myBible

Al doilea răspuns al lui Elifaz

15 Elifaz din Teman a răspuns, zicând:

² Oare cu vorbe goale^a răspunde înțeleptul și își umflă pieptul cu vânt de răsărit^b?

³ Se apără el prin cuvinte fără folos și prin vorbe care n-ajută la nimic?

⁴ Tu ai ajuns să nimicești evlavia și înăbuși orice preocupare față de Dumnezeu.

⁵ Nelegiuirea ta îți cârmuiește gura și întrebuințezi vorbirea celor șireți.

⁶ Gura^✦ ta te osândește, nu eu; buzele tale mărturisesc împotriva ta.

⁷ Ești tu oare primul om care s-a născut? Ai venit tu pe lume^✦ înainte de a fi munții?

⁸ Ai fost tu martor^✦ la sfatul tainic al lui Dumnezeu? Crezi că numai tu ai înțelepciune?

⁹ Ce^✦ anume știi tu și noi nu știm? Ce cunoaștere ai tu, pe care să n-o avem și noi?

¹⁰ Printre noi^✦ sunt bătrâni și oameni cărunți, mai înziliți decât tatăl tău.

¹¹ Puțin lucru sunt mângâierile lui Dumnezeu pentru tine și cuvintele care-ți vorbesc atât de blând?

¹² De ce te lași în voia inimii și-ți scapără ochii de mânie?

¹³ Pufnești de mânie împotriva lui Dumnezeu și-ți ies din gură asemenea vorbe!

¹⁴ Ce^✦ este omul, ca să fie curat, și cel născut din femeie, ca să fie nevinovat?

¹⁵ N-are încredere Dumnezeu nici în sfinții^✦ Săi; dacă cerurile nu sunt curate înaintea Lui,

¹⁶ cu atât^✦ mai puțin ființă josnică și stricată, – omul – care^✦ bea nelegiuirea ca apa!

¹⁷ Vreau să te învăț, fii cu luare aminte! Voi istorisi ce am văzut,

¹⁸ ce au spus înțelepții, fără să ascundă, ce au auzit de la părinții^✦ lor,

¹⁹ cărora le-a fost dată țara și printre care niciun străin^✦ nu venise încă:

²⁰ Omul rău se zvârcolește în toate zilele lui, în acei puțini^✦ ani hărăziți celui hain.

²¹ Țipete de groază răsună la urechile lui; în mijlocul fericirii^✦ vine la el pustiitorul.

²² Nu trage nădejde că se va întoarce din întuneric, și este sortit sabiei.

²³ Aleargă^✦ după pâine, întrebându-se „Unde este?^a”; știe că-l așteaptă ziua întunericului^✦.

²⁴ Necazul și neliniștea îl înspăimântă, se aruncă asupra lui ca un împărat gata de luptă.

²⁵ Căci a întins mâna împotriva lui Dumnezeu, a făcut pe viteazul cu Cel Atotputernic,

²⁶ s-a năpustit sfidător asupra Lui, cu partea întărită a scutului său.

²⁷ Avea fața acoperită cu grăsime, și coapsele încărcate cu osânză,

²⁸ dar va locui în cetăți căzute în ruină, în case unde nu mai stă nimeni, sortite să ajungă mormane de pietre.

²⁹ Nu va mai fi bogat, nu-și va mai reface averea, și agoniseala lui nu va mai spori pe pământ.

³⁰ Nu va scăpa de întuneric; flacăra îi va pârjoli mlădițele și floarea^a lui va zbura în vânt.^b

³¹ Să nu se încreadă^✦ în nimicul cu care se înșală, căci nimicul îi va fi răsplata.

³² Ea va veni înainte^✦ de vreme, și ramura lui de finic nu va mai fi înfrunzită.

³³ Ca o viță își va scutura agurida, și ca un măslin își va lepăda floarea.

³⁴ Da, ceata păgânilor este stearpă și focul mistuie corturile care ascund mită.

³⁵ Cei ce zămislesc^✦ răul nasc nenorocire; și lăuntrul lor plăsmuiește înșelăciune.

15:2^a Ebr. ruaḥ „vânt”, „nimic”, „spirit” (ambiguitate ironică).
15:2^b Ebr. qāḏim, cunoscut și sub numele de siroco, vânt puternic și fierbinte care bate dinspre deșert (vezi Iov 1:19).
15:23^a Septuaginta (urmată de multe versiuni moderne) are gr. gýps, ceea ce presupune ebr. ˀayyā „șoim”, „gaie neagră” (vezi Iov 28:7).
15:30^a Ebr. pirḥo (în acord cu Septuaginta), emendare a TM: ebr. piw „gura Lui”.
15:30^b Sau: „și va fugi de suflul gurii Lui”.