Când omul vechi din noi se vrea stăpân, Când drumu-ngust ne pare prea stâncos, Avem la dreapta un Tovarăş bun: E Duhul Sfânt, Prieten credincios.
Când îngeri par că slava şi-o retrag, Când nu ştim nici măcar a ne ruga, Avem la dreapta un Prieten drag: E Duhul Sfânt, ce-i gata-a ne-ajuta.
Când lumea-n noi îşi face iarăşi loc, Când nori acopăr cerul înstelat, Avem la dreapta noastră sacrul Foc: E Duhul Sfânt, prieten adorat.