Scoală-te şi luminează-te. [Luminează, KJV]. Isaia se apucă să descrie o lucrare glorioasă care urma să fie îndeplinită de Israel presupunând că o reformă în armonie cu cap. 58,6-14 avusese deja loc. Capitolele 60-62 descriu această lucrare.

Acesta era planul divin pentru vechiul Israel. Însă ca naţiune ei au dat greş în ce priveşte lucrarea de reformă dinăuntru, iar din cauza aceasta, Dumnezeu nu a putut să-i elibereze de duşmanul lor din afară sau să-i facă reprezentanţii Săi pentru a duce mântuirea la neamuri (vezi p. 26-30). Din cauza aceasta, privilegiile şi responsabilităţile legământului au fost transferate Israelului spiritual. De aceea strălucitorul tablou al gloriosului triumf al Evangheliei schiţat în capitolele 60-62 aparţine în mod hotărât poporului lui Dumnezeu de azi (vezi p. 35, 36).

Lumina ta. Lumina a fost totdeauna un simbol al prezenţei divine (DA 464; vezi comentariul la Geneza 3,24). Hristos a venit pe lume ca lumina vieţii (Ioan 1,4.5; 3,19; 8,12; 9,5; 12,35.36.46; vezi comentariul la Isaia 9,2). Aceia care L-au primit şi au crezut în numele Lui (Ioan 1,9.12) trebuia ca la rândul lor să lase lumina lor să lumineze spre slava lui Dumnezeu (vezi comentariul la Matei 5,14; 1Petru 2,9). Înainte de revenirea lui Hristos această solie a Evangheliei urmează să fie proclamată cu o aşa putere încât întreg pământul să strălucească de lumina adevărului (Apocalips 18,1).

Întunericul. Adică, întunericul spiritual (vezi comentariul la cap. 9,2). Oamenii au tins totdeauna să iubească mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele (Ioan 3,19). Lumea este întunecată de o greşită înţelegere a lui Dumnezeu şi a iubirii Lui. Oamenii răi nu pot înţelege binele din alţii. Ei nu izbutesc să recunoască lumina din cer atunci când străluceşte asupra lor (Ioan 1,5.10.11).

Slava Lui. Lumina reflectată a slavei lui Dumnezeu urmează să se arate asupra poporului lui Dumnezeu. Când caută cinste pentru sine oamenii eclipsează slava lui Dumnezeu. Când sunt gata să înlăture eul şi să-L lase pe Dumnezeu să aibă locul cel mai de seamă în inima lor şi în viaţa lor slava Lui poate fi văzută în ei. Pentru felul în care slava lui Dumnezeu trebuia să se manifeste asupra vechiului Israel vezi p. 27-30.

Neamurile vor umbla. [Vor veni, KJV]. Reflectarea caracterului divin prin Israel împreună cu binecuvântarea vădită a Cerului asupra lui ca naţiune, ar fi trebuit să atragă neamurile şi să le convingă de superioritatea închinării lui Iehova şi a slujirii Lui (vezi p. 28–30; comp. cap. 49,6.22). În providenţa lui Dumnezeu făgăduinţa aceasta trebuie să fie împlinită cu biserica din vremea noastră (vezi p. 35, 36; vezi comentariul la v. 1).

Şi împăraţi. Slava lui Dumnezeu descoperită în poporul Său şi în biserica Sa îi va atrage nu numai pe oamenii umili, ci şi pe mai marii pământului. Chiar şi regii vor fi atraşi la lumina ce izvorăşte din Sion (vezi capitolele 49,23; 52,15).

Ridică-ţi ochii. Dumnezeu îl invită pe Israel să privească la perspectiva glorioasă înfăţişată în versetele 1-3. Biserica de azi ar trebui să-şi ridice ochii de la făgaşul obişnuit al muncii pentru ca să obţină o viziune a ceasului destinului care urmează să vină în curând, iar după ce a făcut aceasta, să se concentreze cu râvnă asupra datoriei de a se pregăti pentru el.

Fiicele tale. Ultima parte a v. 4 zice literal fiicele tale vor fi îngrijite alături [de tine].

Tresări de bucurie. [Te vei revărsa, KJV]; Ebr. nachar, care mai înseamnă a luci [de bucurie]. Contextul favorizează sensul acesta.

Îţi va bate inima. [Te vei teme, KJV]. Literal, vei tremura, adică de bucurie (vezi Ieremia 33,9). Israel va tresălta la împlinirea destinului lui glorios. Sulul 1QIsa de la Marea Moartă omite cuvântul tradus teme.

Bogăţiile mării. O aluzie la comerţul internaţional maritim de pe vremea lui Isaia, care aducea bogăţie celor care se ocupau cu el. Vistieriile. Ebr. chel, bogăţie. Neamurile convertite urmau să aibă contribuţii generoase pentru a face să înainteze şi astfel să se zorească proclamarea Evangheliei (vezi p. 29).

Mulţime de cămile. Versetul anterior se referă la bogăţiile care veneau pe mare. Aici sunt

descrise caravane, comerţul pe uscat.

Madian. O regiune în pustiul Arabiei (vezi comentariul la Exod 2,15).

Efa. Un trib madianit (Geneza 25,4; 1Cronici 1,33), şi aici regiunea unde locuiau.

Seba. Probabil o referire la o regiune din partea de miazăzi a Arabiei (Geneza 10,7.28). Compară vizita reginei din Seba la Solomon (1Regi 10,1-10). În Matei 12,42 ea este numită împărăteasa de la miazăzi. Psalmistul a prezis un timp când regii din Seba vor oferi daruri împăratului plin de slavă al Ierusalimului (Psalmi 72,10.11).

Chedarului. Chedar şi Nebaiot fuseseră fii ai lui Ismael care s-au aşezat în pustiul arab (Geneza 25,13). Oamenii din regiunile aici amintite erau vestiţi pentru vitele şi cămilele lor (Judecători 6,5).

Se vor sui pe altarul Meu. [Vor veni cu acceptare, KJV]. Darurile neamurilor vor fi acceptate de Domnul ca o dovadă a faptului că El îi primise şi pe ei personal. Isaia descrie din nou o mare adunare de suflete din ţări străine (vezi comentariul la v. 1).

Zboară ca nişte nori. Tabloul se schimbă din nou, iar neamurile adunându-se la Ierusalim sunt descrise ca stoluri mari de păsări.

Ostroavele. Adică, ţinuturile de coastă. Popoare îndepărtate vor recunoaşte solia harului lui Dumnezeu (vezi comentariul la cap. 42,4). Astăzi mulţimi de oameni de prin toate părţile de pe pământ privesc în sus cu atenţie, aşteptând cu dor nădejdea şi pacea pe care numai Evanghelia o poate aduce inimii lor frământate.

Corăbiile din Tarsis. Acestea erau corăbii mari care navigau pe mare (vezi comentariul la cap. 2,16). Psalmistul a prezis un timp când împăraţii Tarsisului şi ai ostroavelor urmau să aducă daruri împăratului lui Israel (Psalmi 72,10)

Argintul şi aurul lor. Vorbind despre venirea dorinţei tuturor neamurilor, [KJV] Hagai declara că tot argintul şi tot aurul aparţine Domnului (Hagai 2;7.8). Psalmistul prevedea împăraţi aducând darurile lor la Templu (Psalmi 68,29-31). Vezi comentariul la Isaia 60,5. Oameni care sunt cu adevărat pocăiţi Îi aduc lui Dumnezeu cele mai bogate vistierii ale lor.

Străinii. Adică neamurile (vezi comentariul la cap 56,6).

Îţi voi zidi zidurile. În vremurile de demult zidurile cetăţii ofereau protecţie şi reprezentau tăria cetăţii. Astfel, a zidi zidurile Sionului însemna a-i spori tăria cetăţii. Neamurile îi vor ajuta pe iudei la proclamarea Evangheliei.

Te-am lovit. O referire la captivitatea babiloniană (vezi comentariul la cap. 54,7).

Veşnic deschise. Porţile cetăţilor erau închise seara ca un mijloc de siguranţă. Porţi deschise noaptea ar însemna, prin urmare, pace şi linişte. Totuşi, aşa cum este spus aici, motivul principal pentru a le lăsa deschise noaptea va fi pentru a face faţă şirului nesfârşit al neamurilor care vor veni la Ierusalim pentru a-şi aduce darurile lor Domnului ca un semn de iubire şi devoţiune.

Bogăţia. Vezi comentariul la v. 5. Alaiul. Sau, conduşi în procesiune (RSV). Monarhii dintre neamuri se vor apropia de Ierusalim cu splendoare regală, însoţiţi de slujitori şi de curteni (comp. Apocalips 21,24).

Neamul. Neamurile acelea care lepădau cultul şi slujirea adevăratului Dumnezeu vor fi deposedate… Pe măsură ce Israel sporea, el îşi va lărgi hotarele până când împărăţia lui va cuprinde lumea. (COL 290; vezi p. 28-30). Eşecul lui Israel de a conlucra cu planul lui Dumnezeu pentru ei ca naţiune a făcut imposibilă realizarea acestui tablou. În principiu, totuşi, el va fi realizat de biserica de azi, în gloriosul triumf al Evangheliei şi întoarcerea lui Isus pe acest pământ (vezi p. 35, 36). Cândva Dumnezeul cerului va ridica o împărăţie, care nu va fi nimicită niciodată şi care va sfărâma şi va nimici toate aceste împărăţii (Daniel 2,44; comp. Daniel 7,27; Apocalips 11,15).

Slava Libanului. Libanul era vestit pentru frumuseţea lui, îndeosebi pentru falnicii lui cedri. Cedri Libanului fuseseră folosiţi la Templul lui Solomon (1Regi 5,6-10), dar Isaia anticipa un nou templu care avea să-l întreacă în slavă. Lui Ezechiel i s-au dat instrucţiuni amănunţite pentru construirea acestui nou templu, care, totuşi, nu a mai fost zidit (vezi Ezechiel 40 la 44).

Chiparosul. Cu privire la copacii menţionaţi aici vezi comentariul la cap. 41,19.

Se odihnesc picioarele Mele. Despre Sion se spunea că este aşternutul picioarelor Domnului (1Cronici 28,2; Psalmi 99,5).

Vor veni plecaţi. Adică, în voluntară supunere naţiunile urma să recunoască infinita superioritate a acelora care Îl iubeau pe adevăratul Dumnezeu şi Îi slujeau (vezi p. 28, 29). Compară cap. 62,4.5.7.11.

Erai părăsită. Vezi comentariul la cap. 54,7.8). Ca o soţie părăsită, cetatea Sionului ajunsese un obiect de batjocură şi ocară pentru toţi vecinii ei (vezi Plângeri 2,15). Ea va fi, totuşi, aşezată iarăşi în situaţia ei de mai înainte şi va ajunge din nou plăcerea Domnului (Isaia 62,4). Dacă Israel s-ar fi dovedit credincios faţă de Dumnezeu, Ierusalimul ar fi dăinuit veşnic, metropola plină de slavă a lumii (DA 577; GC 19).

Laptele. Isaia introduce o altă imagine pentru bogăţia şi resursele neamurilor care s-ar fi revărsat spre Ierusalim ca un râu neîntrerupt (vezi comentariul la v. 5-7, 11). Compară capitolele 49,23; 61,6; 66,12. La ieşirea din Egipt copiii lui Israel au primit daruri de la foştii lor stăpâni (vezi comentariul la Exod 3,22). La întoarcerea lor din captivitatea babiloniană iudeii au primit daruri de bună voie de argint şi de aur de la vecinii şi prietenii lor precum şi de la vistieria împărătească (Ezra 1,6; 7,15.16.21–23).

Vei şti. Vezi comentariul la Ezechiel 6,7.

În loc de aramă. Aşa cum aurul era de mai mare valoare ca arama, şi argintul mai preţios decât fierul, aşa urma să sporească Domnul bogăţia lui Israel (vezi p. 28). Tot ceea ce ei ar fi adus ca jertfă pentru El va fi în cele din urmă răsplătit din plin. Tot ce dăm noi pentru slujirea lui Dumnezeu, va fi răsplătit dincolo de cele mai înflăcărate aşteptări ale noastre (vezi comentariul la Eclesiastul 11,1; Matei 19,29).

Să domnească. [Slujbaşii tăi, KJV]. Conducătorii lui Israel vor fi oameni ai păcii. Cuvântul pace este fără îndoială folosit aici în sensul lui mai larg de bunăstare. Conducătorii lui Israel îl vor conduce la succes şi prosperitate.

Să stăpânească. [Cei care cer, KJV]. Ebr. nogesim, care la plural, ca aici, înseamnă autorităţi.

Dreptatea. Ebr. ţedec, care uneori înseamnă succes. Politica cârmuirii urma să fie în armonie cu principiile divine, şi de aceea plină de succes.

Silnicie. Se continuă ideea din v. 17. În loc de asuprire, violenţă şi neînţelegere (vezi cap. 59,3-5), vor domni principiile iubirii, bunăvoinţei şi stimei frăţeşti reciproce.

Zidurile tale. KJV adaugă Mântuire. Prezenţa şi binecuvântarea lui Dumnezeu vor constitui cele mai bune ziduri şi fortificaţii ale Ierusalimului (vezi Zaharia 2,5), iar aclamaţiile de laudă şi mulţumire vor ţine loc de porţi şi de obstacole. Vezi Isaia 26,1-3.

Nu… va mai. Soarele nu va înceta să existe pe pământul refăcut, dar lumina lui nu va mai fi necesară (Apocalips 21,23; 22,5).

Lumina ta pe vecie. Toate cuvintele ebraice de după porţiunea aceasta până la aceleaşi cuvinte şi cuprinzând aceleaşi cuvinte din vers. 20 lipsesc din sulul 1QIsb de la Marea Moartă. Acesta e un caz clar al greşelii de copiere care apare des, numită homoeoteleuton. Ochiul scribului fără să-şi dea seama a sărit de la întâia apariţie a acestei expresii repetate la a doua, şi în felul acesta a pierdut din vedere toate cuvintele dintre ele. Sulul 1QIsa conţine pasajul acesta.

Suferinţele tale. Vezi comentariul la cap. 59,9-11.

Oameni neprihăniţi. [Drepţi, KJV]. Dreptatea este ţinta personală a fiecărui cetăţean al poporului lui Dumnezeu. Pe noul pământ se va realiza idealul din Psalmi 15; 24,2-5. El va fi o lume în care locuieşte dreptatea (KJV) (2Petru 3,13), deoarece toţi locuitorii ei sunt drepţi. Întristare nu va mai fi, deoarece nu mai este păcat (vezi Apocalips 21,2-7). Compară şi Isaia 52,1; Zaharia 14,16.

Vor stăpâni ţara. Făgăduinţele date părinţilor vor fi împlinite la timpul cuvenit (vezi Geneza 12,7; Daniel 7,18; Matei 5,5; Apocalips 21,3.4.7).

O odraslă. Bărbaţii lui Iuda erau viţa pe care o iubea (Isaia 5,2.7; comp. Isaia 29,23; Efeseni 2,10). Chipul Lui este împărtăşit poporului Său, iar Legea Lui este pusă în inima lor (Ieremia 31,33.34). Treptat ei trebuie să ajungă la asemănare cu El şi să fie ca El (1Ioan 3,2; comp. Efeseni 4,15). Cuvântul ebraic neşer, ramură, odraslă, vlăstar este omis în sulul 1QIsb.

Cel mai mic. Adică, o persoană neînsemnată.

Se va face o mie. Adică, va deveni [o ceată, sau un clan numărând] o mie. Compară cap. 54,1-3. Hristos a comparat împărăţia cerului cu o sămânţă de muştar care a devenit un copac mare (Marcu 4,31.32).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1 CE 30; CM 17; COL 420; Ev 36, 693; GW 470; MB 43; PK 717, 720; TM 156, 205; 6T 23, 29, 368, 414, 434; 7T 62; 8T 35, 116, 168; WM 22

1, 2 COL 415; TM 42, 152; 8T 10; WM 271

1–3TM 458; 9T 70

1–4PK 375

1–5GW 28

2 EW 104; FE 177, 201, 238; LS 295; PK 188, 687, 718; 5T 99, 528, 547

3 DA 34

10 AA 595

10, 11 PK 375

13 1T 69

15 AA 601; PK 723; 8T 39

16 PK 724

18 Ed 182; GC 675

18–21PK 730

19 SC 68

21 Ed 302