Asemenea lui Isus

Ucenicul nu este mai presus de învățătorul lui, dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul lui” (Luca 6:40). În această scurtă declarație este prezentat obiectivul vieții creștine. Scopul fiecărui ucenic adevărat este să fie ca Isus.

Când i-a chemat pe ucenici, Isus le-a cerut să vină după El; nu doar să-I urmeze învățăturile, ci să-L urmeze pe El. Dacă nu-L urmăm pe El, nu putem urma cu adevărat învățăturile Sale. Dacă privim la lucrarea îndeplinită de El pe pământ, observăm că ucenicii L-au însoțit aproape peste tot pe unde Se ducea. Ei au învățat să se roage ascultându-L pe El cum Se ruga. Au învățat despre importanța Scripturii văzându-L pe El cum Se baza pe ea. Au învățat să iubească văzându-L pe El cum arăta dragoste. Isus a spus: „Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei: dacă veți avea dragoste unii pentru alții” (Ioan 13:35). Cu alte cuvinte, când vor vedea că vă purtați ca Mine, oamenii își vor da seama că sunteți ucenicii Mei.

Ucenicia constituie procesul prin care devenim asemenea lui Isus petrecând timp cu El. Cursurile de ucenicie nu sunt suficiente. Îndeplinirea formelor religioase nu este suficientă. Esența uceniciei este relația personală a ucenicului cu Învățătorul lui.

Prețul uceniciei

Deși relația cu Isus ne produce multă bucurie, El a subliniat ferm, în unele ocazii, ideea că oricine Îl urmează ca ucenic trebuie să plătească un preț: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze. Pentru că oricine va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga” (Matei 16:24-25). „Oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu” (Luca 14:33).

Înțelegem de aici că ucenicia presupune renunțare la sine și sacrificiu. Ea nu este pentru cei care își doresc popularitate sau care urmăresc interese egoiste. Isus a declarat că, pentru urmașii Săi, poarta este strâmtă și calea este îngustă și grea (vezi Matei 7:14). El ne-a prevenit: „Dacă vă urăște lumea, știți că pe Mine M-a urât înaintea voastră” (Ioan 15:18). Ucenicul adevărat va întâmpina opoziție fiindcă este diferit de marea masă a oamenilor.

Dragostea ne constrânge

Dar dacă ni se cere un asemenea preț, pentru ce să mai vrem să-L urmăm pe Isus? Pur și simplu pentru că-L iubim! Renunțăm la tot și-L urmăm deoarece am găsit „mărgăritarul de mare preț” (Matei 13:46). Dragostea necondiționată a Mântuitorului răstignit ne schimbă inima: „Căci dragostea lui Hristos ne [con]strânge” (2 Corinteni 5:14). „Noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi” (1 Ioan 4:19). În cartea Calea către Hristos se afirmă că, atunci când „iubirea răsare în inima noastră”, orice sarcină este ușoară. „Împlinirea datoriei devine o satisfacție, iar sacrificiul, o plăcere” (p. 59). În loc să-L urmeze pe Isus de frică să nu piardă ceva sau în speranța că vor câștiga ceva, creștinii autentici Îl urmează din dragoste pe Acela care, cum frumos spunea Pavel, „m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine” (Galateni 2:20). Marea Sa dragoste ne atrage mai mult decât orice alt lucru din lumea aceasta.

Când Isus a întrebat dacă prețul uceniciei este prea mare, Petru a răspuns pentru toți ucenicii din toate secolele: „La cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții veșnice” (Ioan 6:68). Lucrul acesta este adevărat, pentru că El a făcut următoarea promisiune: „Nu este nimeni care să fi lăsat casă sau frați sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau copii sau holde pentru Mine și pentru Evanghelie și să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult…, iar în veacul viitor, viața veșnică” (Marcu 10:29-30). Beneficiile faptului că Îl urmăm pe Isus depășesc cu mult costurile; dar nu pentru că vom umbla pe străzi de aur sau pentru că vom avea un trup nemuritor, ci pentru că relația cu El ne aduce o pace și o bucurie neîntrecute. Domnul ne asigură și pe noi, cei de astăzi, cum l-a asigurat pe Avraam: „Eu sunt… răsplata ta cea foarte mare” (Geneza 15:1).

Înconjurați de Duhul Sfânt

Isus a spus că „cea dintâi și cea mai mare poruncă” din Lege se găsea în Deuteronomul 6:5: „Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta.” Imediat în continuarea acestei învățături găsim secretul viețuirii creștine victorioase: „Și poruncile acestea, pe care ți le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipărești în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula. (…) Să le scrii pe ușorii casei tale și pe porțile tale” (Deuteronomul 6:6-9). Nu era suficient ca aceia care făceau parte din poporul lui Dumnezeu să evite idolatria și spiritul lumesc al națiunilor vecine. Ei erau chemați și să-și păzească inima, împrejmuind-o cu Legea lui Dumnezeu.

Dacă vrem să-L urmăm pe Isus ca ucenici adevărați, nu este suficient să eliminăm din viața noastră ce este păcătos. Este necesar și să adoptăm ce este spiritual. „Și umblarea după lucrurile firii pământești este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace” (Romani 8:6). „Gândiți-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ” (Coloseni 3:2). Nu vom fi niciodată ca Isus dacă ne petrecem timpul gândindu-ne la lucrurile din lumea aceasta. La fel cum ucenicii erau cu Isus aproape tot timpul, și noi trebuie să ne înconjurăm cu influențe spirituale, nu pământești. Este necesar să adoptăm în viață câteva activități spirituale permanente, care să ne ajute să ne gândim la lucrurile de sus. Și vom îndeplini aceste activități prin credință – chiar și atunci când simțim că nu avem dispoziția necesară, conștienți că suntem slabi și păcătoși. Ele reprezintă secretul puterii spirituale.

Aplicație

Iată o listă cu opt deprinderi spirituale esențiale pentru ucenicul lui Hristos:

1. Rugăciunea personală zilnică

2. Studiul zilnic personal al Bibliei

3. Închinarea de dimineață și de seară în familie

4. Participarea săptămânală la Școala de Sabat

5. Participarea săptămânală la biserică

6. Participarea săptămânală la ora de rugăciune de la biserică sau la grupa mică de studiu biblic

7. Mărturia personală regulată

8. Implicarea regulată în slujirea bisericii locale

„Căci unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră” (Luca 12:34). Dacă îți iei timp pentru Isus, pentru poporul Său și pentru lucrarea Sa, inima ta va fi legată de inima Lui. Atunci, și numai atunci, poți atinge obiectivul uceniciei – asemănarea cu El. În capitolele următoare din acest Manual al ucenicului vei descoperi multe lucruri importante pentru viața creștină. Dar, mai presus de toate, îți vei forma câteva obiceiuri spirituale esențiale, care îți vor transforma viața și îți vor ocroti sufletul.

Ia-ți timp să meditezi la lista de mai sus! Ce te împiedică să adopți aceste obiceiuri? Ce modificări ar trebui să aduci programului tău zilnic? Ce este necesar să elimini pentru a adopta rugăciunea, studiul, părtășia și slujirea – obiceiurile pe care le avea Isus?