Psalmii 42
CARTEA A DOUA
42
Cum dorește un cerb izvoarele de apă, așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!
2
Sufletul✦ meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel✦ viu; când mă voi duce și mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?
3
Cu lacrimi✦ mă hrănesc zi și noapte, când mi se zice fără încetare✦: „Unde este Dumnezeul tău?”
4
Mi-aduc aminte și-mi vărs✦ tot focul inimii în mine când mă gândesc cum mergeam înconjurat de mulțime și cum înaintam✦ în fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu, în mijlocul strigătelor de bucurie și de mulțumire ale unei mulțimi în sărbătoare.
5
Pentru ce✦ te mâhnești, suflete, și gemi înăuntrul meu? Nădăjduiește✦ în Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda; El este mântuirea mea și Dumnezeul meu.
6
Îmi este mâhnit sufletul în mine, Dumnezeule, de aceea la Tine mă gândesc din țara Iordanului, din Hermon și din muntele Mițear.
7
Un val✦ cheamă un alt val la vuietul căderii apelor Tale; toate✦ talazurile și valurile Tale trec peste mine.
8
Ziua Domnul îmi dădea✦ îndurarea Lui, iar noaptea✦ cântam laudele Lui și Îi înălțam o rugăciune Dumnezeului vieții mele.
9
De aceea Îi zic lui Dumnezeu, Stânca mea: „Pentru ce mă uiți? Pentru ce✦ trebuie să umblu plin de întristare sub apăsarea vrăjmașului?”
10
Parcă mi se sfărâmă oasele cu sabia când mă batjocoresc vrăjmașii mei și-mi zic neîncetat✦: „Unde este Dumnezeul tău?”
11
Pentru ce✦ te mâhnești, suflete, și gemi înăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda; El este mântuirea mea și Dumnezeul meu.