Mi-e dor de-acas’

Mi-e dor de-acas’, de casa părintească, De Tatăl meu cel iubitor; Vreau să mă scap de grija pământească, De-odihna Lui mi-e dor, mi-e dor… Cu mii de planuri am plecat de-acasă, Azi chiar şi un modest gând mă apasă; Din toate-acum un dor mi-a mai rămas: ||:Mi-e dor de-acas’!:||

Mi-e dor de-acas’, prin vis mi se arată O ţară sus, cămin ceresc… E ţara păcii, veşnic luminată, Ea-i partea mea, de ea doresc. Pe cum în toamnă îşi întinde-aripa Spre ţări ferice în zbor păsărica; La fel aş vrea să zbor şi tot să las. ||:Mi-e dor de-acas’!:||

Mi-e dor de-acas’, Liman îşi cată vasul, Şi pârâiaşu-aleargă-n mări. La sânul mamii-adoarme copilaşul, Eu cat liman şi dezmierdări! În bucurie cânt şi în durere: Un fum sunt toate, pier ca o părere; Din toate-acum un dor mi-a mai rămas: ||:Mi-e dor de-acas’!:||