Un băieţel îşi împarte prânzul

Materiale didactice vizuale: O Biblie, câteva chifle într-un coșuleț

Când Isus a trăit pe acest pământ, copiilor le plăcea să asculte învățăturile Lui. Într-o zi, un băiețel a aflat că Isus avea să vină aproape de locul unde locuia el. Nu îi cunoaștem numele, așa că îl vom numi Micuțul.

Micuțul dorea să Îl vadă pe Isus, așa că mama lui i-a pregătit un coșuleț pentru prânz. Micuțul s-a alăturat mulțimii care mergea să Îl vadă pe Isus. Curând, stătea la poalele unui munte frumos, ascultând istorisirile lui Isus.

Toți erau foarte interesați de ceea ce spunea Isus, așa că ziua a trecut foarte repede. Erau atât de preocupați de spusele Lui, încât au uitat să mănânce. La ora cinei, oamenii trebuiau să plece acasă, dar Isus nu voia ca ei să plece flămânzi.
— Hrăniți oamenii! le-a spus ucenicilor.
— Cum? au întrebat aceștia. Mai apoi, l-au întâlnit pe Micuțul și I-au spus lui Isus despre el.
— Spuneți-le oamenilor să se așeze! le-a cerut Isus.
Micuțul i-a oferit lui Isus prânzul său, și Isus a cerut binecuvântarea asupra hranei. Apoi s-a întâmplat ceva uimitor. În timp ce Isus frângea pâinea și le-o împărțea ucenicilor, pâinea nu se termina. Era tot mai multă pâine.

Curând, toți erau sătui. Au rămas și o mulțime de resturi. În acea seară, Micuțul i-a povestit mamei cum a folosit Isus prânzul lui pentru a hrăni mulțimea uriașă de oameni. Când Micuțul a oferit prânzul lui, nu a fost egoist. Isus dorește ca și noi să fim generoși. Vreți să fiți ca Micuțul, neegoiști?

Când Isus a trăit pe pământ, copiilor le plăcea să asculte istorisirile Lui. Nu cunoaștem numele acestui băiețel, așa că îl vom numi Micuțul. Mama Micuțului știa că avea să îi fie foame mai târziu, așa că i-a pregătit un coșuleț în care a pus cinci pâini și doi pești. [Arătați pâinile din coșuleț.] Micuțul era atât de fericit! S-a alăturat mulțimii care mergea să Îl vadă pe Isus.

Curând, Micuțul stătea la poalele muntelui, ascultându-L pe Isus povestind. Mulți oameni veniseră să Îl vadă pe Isus. Tot ce spunea Isus era atât de interesant, încât oamenii nu au observat că timpul zburase și că li se făcuse foame. În cele din urmă, sosi ora cinei. Era timpul ca oamenii să meargă acasă, dar ei voiau să mănânce.
— Trimite-i pe oameni acasă! au spus ucenicii. Se gândeau că oamenii pot cumpăra hrană din satele apropiate, înainte să se întunece. Dar ce a spus Isus? Citiți Matei 14:16.
— Cum putem hrăni atâția oameni? au întrebat ei. Nu aveau suficienți bani ca să hrănească mii de oameni. Nici măcar nu existau piețe prin apropiere. Când Micuțul i-a auzit vorbind despre mâncare, burtica lui a început să chiorăie de foame. Isus le cere ucenicilor să hrănească oamenii. Micuţul Îi dă lui Isus prânzul lui, iar Isus binecuvântează hrana. Și-a amintit că și el era lihnit. Biblia nu ne spune dacă Micuțul s-a dus la ucenici sau dacă ucenicii l-au găsit pe el. Dar nu asta e important. Cumva, ucenicii au aflat de coșulețul Micuțului, iar el a fost dispus să își împartă mâncarea. Aveau însă o mare problemă.

În ziua aceea, se adunaseră mii de oameni la poalele muntelui. Prânzul Micuțului nu putea hrăni decât un singur om. El a ales să Îi dea prânzul său lui Isus. Unul dintre ucenici, numit Andrei, a adus prânzul Micuțului la Isus.
— Spuneți-le oamenilor să se așeze! a poruncit Isus. Oamenii erau surprinși. Începuse să le fie foame, dar cina era tocmai acasă. Însă Isus avea un plan pentru ei. Luând mâncarea Micuțului în mâinile Sale, Isus a cerut binecuvântarea asupra ei. După ce a frânt cele cinci pâini în bucăți mici, s-a întâmplat ceva uimitor. De fiecare dată când Isus împărțea hrană ucenicilor, aceasta se înmulțea în mâinile Lui. Ucenicii au început să împartă hrană oamenilor și, cumva, aceasta nu se termina deloc.

Curând, toți erau sătui. Ba mai rămăseseră și resturi. Au rămas atât de multe resturi, că ucenicii au umplut douăsprezece coșuri cu firimituri! În seara aceea, Micuțul i-a povestit mamei sale minunea la care luase parte. Fiindcă Micuțul a fost generos, Isus a putut să folosească prânzul lui ca să hrănească mii de oameni. Isus dorește ca și noi să fim generoși, așa cum a fost Micuțul. Când suntem generoși, Isus poate face minuni cu lucrurile pe care le împărtășim. El dorește să folosim lucrurile pe care le avem pentru a-i ajuta pe alții.
V-ar plăcea să fiți și voi generoși pentru Isus?

„Părinți, dacă vreți să vă educați copiii să-L slujească pe Dumnezeu și să facă bine în lume, faceți Biblia manualul vostru (…). Înainte de orice învățătură predată în cămin sau în școală trebuie să stea Biblia ca marele educator. Dacă i se dă acest loc, Dumnezeu este onorat și va lucra pentru voi spre convertirea copiilor voștri. În această carte sfântă se află o mină bogată de adevăr și frumusețe, iar părinții singuri poartă vina dacă nu o fac foarte interesantă pentru copiii lor.” – Îndrumarea copilului, p. 380

„(...) peştii mării îţi vor povesti.” – Iov 12:8

Ai privit vreodată cum înoată un pește? Acesta înaintează prin apă, dând din coadă. Își mișcă și corpul, și înotătoarele. Dumnezeu a creat peștii în a cincea zi a creației – în aceeași zi în care a creat păsările.

Peștii sunt de foarte multe forme și mărimi. Cel mai mare pește descoperit a fost un rechin. Avea lungimea a trei mașini puse una lângă alta! Peștii pot trăi mulți ani. Un pește japonez, numit Scarlet Koi, a trăit mai mult de 200 de ani. Un om de știință a aflat vârsta acestuia numărându-i inelele de pe solzi.

Isus a făcut peștii astfel încât să poată respira sub apă. Aceștia primesc oxigen din apă, așa că nu trebuie să iasă la suprafață pentru a lua aer. Peștii au nasuri care funcționează foarte bine. Somonul, de pildă, își depune ouăle, apoi pleacă în larg pentru un timp, înainte de a se întoarce în același loc unde a depus ouăle. El își folosește nasul pentru a găsi locul exact.

Când Isus a trăit pe pământ, unii dintre ucenicii Lui erau pescari. Existau aproape douăzeci de specii de pești în Marea Galileii, unde pescuiau ucenicii Săi. Una dintre cele mai mici specii de pești care trăiește acolo sunt sardinele. Isus a creat peștii pentru ca noi să ne putem bucura de ei. Peștii pot fi foarte frumoși, în special cei care trăiesc în ocean.

Nu-i așa că Isus este uimitor?