myBible

Ospățul lui Ahașveroș

1 Era pe vremea lui Ahașveroș^a, a acelui Ahașveroș^✦ care domnea peste^✦ o sută douăzeci și șapte de provincii, din India^✦ până în Etiopia^b.

² Pe atunci împăratul Ahașveroș își avea^✦ tronul în^✦ cetatea Susa^a.

³ În al treilea an al domniei lui, a dat^✦ un ospăț pentru toți dregătorii și slujitorii săi. Căpeteniile oștirii Persiei și Mediei, nobilii și dregătorii provinciilor erau înaintea lui,

Al treilea an. Anul acesta a început la 14 aprilie 483 î.Hr. şi s-a încheiat la 2 aprilie 482 î.Hr. Poate că "ospăţul" care a ţinut şase luni, a început în primele zilei ale primăverii acelui anului, când ploile trecuseră şi călătoria ar fi fost mai uşoară şi mai plăcută.

Un ospăţ. Sau "banchet". Cuvântul original însemna "întrecere la băutură". Având în vedere faptul că Ahaşveroş a părăsit Susa la un an sau doi după aceea pentru a năvăli în Grecia (vezi introducerea la Estera), s-a sugerat că domnitorii, guvernatorii şi căpeteniile oştirii au fost convocaţi din toate părţile împărăţiei pentru a participa la ceea ce se dorea să fie o campanie total strălucită şi reuşită. Herodot (vii. 8) raportează că Xerxe a convocat un astfel de consiliu. Poate că slujitorii au fost convocaţi în serii, pe parcursul celor şase luni, fiecare cu scopul de a discuta cu împăratul despre răspunderea specială legată campanie. Aşadar, ar fi aproape imposibil să-i găsim pe toţi slujbaşii de seamă ai vastului imperiu adunaţi laolaltă decât cu scopul specific al unor discuţii politice şi militare.

Domnitorilor. Sau "slujbaşilor [numiţi]".

Slujitorilor. Adică "curtenilor".

Căpeteniilor oştirii. Ebr. Chayil, "oastea" (Exod 14,4), "oştirea" (v. 9), "om tare" (1 Samuel 16,18) etc. Dacă unul dintre obiectivele ospăţului a fost, aşa cum a fost sugerat, stabilirea planurilor privind campania grecească viitoare, Ahaşveroş i-ar fi chemat cu siguranţă şi pe căpeteniilor oştirii sale.

Perşilor şi mezilor. Ordinea aceasta, inversul celei din Daniel (cap. 5,28; 6,8.12.15; 8,20) apare de repetate ori în relatările Esterei (cap. 1,3.14.18.19) şi dă de înţeles că raportul aparţine timpului când Persia înlocuise Media ca partener principal în imperiul dualist (vezi Daniel 7,5; 8,3). În Estera 10,2 este dată ordinea iniţială, poate din cauză că în "Cronici", împăraţii mezi veneau primii.

Mai marii. [Nobilii, KJV.] De la un cuvânt persan adoptat în limba ebraică, însemnând "cei dintâi [oameni]".

Capii ţinuturilor. [Principii provinciilor, KJV.] Adică guvernatorii sau satrapii care erau în fruntea teritoriilor cucerite. Istoria atestă prezenţa satrapilor la o mare adunare, înainte de campania dezastruoasă împotriva Greciei.

Teljes kommentár olvasása →

⁴ iar el le-a arătat bogăția strălucită a împărăției lui, precum și slava minunată a măreției lui vreme îndelungată, timp de o sută optzeci de zile.

⁵ După ce au trecut aceste zile, împăratul a dat un ospăț care a ținut șapte zile, pentru tot poporul care se afla în cetatea Susa, de la cel mai mare până la cel mai mic, în grădina^a palatului împărătesc.

Un ospăţ. Poate că scopul lui Ahaşveroş era de a asigura loialitatea supuşilor capitalei sale, pe timpul îndelungatei sale absenţe datorate plecării în Grecia. Dacă lucrurile au stat aşa, acesta a fost un gest politic iscusit. Natural, au fost primiţi numai bărbaţi, deoarece împărăteasa Vasti a dat un banchet separat pentru femei (v. 9).

Curtea grădinii. Ruinele palatului lui Xerxe sunt suficient de bine păstrate pentru a putea realiza o descriere a unora din părţile lui. Poarta împăratului la care şedea Mardoheu, curtea unde Estera s-a prezentat neinvitată - acestea şi alte câteva părţi ale palatului au fost identificate.

Palatul ocupa un spaţiu de aproximativ 270 m pe fiecare latură. Poarta principală se afla la sud.

Spre partea de nord-est a palatului propriu-zis se afla spaţioasa apadâna sau sala tronului. La această imensă clădire, cu latura de 99 m, se ajungea probabil pe scări de dimensiuni gigantice. Acoperişul plat al părţii centrale era sprijinit pe 36 de coloane zvelte, ornamentate cu capiteluri sculptate şi aranjate în 6 şiruri de câte 6 coloane fiecare. Partea din faţă a clădirii era probabil deschisă, în timp ce zidul din spate şi cele laterale erau din cărămidă, având faţa emailată şi cu figuri. Aurul, argintul şi pietrele preţioase au fost folosite cu risipă la decorarea sălii tronului. Scriitorii greci povestesc despre un platan de aur şi o viţă de vie de aur, care se aflau în curtea aceasta. Spre nord-vestul palatului propriu-zis, se crede că era "grădina" sau parcul. Multe din întâmplările povestite în cartea Estera au avut loc în interiorul şi în preajma spaţiului numit apadâna.

Teljes kommentár olvasása →

⁶ Pânze de bumbac și cortine violete erau atârnate cu funii de in subțire și de purpură de niște verigi de argint și de niște stâlpi de marmură. Paturi de aur^✦ și de argint stăteau pe o podea de porfir, de marmură, de sidef și de piatră neagră.

⁷ Băuturile erau aduse în vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celelalte. Era belșug de vin împărătesc, mulțumită dărniciei împăratului.

⁸ Se putea bea fără opreliști, căci împăratul le poruncise tuturor oamenilor din palat să facă după placul fiecăruia.

⁹ Împărăteasa Vaști a dat și ea un ospăț pentru femeile din palatul împărătesc al împăratului Ahașveroș.

Îndepărtarea împărătesei Vaști

¹⁰ A șaptea zi, pe când avea inima veselă^✦ de vin, împăratul le-a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona^✦, Bigta, Abagta, Zetar și Carcas, cei șapte fameni care slujeau înaintea împăratului Ahașveroș,

¹¹ să o aducă pe împărăteasa Vaști în fața împăratului, cu coroana împărătească; voia să arate frumusețea ei reprezentanților popoarelor și mai-marilor săi, căci era frumoasă la înfățișare.

¹² Dar, când a primit prin fameni porunca împăratului, împărăteasa Vaști a refuzat să vină. Atunci, împăratul s-a supărat foarte tare, s-a aprins de mânie.

Vasti n-a vrut să vină. Motivul refuzului împărătesei nu e clar. Unii au sugerat că Ahaşveroş intenţiona o etalare neruşinată a frumuseţii lui Vasti, dar contextul nu oferă nici un indiciu că aceasta ar fi fost intenţia lui. Targumurile iudaice susţin, totuşi, că motivul refuzul de a se arăta a fost dorinţa ei de a evita o astfel de expunere. Iosif Flavius atribuie în mod greşit refuzul ei unui aşa-zis obicei persan, care se presupune că interzicea femeilor căsătorite să stea în societatea persoanelor străine. Alţi scriitori vechi iudei prezintă tot felul de explicaţii imaginare sau absurde, nici una neputând fi considerată justificată.

Ordinul lui Ahaşveroş, care preciza ca Vasti să poarte coroana împărătească (v. 11), dă de înţeles că el o considera nu numai o femeie frumoasă, ci şi prima doamnă a ţării. Faptul că totuşi era permis ca femeile persane să apară la masa banchetului, unde erau şi străini, reiese din Estera 5,4. De asemenea, soţiile şi concubinele caldeene participau cu soţii lor la petrecerile udate cu vin din belşug (Daniel 5,2). Conform Neemia 2,1-6, împărăteasa fiului succesorului lui Ahaşveroş, Artaxerxs I, îl însoţea pe domnul ei la petreceri cu vin. Mai mulţi scriitori greci confirmă prezenţa femeilor persane la petreceri. Herodot, un contemporan al lui Ahaşveroş, vorbeşte despre Amestris (vezi la Estera 1,9) ca participând la petrecerea zilei de naştere a împăratului (ix. 110). Nu există motiv ca să se considere că obiceiul persan contemporan le ţinea pe femei separat şi că deci nu s-ar fi cuvenit ca Vasti să se arate când a fost chemată, în ciuda faptului că bărbaţii beau (vezi cap. 7,7).

Faptul că Vasti a ţinut un banchet pentru femeile din Susa, odată cu acela al lui Ahaşveroş pentru bărbaţi, lasă se înţeleagă conlucrarea cu politica lui de a promova loialitatea populară faţă de tron. Nimic din raport nu dă un indiciu al refuzului lui Vasti de a asculta de porunca împăratului.

S-a aprins de mânie. Vezi la Genesa 4,5.

Teljes kommentár olvasása →

¹³ Împăratul a vorbit cu înțelepții^✦ care^✦ cunoșteau obiceiurile vremii. Căci așa se puneau la cale treburile împăratului: înaintea tuturor celor ce cunoșteau legile și dreptul.

¹⁴ Îi avea lângă el pe Carșena, pe Șetar, pe Admata, pe Tarșiș, pe Meres, pe Marsena, pe Memucan, șapte^✦ dregători ai Persiei și Mediei, care^✦ vedeau fața împăratului și care aveau locul întâi în împărăție.

¹⁵ El le-a zis: „Ce e de făcut cu împărăteasa Vaști, după lege, pentru că n-a împlinit porunca dată de împăratul Ahașveroș prin fameni?”

¹⁶ Memucan a răspuns înaintea împăratului și a mai-marilor: „Nu numai față de împărat s-a purtat rău împărăteasa Vaști, ci și față de toți domnitorii și toate popoarele care sunt în toate provinciile împăratului Ahașveroș.

¹⁷ Căci fapta împărătesei va ajunge la cunoștința tuturor femeilor și le va face să-și nesocotească^✦ soții. Ele vor zice: «Împăratul Ahașveroș a poruncit să i se aducă înainte împărăteasa Vaști, și ea nu s-a dus.»

¹⁸ Și, din ziua aceasta, doamnele de viță nobilă din Persia și Media care vor afla de fapta împărătesei le vor vorbi la fel soților lor, anume dregătorilor împăratului; de aici va veni mult dispreț și mânie.

¹⁹ Dacă împăratul găsește cu cale, să se dea o poruncă din partea lui și să se scrie în legile Persiei și Mediei – așa încât să nu poată fi încălcată – că Vaști nu trebuie să se mai arate înaintea împăratului Ahașveroș. Iar rangul ei împărătesc să fie dat de împărat alteia mai vrednică.

²⁰ Porunca împăratului se va vesti astfel în toată împărăția lui, căci este mare, și toate femeile vor da cinste soților lor, de la cei mai mari până la cei mai mici.”

²¹ Părerea aceasta a fost primită de împărat și de dregători, și împăratul a lucrat după cuvântul lui Memucan.

²² A trimis scrisori tuturor provinciilor supuse împăratului, fiecărei provincii^✦ după scrierea ei și fiecărui popor după limba lui; ele spuneau că orice bărbat trebuie să fie stăpân^✦ în casa lui și că va vorbi limba poporului său.

Lábjegyzetek

1:1^a Numit în persană Hșaiarșa (bab. Ahșiuarșu), iar în greacă și latină Xerxes.
1:1^b Ebr. Kuș denumește ținutul antic situat la sud de Egipt (în termenii geografiei moderne, între Aswan și Khartum). În sursele clasice grecești zona era numită Aithiopía, care nu trebuie confundată cu statul modern Etiopia. Numele folosit de specialiști este Nubia.
1:2^a Ebr. șușan habbirāh „cetatea Susa” denumește partea fortificată a capitalei. În perioada persană cetatea Susa, întinsă pe circa 250 de hectare, era împărțită în două. Partea de vest, ridicată pe o platformă naturală, înaltă de 15 m și împrejmuită cu ziduri groase, cuprindea sala tronului (Apadana), o zonă fortificată (Acropole) și reședința imperială. Cetatea de jos (locuită în principal de meșteșugari și artizani) era separată de cetățuie printr-un canal alimentat cu apă din Ulai.
1:5^a Lit. „curtea grădinii”.