Dor de cer

Această lume este trecătoare,
M-așteaptă-n cer un loc cu mult mai bun;
Nici plâns, nici trudă, nici ‘cercări amare,
Să mă abată nu vor putea din drum.
Căci nicio clipă nu rămân eu singur,
În mâna Sa cu drag mă ține El,
Deci merg ‘nainte prin credință, sigur,
Că într-o zi voi fi la Dumnezeu!

Privesc cu dor spre Tatăl meu din ceruri,
Nerăbdător, aștept să-L întâlnesc,
Să pot să-I spun, prin veacuri nesfârșite,
A mea iubire și-n veci să-I mulțumesc!
Eu știu că Domnul, în a Sa mărire,
Îi va lua curând pe-ai Săi copii,
Îi va-mbrăca frumos în nemurire,
Și pentru veci, cu El vor locui!

Mai e puțin și-acasă vom ajunge,
Cum Domnul Însuși a făgăduit,
Răscumpărați prin dragoste și cruce,
Primivom locul ce-atâta l-am dorit!
Cu îngeri mii ne vom ‘nălța în slavă,
Și-n armonii cântavom osana,
Vom străluci în haina Sa curată:
Ne-a mântuit, suntem comoara Sa!