Făgăduințele de la Mara

Copiii lui Israel au scăpat, în sfârșit, de cruzimea faraonului și a stăpânilor de sclavi. Liberi! Erau în siguranță pe celălalt mal al Mării Roșii. Părea prea frumos ca să fie adevărat.

Cum se numea cel care conducea poporul înapoi în Canaan? Moise. Dar el era cel care conducea, de fapt, poporul? Hotăra el încotro trebuia să se îndrepte? Nu. Norul cel minunat îi conducea. Și cine era în nor? Dumnezeu.

Să ne amintim că Dumnezeu veghea în permanență asupra poporului Lui. A promis că va fi întotdeauna cu ei și îi va ajuta dacă vor alege să Îl iubească și să aibă încredere în El.

Mai exista și altcineva care voia ca poporul Israel să asculte de el? Cine? Satana. A pierdut lupta pentru eliberarea israeliților din Egipt. Crezi că se va opri din a-i ispiti pe copiii lui Israel să creadă minciunile lui în loc să aibă încredere în Dumnezeu? Nu! Există doar două opțiuni: Dumnezeu sau Satana. Dumnezeu vrea să ne salveze. Satana vrea să ne distrugă. Ce ne spune Isus în prima parte din Ioan 14:6? 

Gândeşte-te:

Din momentul în care i-a spus Evei prima minciună în Grădina Eden, Satana nu s-a mai oprit din mințit. Și va tot încerca să îi convingă pe oameni să creadă minciunile lui, chiar până în momentul revenirii lui Isus. În fiecare zi, de mai multe ori pe zi, alegem pe cine credem. Să continuăm să Îl alegem pe Dumnezeu. El este singurul care ne iubește cu adevărat și vrea să fim fericiți.

Copiii lui Israel au pornit pe drumul către țara pe care Dumnezeu a promis că le-o va da. Îi mai spunem și Țara Promisă. Dar înainte ca El să le poată da țara aceea, ei trebuiau să învețe o lecție foarte, foarte importantă. Trebuiau să creadă că Dumnezeu este suficient de puternic pentru a-Și ține promisiunea. Evrei 11:6.

Credință și încredere sunt cuvinte care se potrivesc. Dacă avem un prieten pe care îl cunoaștem foarte bine și dacă el își ține mereu promisiunile, știm că putem avea încredere în acea persoană. Credem acea persoană. Uneori însă, oamenii ne dezamăgesc. Nu își țin promisiunile. Și nu mai putem avea încredere în ei. Nu putem depinde de ei.

Copiilor lui Israel le era greu să aibă deplină încredere în Dumnezeu. De ce? Și-a ținut Dumnezeu toate promisiunile făcute? Da. Nu S-a răzgândit niciodată. A dovedit mereu și mereu că nimic nu este prea greu pentru El.

De când a apărut păcatul, Satana încearcă să convingă pe fiecare om să creadă minciunile lui despre Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu l-a lăsat niciodată pe Satana să ne ia și capacitatea de a face alegeri. Nu îl va lăsa niciodată pe Satana să ne oblige să îi credem minciunile. Întotdeauna putem alege. 

Gândeşte-te:

Pentru a-i putea ajuta și binecuvânta, Dumnezeu voia să aibă o relație de încredere cu fiecare persoană dintre copiii lui Israel. Și vrea același lucru pentru noi, pentru mine și pentru tine.

Dumnezeu Își ține întotdeauna promisiunile. Dar Satana vrea să punem la îndoială puterea lui Dumnezeu și marea Lui iubire pentru fiecare dintre noi. Le era dificil copiilor lui Israel să învețe să aibă deplină încredere în Dumnezeu? Da, le era dificil. Chiar dacă Dumnezeu Își arătase iubirea și puterea de atâtea ori, chiar dacă norul era în permanență cu ei, tot se mai îngrijorau și imediat puneau totul la îndoială.

Când au ajuns la Marea Roșie, le-a fost frică. Au uitat că Dumnezeu era în norul care îi conducea și că le promisese că îi va elibera din sclavie. S-au îngrozit când au văzut că sunt urmăriți de armata faraonului. Apoi Dumnezeu a făcut acea minune care i-a salvat de faraon și armata lui. Cum s-au simțit? Exodul 14:31. Era momentul să își continue călătoria. Norul minunat îi conducea, ca de obicei. Și când au pornit, i-au „crezut pe Domnul și pe robul său, Moise.”

Au mers timp de trei zile. Ținutul prin care treceau era sterp și secetos. Și-au dat seama că, în curând, vor rămâne fără apă. Toți erau însetați și au început să caute apă. Citește Exodul 15:22. Era o ocazie în care din nou aveau de ales. Vor avea încredere sau se vor plânge? Dintr-odată, cineva a strigat: „Apă! Priviți înainte! Acolo e apă!” S-au grăbit cu toții să ajungă la apă.

Dar bucuria și avântul nu au durat prea mult. Care era problema? Exodul 15:23. Ce dezamăgire! Chiar când toți credeau că au găsit apă! Ce au făcut? Exodul 15:24. 

Gândeşte-te:

Cine era cu ei în norul minunat? Cine este alături de noi întotdeauna? Mai uităm uneori că El vede și aude tot ce spunem și facem? Exact asta vrea Satana să facem.

Oamenilor le era sete. Apa găsită avea un gust foarte rău. Dar ce au făcut imediat copiii lui Israel, în loc să aleagă să aibă încredere? Exodul 15:24. Ce a făcut Moise? Exodul 15:25.

Moise a făcut ce ar trebui să facem și noi atunci când avem nevoie de ajutor, nu-i așa? Și Dumnezeu le-a arătat din nou tuturor că nimic nu este prea greu pentru El.

După ce oamenii și animalele au profitat din plin de apa de care aveau nevoie, Dumnezeu le-a făcut israeliților o altă promisiune minunată. Ce a promis? Exodul 15:26.

Dumnezeu ne-a dat reguli simple, pe care să le respectăm pentru a avea un trup sănătos. Bolile egiptenilor veneau din nerespectarea acestor reguli. Mâncau, beau și făceau lucruri care îi îmbolnăveau; așa că, bineînțeles, sufereau de boli cumplite.

Cunoști oameni care fumează, beau alcool, cafea și cola, mănâncă junk food, nu fac sport niciodată, se culcă târziu și fac tot felul de alte lucruri care le dăunează organismului lor? Dacă suntem neglijenți cu trupurile noastre, cum să Îi cerem lui Dumnezeu să ne păstreze sănătoși?

 

Gândeşte-te:

Câte legi ale sănătății cunoști? Enumeră câteva dintre ele. Tu le respecți?

Să medităm ceva mai mult la legile sănătății pe care ni le-a dat Dumnezeu. Sunt ușor sau dificil de respectat? Ce ne costă să le respectăm? Când te îmbolnăvești și când trebuie să mergi la medic, poate să coste foarte scump. Dar nu costă nimic să respecți legile sănătății.

Dumnezeu deja îi ajuta pe copiii lui Israel să respecte multe dintre legile sănătății. Stăteau la soare, în aer liber. Dumnezeu a făcut o minune pentru ca ei să aibă apă bună de băut în fiecare zi.

Era aer curat peste tot în jurul lor. Mersul este cel mai bun exercițiu, și ei mergeau mult pe jos. Și fără îndoială că dormeau după atâta mers. Hrana lor din Egipt nu era cea mai bună, pentru că împrumutaseră unele dintre obiceiurile alimentare greșite ale egiptenilor.

Temperanță. Ce înseamnă? Înseamnă să nu folosești lucruri care îți fac rău și să nu folosești prea mult din lucrurile care sunt bune pentru tine. Un alt cuvânt pe care îl folosim este „autocontrol”. De unde vine autocontrolul? Galateni 5:22,23. Încredere în Dumnezeu. Este ceva de care israeliții aveau nevoie, nu-i așa? Dumnezeu a făcut tot ce a putut mai bine pentru ca ei să învețe să aibă încredere în El. 

Gândeşte-te:

Recapitulează cele opt legi ale sănătății. Ți le poți aminti? Câte dintre ele respecți?

Au trecut numai câteva zile de când copiii lui Israel fuseseră tratați ca sclavi în Egipt cu atâta cruzime. Cât de multe s-au întâmplat într-un timp atât de scurt!

Când au plecat din Egipt, au fost atât de încântați și de entuziasmați. Erau conduși de un nor minunat, care îi adăpostea de razele soarelui în timpul zilei și îi lumina în timpul nopții. Apoi norul i-a dus la Marea Roșie și atunci au început să fie agitați. Dacă se răzgândea faraonul și îi urmărea ?Ar rămâne închiși între munți, Marea Roșie, care se afla înaintea lor, și armata faraonului, care i-ar fi prins din urmă. Ar însemna să fie duși înapoi în Egipt. Li s-au confirmat temerile? Cum i-a salvat Dumnezeu?

Și din nou au fost bucuroși, pentru că nu aveau să se mai teamă niciodată de sclavia egipteană. Dar, în numai câteva zile, au început să fie îngrijorați de altceva. Îți amintești din ce motiv și ce s-a întâmplat? Cât de repede au uitat că Cel care îi conducea era Dumnezeu și că nimic nu este imposibil pentru El.

În timpul în care au stat la Mara, Dumnezeu le-a făcut o promisiune minunată. Citește din nou Exodul 15:26. Ce Dumnezeu minunat și iubitor avem! El Își dorește mai mult decât orice să fim fericiți și ocrotiți de dușmanul nostru, Satana. Ne-a dat Cele Zece Porunci și ne-a promis că ne ajută să le respectăm. Niciodată nu trebuie să ne temem atunci când facem această alegere. 

Gândeşte-te:

Dumnezeu abia așteaptă să fim cu El curând, în siguranță în țara pe care a promis-o fiecăruia care alege să Îl iubească, să aibă încredere în El și să asculte de El. Și nu uita niciodată, Dumnezeu Își ține promisiunile! ÎNTOTDEAUNA! E un motiv să fii fericit?

Studiu suplimentar

Exodul 15:22-27; Patriarhi și profeți, pp. 291, 292; Istoria mântuirii, p. 126.

Jennie vorbește cu Dumnezeu - Adaptare de Amy Sherrard

Jennie avea opt ani și participase la Școala de Sabat încă de când era foarte mică. Știa pe de rost Psalmul 23 și multe alte versete din Biblie. Știa și rugăciunea „Tatăl nostru” și îi plăcea să o spună împreună cu ceilalți copii.

Dar nu știa că sunt și alte momente pentru rugăciune, precum și alte moduri de a te ruga. Nu știa că putem vorbi noi înșine cu Isus și că El Se bucură când facem asta. Nu știa despre momentele de închinare în familie. Și nici măcar despre rugăciunea de mulțumire și de binecuvântare de la masă. Chiar dacă părinții ei mergeau la biserică, nu aveau acasă momente de închinare dimineața și seara și nu Îi mulțumeau lui Isus pentru hrană, la masă.

Jennie avea o prietenă pe nume Annabel. Într-o zi, mama lui Annabel a întrebat-o pe mama lui Jennie dacă îi dă voie lui Jennie să petreacă ziua împreună cu ele. Mama lui Jennie știa că cele două fetițe vor petrece o zi frumoasă împreună, așa că a fost de acord. Jennie și-a luat cu ea păpușa preferată și au petrecut o zi minunată! Timpul a trecut repede și au fost luate prin surprindere când mama lui Annabel le-a strigat:

– E vremea prânzului, fetelor! La masă, tatăl lui Annabel I-a mulțumit lui Isus pentru mâncarea delicioasă și L-a rugat să o binecuvânteze. A făcut la fel și la cină. Iar după cină, tatăl lui Annabel a spus:
– Înainte să o ducem pe Jennie acasă, haideți să ne închinăm! Au cântat și au citit din Biblie, apoi au îngenuncheat și s-au rugat. Și Annabel s-a rugat. I-a mulțumit lui Isus pentru momentele fericite petrecute în acea zi și L-a rugat pe Isus să îi binecuvânteze pe Jennie și pe familia ei. După închinare, Annabel i-a arătat lui Jennie o carte nouă cu povestiri despre misionari din țări îndepărtate.
– Mama îmi citește o povestire în fiecare seară înainte să mă rog și să adorm, i-a spus ea lui Jennie. Abia aștept să vină seara și să aud o nouă povestire! Întoarsă acasă, în acea seară, în patul ei, Jennie se tot gândea, în loc să adoarmă. „Mama și tata merg la biserică și sunt oameni buni, la fel ca părinții lui Annabel. Mă întreb de ce nu ne rugăm și noi la fel ca Annabel și părinții ei.” Înainte să adoarmă, s-a hotărât să îi întrebe. A doua zi dimineață, la micul dejun, Jennie le-a spus părinților despre tot ce făcuseră ea și Annabel cu o zi înainte. Și apoi a adăugat:
– Înainte să mănânce, mama și tatăl lui Annabel întotdeauna Îl roagă pe Isus să binecuvânteze mâncarea și se închină împreună în fiecare dimineață și seară și se roagă înainte să meargă la culcare. Noi de ce nu facem la fel? Părinții lui Jennie s-au uitat unul la altul. Apoi tata a spus:
– Jennie, îmi pare rău că noi nu am făcut aceste lucruri atât de importante. Îl iubim pe Isus, dar părinții noștri nu au avut închinare în familie și nici nu I-au mulțumit lui Isus pentru hrană, la masă. Am făcut și noi la fel ca ei, fără să ne gândim prea mult la asta. Dar de astăzi lucrurile se vor schimba. Și s-au schimbat. Annabel și familia ei au ajutat-o pe Jennie să învețe mai multe despre ce înseamnă să vorbești cu Isus. Apoi Jennie le-a împărtășit părinților ei ce învățase. Să știi că Isus te poate folosi și pe tine să îi ajuți pe alții.