Dumnezeu înțelege întotdeauna

El a lăsat o aducere aminte a minunilor Lui; Domnul este îndurător și milostiv. – Psalmii 111:4

Însoțindu-l pe soțul meu pastor în călătoriile misionare în țările din Africa de Est, am învățat să îi salut pe oameni în limba lor. În sinea mea, eram foarte mândră de această realizare, deoarece nu sunt foarte bună la limbi străine. Majoritatea călătoriilor misionare durau doar trei sau patru săptămâni, așa că, atunci când soțul meu a acceptat chemarea de a merge în Tanzania pentru trei ani – departe de familie, prieteni și de confortul stilului de viață vestic –, am fost oarecum neliniștită. În cele din urmă, am acceptat faptul că Dumnezeu dorea ca noi să mergem acolo și am pus totul în ordine. În scurt timp, am și plecat spre Universitatea din Arusha.

În ciuda neliniștii mele, nu a durat mult până am început să predau studenților la asistență medicală și chiar mă bucuram de comunitatea din colegiu. „Excursiile” mele săptămânale la piața locală, în fiecare după-amiază de vineri, erau punctul culminant al fiecărei săptămâni. La început am fost uimită și fermecată de marea varietate de fructe și legume aranjate cât mai colorat și mai creativ. Femeile care stăteau pe scăunele lângă tarabele lor desfăceau fasole și strigau cât de tare puteau: „Karibu. Njoo ku-nunua dada [Bun venit! Vino și cumpără, soră!].”

De-a lungul timpului, atitudinea mea față de mersul la piață s-a schimbat. De ce? Toți cei din campus, inclusiv soțul meu, vorbeau fluent limba engleză și swahili. Deși îmi plăcea foarte mult atmosfera de la piață, eram oarecum tristă, fiindcă, trecând prin mijlocul mulțimii, nu reușeam să vorbesc suficient de bine swahili pentru a târgui produsele, așa că eram ajutată de un interpret. Incapacitatea mea de a vorbi în swahili îmi restrângea și activitățile sociale și mă împiedica să mă împrietenesc cu sătenii așa cum îmi doream eu.

Exasperată, în neliniștea mea, m-am rugat ca Dumnezeu să îmi mângâie inima. Când am strigat către El, Dumnezeu m-a ajutat să înțeleg că secretul unei vieți pline de bucurie consta în a dărui la fel de mult pe cât primim. În timp, cu ajutorul prezentărilor de sănătate, am reușit să observ schimbări în stilul de viață al comunității locale. Deși îmi lipsea acea apropiere de comunitate după care eu tânjeam atât de mult, nu mă mai simțeam izolată.

Doamne, Îți mulțumesc că Tu ești Tovarășul desăvârșit și că Tu înțelegi nevoile noastre atât de bine!

Joyce Goddard