Isaia 6
Isaia, pus în slujbă
6
În anul morții regelui✦ Uzia, L-am văzut✦ pe Domnul șezând pe un tron foarte înalt✦, iar poalele mantiei Lui umpleau Templul.
2
În jurul Lui se aflau serafimi, fiecare având șase aripi: cu două își acopereau fața, cu două își acopereau✦ picioarele și cu două zburau.
3
Strigau unul către celălalt și ziceau: „Sfânt✦, sfânt, sfânt este DOMNUL Oștirilor! Tot pământul este plina de slava Lui!”
4
Și se zguduiau ușorii ușii de glasul celor care strigau; și s-a umplut Casa✦ de fum.
5
Atunci mi-am zis✦: „Vai de mine! Sunt pierdut, fiindcă sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor cu buze necurate, și L-am văzut cu ochii mei pe Împăratul, DOMNUL Oștirilor!”
6
Dar unul dintre serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleștele de pe altar✦,
7
mi-a atins✦ gura cu el și a zis: „Iată, atingându-se cărbunele acesta de buzele tale, vina ta este îndepărtată și păcatul tău este ispășit!”
8
Apoi am auzit glasul DOMNULUI întrebând: „Pe cine să trimit? Cine va merge pentru Noi✦?” Și am răspuns: „Iată-mă, trimite-mă!”
9
El mi-a zis atunci: „Du-te și spune-i poporului acestuia:a «De auzit, să tot auziți✦, dar să nu înțelegeți! De văzut, să tot vedeți, și să nu pricepeți!»
10
Împietreștea inima✦ acestui popor, fă-l tare de urechi și astupă-i ochii, ca✦ nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se pocăiască și să fie vindecat!”
11
Eu am întrebat: „Până când, Doamne?” Iar El a răspuns: „Până✦ când vor rămâne cetățile pustii, fără locuitori, casele – fără oameni și țara – pustiu și prăpăd.
12
DOMNUL ✦ îi va izgoni departe pe oameni și mare va fi paragina în mijlocul țării.
13
Și chiar a zecea parte de va mai rămâne, și aceasta va fi dată pustiirii: ca terebintul și ca stejarul, cărora le rămâne trunchiul când sunt tăiați, o sămânță sfântă va fi trunchiul ei.”
Lábjegyzetek
- 6:3a Sau: „să se umple” (vezi Num. 14:21. Ps. 57:5,11; 72:19; 108:5. Is. 11:9. Hab. 2:14), după modelul din Ex. 40:34-35. 1Rg. 8:11.
- 6:9a În Is. 6:9-10 autorul folosește o figură de stil numită antifrază – o ironie amară, care exprimă contrariul. Vezi Am. 4:4-5. Mc. 14:41.
- 6:10a Lit. „îngrașă”, „desensibilizează” (Ps. 119:70).