Justiția pervertită sau lipsa dreptății este mustrată puternic de către profeți (Isaia 1:17,23; 5:7, Amos 5:7,12 etc.), mai ales atunci când se referă la rege, deoarece el este cel care administrează acest domeniu (2 Samuel 8:15). Așadar, orice ar putea să-l facă să pervertească dreptatea ar trebui evitat, așa cum se ferește cineva de ciumă, mai ales atunci când acțiunea sa i-ar afecta pe cei săraci, după cum este sugerat în Proverbele 31:5. În această primă secţiune din Proverbele 31, accentul pare să cadă pe cei din poziții de autoritate, care administrează dreptatea.

 Excepția – În versetul 6, tonul se schimbă brusc, de la puternica prohibiție împotriva vinului și a băuturilor tari (Proverbele 31:3,4) la un ordin care afirmă exact opusul: „Dați băuturi tari celui ce piere” (31:6). Contrastul este bine evidențiat.

A Niciun pic de vin (yayin)... (31:4a)

B ...nici băuturi tari (shekar) regilor și liderilor (31:4b)

X Din moment ce va duce la nedreptate pentru cei nevoiași (31:5)

B’ Dați băuturi tari (shekar)... (31:6a)

A’ …și vin (yayin) celor care pier și sunt amărâți (31:6b)

Acest tip de instrument literar este tipic pentru ebraica biblică și se cheamă chiasm, care înseamnă în fond o structură inversată, în care centrul este socotit ca având o importanță majoră.

Textul în cauză se referă la aceia care „pier” și a căror viață este „amară”. Ambii termeni în limba ebraică denotă o situație disperată și fără ieșire. Forma verbului ebraic în cazul de față, care înseamnă „a pieri” (’abad), se poate referi la o națiune care și-a pierdut toată priceperea (Deuteronomul 32:28), la un popor pierdut într-o țară străină (Isaia 27:13) sau la un animal care și-a pierdut drumul și s-a rătăcit (1 Samuel 9:20) și care, în final, va muri. Leii pot muri dacă nu mănâncă (Iov 4:11), la fel ca și oamenii, deși nu întotdeauna pentru exact același motiv (Iov 31:19). Toate aceste exemple zugrăvesc o imagine sumbră.

Evreii au interpretat textul ca referindu-se la oamenii care sunt executați. „Când cineva este condus spre locul de execuție, pentru a-i amorți simțurile, i se dă un pocal de vin ce conține tămâie, pentru că este scris: Dați băuturi tari celui care este pe punctul de a pieri și vin celui amărât”2.

Un sfat ironic – „Dați băuturi tari celui ce piere și vin celui cu sufletul amărât!” Ce afirmație ironică, având în vedere că regina mamă tocmai și-a sfătuit fiul de viţă nobilă să nu atingă vinul sau băuturile tari (Proverbele 31:3,4). În lumina acestei prohibiții categorice, cu greu pare posibil ca, în versetul 6, scriitorul inspirat să recomande băuturile alcoolice pentru a atenua durerile obișnuite, stresul și tensiunea. Samuele Bacchiocchi sugerează ca acest imperativ să fie văzut ca unul condițional. „Atunci, sensul ar fi: «[Dacă e să dai cuiva băuturi alcoolice, atunci] dă băuturi tari celui ce piere pentru a-i uşura necazul!”3 În acest caz, versetul 6 trebuie înțeles ca o afirmație satirică și ironică.

Un argument adițional pentru înțelegerea ironică a afirmației ar putea fi văzut în contextul mai larg al cărții Proverbele ca întreg. Cum vede restul cărții folosirea vinului și a băuturilor tari? Proverbele 20:1 descurajează puternic folosirea acestora, deoarece face ca acela care le consumă să devină neînțelept, adică nepregătit pentru problemele vieții reale și pentru alegerile cruciale pe care le are de făcut în viaţă. Observam mai sus că Proverbele 31:4 descurajează puternic folosirea vinului. În Proverbele 4:17, acesta este folosit metaforic, drept o caracteristică a celor răi. Proverbele 21:17 ne atrage atenţia că dragostea de vin duce la sărăcie, în timp ce pasajul din Proverbele 23:20-31 dă nenumărate avertismente împotriva consumului de vin și împotriva asocierii cu cei cărora le place să bea. După cum se poate vedea din multiplele referințe găsite în carte, perspectiva Proverbelor în ce privește vinul și băuturile tari este complet negativă – singura excepție fiind afirmația din Proverbele 31:6,7, care, la rândul ei, ar trebui înțeleasă ca un artificiu ironic, folosit de înțeleapta mamă a lui Lemuel pentru a-l explica mai eficient fiului ei unul din principalele puncte ale responsabilității regale din Israelul antic: acela de a face o judecată dreaptă și de a fi vocea celor oprimați și neputincioşi. Atât contextul imediat, cât și contextul mai larg sugerează această interpretare, care este totodată în armonie cu alte sfaturi biblice legate de consumul sau abuzul de alcool.

Referinţe

1 Termenul shekar este tradus prin „băutură tare” în NKJV. O altă traducere este „bere” (NIV). Termenul face referire la o băutură alcoolică obţinută nu din struguri, ci cel mai probabil din cereale, printr-un proces de fermentație. Totuși n-ar trebui uitat că această băutură nu este distilată. Distilarea a apărut relativ târziu în istoria băuturilor alcoolice.

2 Talmud, Sanhedrin 43a.

3 S. Bacchiocchi, Wine in the Bible, Berrien Springs, Michigan, Biblical Perspectives, 1989, p. 235.

Textul reprezintă o afirmație ironică, prin care se spune, în alte cuvinte: „Dacă e să dai cuiva băuturi alcoolice, atunci dă-i celui ce piere, pentru a-i uşura necazul.”