Blând, ca o voce de înger, Poate să fie-auzit, Printre suspine şi plângeri, Glasul speranţei şoptit: Stai până trece furtuna, Domnu-i pe valuri stăpân; Apele trec totdeauna, Stâncile-n urmă rămân!
Refren
Stai în credinţă Şi nu dispera, Cheamă speranţa În inima ta!
Nu-ţi fie frică de noapte, Tu luminezi ca o stea; Cel ce domneşte în toate, Domnul, e-n inima ta... Stai şi ascultă speranţa, Las-o în sufletul tău; Vine curând dimineaţa, Nu va fi noapte mereu...
Fii credincios pân' la moarte, Chiar dacă lupta e grea, Domnul şi astăzi desparte Marea, s-o poţi traversa. Stai şi ascultă-ţi chemarea: Vezi câte suflete pier! Chiar de e-ngustă cărarea, Nu este alta spre cer!