Zilele Creaţiei aveau 24 de ore sau erau intervale de timp nedefinite?

Jiří Moskala

șeful Catedrei de Vechiul Testament,Andrews University

Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi. (Geneza 1:5)

Zilele Creaţiei sunt interpretate în diverse feluri. Unii le înţeleg ca fiind zile simbolice; alţii le consideră descrieri poetice sau rapoarte ale desfăşurării treptate a activităţii creatoare a lui Dumnezeu; alţii le interpretează ca fiind o revelaţie a lui Dumnezeu, iar zilele sunt văzute efectiv ca zile literale. Pentru a determina care interpretare este corectă, trebuie analizat termenul yom „zi” în raportul Creaţiei (Geneza 1:1 – 2:4), deoarece doar contextul poate clarifica această problemă1.

Geneza 1, ca o genealogie – Contextul apropiat al istoriei Creaţiei sugerează că aceasta este o genealogie sau o cronică (Geneza 2:4), nu o colecţie de mituri, o predicţie, o metaforă, o parabolă, o poezie sau un imn. O genealogie este un raport istoric cu semnificaţie reală, altfel spus, apa din relatarea Creaţiei este apă, vegetaţia este vegetaţie, animalele sunt animale şi zilele sunt zile. Această observaţie este semnificativă atunci când descoperim că structura literară a întregii cărţi Geneza este împărţită în zece genealogii (Geneza 2:4; 5:1; 6:9; 10:1; 11:10; 11:27; 25:12; 25:19; 36:1; 37:2). Dacă genealogiile lui Adam, Noe, Avraam, Isaac, Iacov şi Iosif sunt literale şi aceste persoane sunt istorice, atunci acest lucru sugerează că şi genealogia cerurilor şi a Pământului ar trebui interpretată în acelaşi fel. Consecvenţa este strict necesară: ori toate genealogiile sunt literale, ori niciuna.

Zilele Creaţiei – Cuvântul „zi”, folosit în descrierea săptămânii Creaţiei, apare în mod constant la singular (în versetul 14b, „zilele” au o funcţie diferită). Mai mult decât atât, este semnificativ faptul că termenul „zi” apare în Geneza 1 întotdeauna ca substantiv simplu, fără prepoziţii, sufixe sau alte particule. Pe de altă parte, fiecare zi a Creaţiei este însoţită de fiecare dată de un numeral: „prima zi”, „a doua zi” etc. Când Biblia, într-un raport istoric, foloseşte cuvântul „zi” în combinaţie cu un numeral, de fiecare dată se referă la o zi obişnuită, adică „în prima zi”, „în a doua zi” etc. (Numeri 7:12-78; 29:1-35).

Expresia unică „a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă” întotdeauna precedă menţionarea zilelor Creaţiei (Geneza 1:5,8,13,19,23,31). Această expresie oferă un hotar temporal care implică existenţa unei zile compuse din 24 de ore.

Şi alte texte biblice interpretează în acelaşi fel – literal – zilele Creaţiei. De exemplu, porunca a patra conţine fraza: „Căci în şase zile a făcut Dumnezeu cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit” (Exodul 20:9). Iar în Exodul 31:17, evreilor li s-a spus să serbeze Sabatul din următorul motiv: „Căci în şase zile a făcut Dumnezeu cerurile, pământul, iar în ziua a şaptea S-a odihnit şi a răsuflat.” În ambele texte, oamenii sunt îndemnaţi să urmeze exemplul lui Dumnezeu şi să se odihnească în a şaptea zi.

Puncte de vedere ale cercetătorilor – Gerhard von Rad subliniază: „Cele şapte zile trebuie înţelese fără îndoială ca zile adevărate şi ca intervale de timp unice şi irepetabile în istoria lumii”2. T. E. Frethem este de aceeaşi părere şi afirmă: „Alte posibilităţi de a înţelege cuvântul «zi» (simbolic, secvenţial, dar nu consecutiv, liturgic) sunt puţin probabile. Eforturile depuse pentru a atribui termenului «zi» sensul de, să zicem, perioadă evolutivă trădează prea mult un interes pentru armonizare”3. Gordon Wenham menţionează: „Fără îndoială, cuvântul «zi» de aici are sensul de bază, acela de 24 de ore”4. Iar James Barr afirmă categoric: „Din câte ştiu eu, nu există niciun profesor de ebraică sau de Vechiul Testament în vreo universitate de prestigiu care să nu creadă că autorul (autorii) pasajului din Geneza 1-11 a (au) intenţionat să transmită cititorilor ideea că toată Creaţia a avut loc într-o serie de şase zile care erau la fel ca zilele de 24 de ore pe care le avem noi astăzi”5.

Zilele Creaţiei au fost şapte zile literale consecutive – Învăţătura biblică a săptămânii Creaţiei de şapte zile este un raport unic ce nu are nicio paralelă în vreo istorisire extra-biblică despre facerea lumii din literatura Orientului Apropiat. Învăţătura conform căreia Dumnezeu Creatorul a făcut totul în şapte zile este parte fundamentală a ordinii Creaţiei. A o înlătura ar însemna o distorsionare grosolană a doctrinei Creaţiei.

Există câteva motive bune pentru a considera zilele Creaţiei identice cu săptămâna noastră, aşa cum o avem astăzi. Cele cinci elemente care se asociază cu termenul „zi” din Geneza 1 (forma de singular, asocierea constantă cu un numeral, statutul de substantiv simplu fără o prepoziţie sau altă construcţie gramaticală, expresia temporală care îl precedă şi legătura cu odihna divină) trimit clar la o singură concluzie: autorul cărţii Geneza a intenţionat să spună că ziua din săptămâna Creaţiei este o zi obişnuită, formată din 24 de ore, şi nu poate fi interpretată la modul figurat. Săptămâna este singurul ciclu temporal care nu derivă din fenomene astronomice naturale şi care trebuie înţeles ca fiind alcătuit din şapte zile literale, istorice, reale, şi consecutive. Geneza 1 oferă singura mărturie pe care o avem despre originea săptămânii noastre, formată din şapte zile. Scopul autorului a fost de a oferi un raport despre ceea ce s-a întâmplat în realitate în timpul săptămânii Creaţiei. Teologia şi istoria relatării Creaţiei se armonizează una cu cealaltă; ele sunt complementare şi nu se contrazic.

Referinţe

1 Pentru o discuţie cuprinzătoare a acestor subiecte, vezi Gerhard F. Hasel, „The «Days» of Creation in Genesis 1: Literal «Days» or Figurative «Periods/Epochs» of Time”, în John T. Baldwin (ed.), Creation, Catastrophe and Calvary, Hagerstown, Maryland, Review and Herald, 2000, p. 40-68.

2 Gerhard von Rad, Genesis: A Commentary, traducere în limba engleză de John Marks, Philadelphia, Pennsylvania, Westminster, 1972, p. 65.

3 Terence E. Fretheim, „Were the Days of Creation Twenty-Four Hours Long? YES”, în Ronald Youngblood (ed.), The Genesis Debate: Persistent Questions About Creation and the Flood, Nashville, Tennessee, Nelson, 1990, p. 12-34.

4 Gordon J. Wenham, Genesis 1-15, Word Bible Commentary, 52 vol., Waco, Texas, Word, 1987, vol. 1, p. 19.

5 James Barr, scrisoare personală adresată lui D. C. K. Watson, 23 aprilie 1984, publicată în Newsletterul Creation Science Council of Ontario, 3/4, 1990-1991.

Când Biblia, într-un raport istoric, foloseşte cuvântul zi în combinaţie cu un numeral, de fiecare dată se referă la o zi obişnuită.

„Expresia ritmică şi separatoare «a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă» oferă o definiţie pentru «ziua» Creaţiei. Aceasta este alcătuită dintr-o seară şi o dimineaţă; de aceea este o zi literală. (…) Nu poate fi făcută să aibă un alt sens.” (G. F. Hasel, „The «Days» of Creation in Genesis 1”, în John T. Baldwin [ed.], Creation, Catastrophe & Calvary, Hagerstown, Maryland, Re­view and Herald, 2000, p. 60)