myBible logó myBible
Fiókom
Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024
Ehhez a fordításhoz nem érhető el hang
Kommentár

Numeri 11

Prepelițele. Alegerea celor șaptezeci de bătrâni

11 Poporul a început să cârtească în auzul DOMNULUI.a DOMNUL a auzit și S-a aprins de mânie. A izbucnit focul DOMNULUI și a mistuit o parte din marginea taberei.
2 Poporul a strigat către Moise, Moise s-a rugat DOMNULUI, iar focul s-a stins.
3 Locului aceluia i-au pus numele Taberaa, pentru că se aprinsese focul DOMNULUI printre ei.
4 Adunătura de oameni care se afla în mijlocul lui Israel a fost cuprinsă de poftă, ba chiar și fiii lui Israel au început să plângă și să zică: „Cine ne va da carne să mâncăm?
5 Ne aducem aminte de peștii pe care-i mâncam în Egipt și care nu ne costau, de castraveți, de pepeni, de praz, de ceapă și de usturoi.
6 Acum ni s-a uscat gâtlejul: nu este nimic altceva decât mana aceasta înaintea ochilor noștri!” (
7 Mana semăna cu grăuntele de coriandru și la vedere era ca bdeliula.
8 Poporul se risipea și o strângea, o măcina la râșniță sau o bătea în piuă, o fierbea în oală și făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn.
9 Când cădea roua noaptea în tabără, cădea și mana.)
10 Moise a auzit poporul plângând, familie după familie, fiecare la intrarea cortului său. Mânia DOMNULUI s-a aprins cu tărie. Moise s-a întristat
11 și I-a zis DOMNULUI: „De ce-l mâhnești pe robul Tău și de ce n-am căpătat trecere înaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg?
12 Oare eu am zămislit tot poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici: «Poartă-l la sânul tău, cum își poartă doica pruncul», până în ținutul pe care l-ai jurat părinților lui?
13 De unde să am eu carne ca să dau la tot poporul acesta? Căci mi se plâng astfel: «Dă-ne carne să mâncăm!»
14 Eu singur nu pot să port tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine.
15 Decât să Te porți așa cu mine, mai bine omoară-mă, Te rog, dacă am găsit trecere înaintea Ta, ca să nu-mi mai văd nenorocirea!”
16 DOMNUL i-a zis lui Moise: „Adună-Mi șaptezeci de bărbați dintre bătrânii lui Israel, pe care-i cunoști ca bătrâni ai poporului și dregători ai lui; să-i aduci la Cortul Întâlnirii și să se înfățișeze acolo împreună cu tine.
17 Eu Mă voi coborî și îți voi vorbi acolo; voi lua din duhul care este peste tine și-l voi pune peste ei, ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului și să n-o porți tu singur.
18 Să spui poporului: «Sfințiți-vă pentru mâine, și veți avea carne să mâncați, fiindcă ați plâns în auzul DOMNULUI astfel: ‘Cine ne va da carne să mâncăm? Căci noi o duceam bine în Egipt!’ DOMNUL vă va da carne și veți mânca.
19 Veți avea carne să mâncați nu o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile,
20 ci o lună întreagă, până vă va ieși pe nări și vă veți scârbi de ea, pentru că n-ați ascultat de DOMNUL, care este în mijlocul vostru, și pentru că ați plâns înaintea Lui astfel: ‘De ce am ieșit noi din Egipt?’»”
21 Moise I-a zis: „Șase sute de mii de oameni care merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul căruia sunt eu, și Tu zici: «Le voi da carne și vor mânca o lună întreagă»!?
22 S-ar putea tăia oare atâtea oi și atâția boi ca să ajungă? Sau nu cumva avem să prindem toți peștii mării ca să le ajungă?”
23 DOMNUL i-a răspuns lui Moise: „Nu cumva s-a scurtat mâna DOMNULUI? Vei vedea acum dacă ceea ce ți-am spus se va întâmpla sau nu.”
24 Moise a ieșit și a spus poporului cuvintele DOMNULUI. A adunat șaptezeci de bărbați dintre bătrânii poporului și i-a pus în jurul Cortului.
25 DOMNUL S-a coborât în nor și i-a vorbit lui Moise; a luat din Duhul care era peste el și l-a pus peste cei șaptezeci de bătrâni. Și de îndată ce Duhul s-a odihnit peste ei, au profețit, dar după aceea n-au mai profețit.
26 Doi bărbați, unul numit Eldad și altul Medad, rămăseseră în tabără, și Duhul s-a odihnit și peste ei, căci erau dintre cei înscriși, măcar că nu se duseseră la Cort. Și au început să profețească și ei în tabără.
27 Un tânăr a alergat ca să-i dea de știre lui Moise și i-a zis: „Eldad și Medad profețesc în tabără!”
28 Și Iosua, fiul lui Nun, care din tinerețea lui fusese slujitorul lui Moise, i-a zis: „Stăpâne Moise, oprește-i!”
29 Moise i-a răspuns: „Ești gelos pentru mine? De-ar fi tot poporul DOMNULUI alcătuit din profeți! De Și-ar pune DOMNUL Duhul Lui peste ei!”
30 Apoi Moise și bătrânii lui Israel s-au întors în tabără.
31 Un vânt s-a stârnit de la DOMNUL și a adus prepelițe de peste mare, răspândindu-le peste tabără cale de o zi într-o parte și cale de o zi de cealaltă parte de jur împrejurul taberei, ca la doi coți pe fața pământului.
32 Toată ziua aceea, toată noaptea și toată ziua următoare, poporul s-a sculat și a adunat prepelițe; cel ce adunase cel mai puțin avea zece omeri. Apoi le-au întins în jurul taberei.
33 Pe când abia le ajunsese carnea între dinți și nu apucaseră încă să o mestece, DOMNUL S-a aprins de mânie împotriva fiilor lui Israel și i-a lovit cu o urgie foarte mare.
34 Au pus locului aceluia numele Chibrot-Hataavaa, pentru că acolo a fost îngropat poporul cuprins de poftă.
35 De la Chibrot-Hataava, poporul a plecat spre Hațerot și s-a oprit la Hațerot.

Lábjegyzetek

  1. 11:1a Unele versiuni antice și moderne redau textul astfel: „Poporul a început să cârtească, fapt care a fost rău în auzul Domnului.”
  2. 11:3a Adică: „Ardere”.
  3. 11:7a Rășină aromată, similară la aspect cu tămâia.
  4. 11:34a Adică: „Mormintele lăcomiei”.
KÖNYV
FEJEZET
Fordítás
Magyar
Română
English
Español
Italiano
Olvasó beállításai
Betűméret
Betűtípus
Lábjegyzetek
Számok és címek
Magyarázat ikonok
Kereszthivatkozások
Hiba jelentése
Bibliakommentár: 0
Mi a probléma?
Egyéb
Nyelv
Megjelenés

Ez az elem jelenleg nem érhető el.