Iov 6
A doua plângere a lui Iov
6
Iov a răspuns astfel:
2
„O, dacă mi s-ar cântări bine supărarea și mi s-ar pune nenorocirile în cumpănă,
3
ar fi mai grele decât nisipul✦ mării; de aceea îmi sunt cuvintele înverșunate!
4
Căci✦ săgețile Celui Atotputernic m-au străpuns, sufletul meu le bea otrava și spaimele✦ lui Dumnezeu se aliniază împotriva mea!
5
Zbiară măgarul când are verdeață? Sau rage boul lângă nutreț?
6
Poți mânca ce-i searbăd și nesărat? Sau au vreun gust balele de miruțăa?
7
Ceea ce gâtlejul meu n-ar vrea să atingă a devenit mâncarea mea în suferință.
8
O, de mi s-ar asculta rugăciunea și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!
9
De s-ar îndura✦ Dumnezeu să mă strivească, să-Și întindă mâna și să mă reteze!
10
Mi-ar rămâne măcar această mângâiere în zbaterea chinului meu necruțător: că✦ n-am tăgăduit cuvintele✦ Celui Sfânt.
11
Ce putere am eu, ca să mai trag nădejde? Și cât mai am de trăita, ca să mai rabd?
12
Tăria mea este oare o tărie de piatră sau am eu trup de aramă?
13
Nu sunt eu lipsit de ajutor, și orice șansă m-a părăsit cu totul?
14
Cel deznădăjduit✦ așteaptă credincioșia prietenului lui, chiar dacă părăseștea teama de Cel Atotputernic.
15
Dar frații✦ mei se arată schimbători ca un pârâu vremelnic, ca torenții✦ trecători,
16
care sunt reci sub gheață, ascunși cu totul de zăpadă,
17
iar de la o vreme se potolesc și seacă; sub arșița verii dispar fără urmă.
18
Cetele de călători se întorc din cale, pătrund adânc în pustiu și pier.
19
Convoaiele din Tema✦ le zăresc albia, caravanele din Șeba✦ sunt pline de nădejde la vederea lor.
20
Dar sunt înșelate✦ în încrederea lor, rămân dezamăgite când ajung la ei.
21
Așa sunteți✦ și voi acum pentru mine: mi-ați văzut nenorocirea și v-a apucat frica✦!
22
V-am zis eu, oare: «Dați-mi ceva, cheltuiți din averile voastre pentru mine,
23
scăpați-mă din mâna vrăjmașului, răscumpărați-mă din mâinile unor oameni haini»?
24
Învățați-mă, și voi tăcea; luminați-mă, să știu cu ce am păcătuit!
25
Ce răspicate sunt cuvintele drepte! Dar cum este oare judecata voastră?
26
Credeți voi că judecați doar niște cuvinte, și că vorbele unui om deznădăjduit sunt vânt?
27
Voi îl jucați la zaruria pe orfan, și-l scoateți la mezat✦ pe prietenul vostru.
28
Acum, uitați-vă la mine, vă rog, că doar nu vă mint în față!
29
Răzgândiți-vă✦, nu fiți nedrepți! Întoarceți-vă și mărturisiți că dreptatea este de partea mea!
30
Este vreo nelegiuire pe limba mea? Oare nu deosebește gura mea ce este rău?
Lábjegyzetek
- 6:6a Ebr. rir ḥallāmuṯ, probabil seva mucilaginoasă a unei plante din familia malvaceelor (nalbă de pădure). Potrivit unei tradiții rabinice care a influențat multe versiuni ale Bibliei (KJV, Segond, Cornilescu), secvența denumește „albușul oului”.
- 6:11a Lit. „care este sfârșitul”.
- 6:14a Sau: „altminteri, va părăsi...”
- 6:27a Verbul ebr. hippil este folosit frecvent în expresia „a arunca sorțul”, „a trage la sorț”. În versetul de față expresia este eliptică, deoarece lipsește ebr. gorāl „sorț”.