Îl văd adesea şi-l admir Pe-urmaşul lui Isus Hristos, Sorbind al lacrimii potir Cu paşi trudiţi, pe drum spinos... "De unde ai primit puteri Să-nfrunţi atâtea mari dureri?" Iar el mi-a spus: "Nădejdea mea-i Hristos şi biruinţa Sa!"
Îl văd în luptă, deseori, O sabie purtând şi scut, Ah, simt cum rănile îl dor, Dar văd că nu se dă bătut! "De unde ai aşa curaj, Să speri, să lupţi, să nu te laşi?" Iar el mi-a spus: "Nădejdea mea-i Hristos şi biruinţa Sa!"
Suntem cu toţii peregrini Prin valea negrelor dureri; Deşi îngustă şi cu spini, Cărarea duce sus, la cer! La Tine, Doamne, am găsit Putere până la sfârşit! Păstrează-n noi nădejdea Ta S-avem putere a lupta!