Când ne găsim în mari nevoi Şi nu ştim ce va fi cu noi; Când fără sfat şi ajutor, Luptăm cu ura tuturor: Un singur drum ne-a mai rămas, Ca să scăpăm de-orice necaz, Şi-acest drum nu ni-l poate-opri Vrăjmaşul, oricât s-ar căzni!
’Nălţând privirile spre cer, Toţi Te rugăm din răsputeri; Răbdarea Ta o preamărim, Părinte, azi când suferim. Statornic fă-ne ca să stăm, În tot ce-avem să-ntâmpinăm; Ca-n orice ni s-ar întâmpla, Să vadă toţi iubirea Ta!
Când Fiul Tău, Isus Hristos, Fu socotit primejdios, Hulit de toţi, calomniat, Pe Golgota crucificat; Cu cât mult mai primejdioşi Părea-vom noi cei păcătoşi? Şi deci nu ne mirăm defel, Să fim trataţi, cum a fost El.
De-aceea, Tată, Te rugăm: Orişice-ar fi să îndurăm, Să fie voia Ta cu noi, Şi-acum şi-n ce-o fi mai apoi! Să nu ne laşi să ne-ndoim, Ci, chiar de-ar fi ca să murim, Să nu cedăm, să stăm vârtos În tot ce ne-a-nvăţat Hristos!