myBible

A șasea plângere a lui Iov

19 Iov a răspuns astfel:

² „Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți strivi cu vorbe?

³ Iată că de zece ori^✦ m-ați ocărât^✦; nu vă e rușine să vă purtați așa?

⁴ Chiar dacă aș fi greșit cu adevărat, greșeala rămâne în seama mea.

⁵ Credeți că mă puteți lua^✦ de sus? Folosiți starea mea jalnică împotriva mea?

⁶ Atunci, aflați că Dumnezeu m-a nedreptățit și Și-a aruncat plasa asupra mea.

⁷ Iată, urlu de atâta silnicie, și nimeni nu răspunde; cer ajutor și nu am parte de judecată dreaptă!

⁸ Mi-a ridicat în cale^✦ un zid și nu pot trece; a făcut întuneric pe cărările mele.

⁹ M-a despuiat de slava^✦ mea, mi-a luat cununa de pe cap,

¹⁰ m-a surpat de jur împrejur, ca să pier, mi-a smuls nădejdea ca pe un copac.

¹¹ S-a aprins de mânie împotriva mea, s-a purtat cu mine ca și cu vrăjmașii Lui^✦.

¹² Hoardele Lui au venit buluc, și-au croit drum^✦ până la mine și au tăbărât în jurul cortului meu.

¹³ I-a îndepărtat de mine pe frații mei^✦, și prietenii mei s-au înstrăinat de mine.

¹⁴ Rudele apropiate m-au părăsit, și cunoscuții mei m-au dat uitării.

¹⁵ Casnicii și slujnicele mă privesc ca pe un străin, am ajuns un necunoscut în ochii lor.

¹⁶ Îl chem pe robul meu, și nu-mi răspunde, îl implor cu gura mea, și degeaba.

¹⁷ Suflarea mea i-a ajuns nesuferită nevestei mele, am ajuns o scârbă pentru fiii mamei mele.

¹⁸ Până și copiii^✦ mă privesc ca pe un gunoi: dacă mă ridic, îmi întorc spatele.

¹⁹ Cei în care mă încredeam^✦ deplin sunt dezgustați de mine, cei pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea.

²⁰ Îmi ies oasele prin piele^a și prin carne^✦ și am ajuns să-mi scuip gingiile.

²¹ Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prieteni! Căci mâna^✦ lui Dumnezeu m-a lovit.

²² De ce mă urmăriți^✦ ca Dumnezeu și nu vă mai săturați de carnea mea?

²³ O, de-ar fi scrise vorbele mele, de-ar fi însemnate într-o carte;

²⁴ de-ar fi săpate cu priboi de fier și cu plumb în stâncă pe vecie!

²⁵ Știu că Răscumpărătorul^a meu este viu și Se va ridica în cele din urmă pe pământ.

²⁶ Chiar dacă mi se va nimici pielea, totuși în acest trup^a Îl voi vedea^✦ pe Dumnezeu.

²⁷ Îl voi privi Eu însumi, ochii mei Îl vor vedea, dar nu ca pe un străin^a; sufletul^b meu tânjește după El, înăuntrul meu.

²⁸ Fiindcă ziceți: «Ah, cum îl^✦ vom prigoni noi!» și «Rădăcina problemei este la el^a»,

²⁹ temeți-vă de sabie, căci sabia mâniei Lui aduce pedeapsă! Și să^✦ știți că există o judecată.”

19:20^a Lit. „mi se lipesc oasele de piele și de carne”, semn al emacierii. Aceeași imagine în Ps. 102:5.
19:25^a Ebr. goˀel (ruda cea mai apropiată, care avea drept de răscumpărare, sau de răzbunare a sângelui vărsat).
19:26^a Ebr. mibbǝśāri lit. „din trupul meu”, expresie care poate fi înțeleasă în două feluri: (1) „în trupul meu” (adică „în timpul vieții”); (2) „fără trupul meu” (adică „după moarte”; Cornilescu 1924: „chiar dacă nu voi mai avea carne”).
19:27^a Ebr. wǝ-lōˀ zār „și nu străin” comportă o ambiguitate, fiindcă nu e clar dacă termenul zār („străin”) este folosit de Iov cu referire la sine („ochii mei Îl vor vedea și nu voi mai fi un străin pentru El”) sau, dimpotrivă, cu referire la Dumnezeu („ochii mei Îl vor vedea, dar nu ca pe un străin”).
19:27^b Lit. „rărunchii”.
19:28^a Ebr. bo „în el”, emendare a TM: ebr. bi „în mine”.