1 Vai de cei ce se coboară în Egipt după ajutor, se bizuie pe cai și se încred în mulțimea carelor și în puterea călăreților, dar nu privesc spre Sfântul lui Israel și nu caută pe Domnul!

Se pogoară în Egipt. Isaia îşi continuă (vezi cap. 30,2-7) mustrarea adresată conducătorilor lui Iuda pentru faptul că ei se îndreptau către Egipt pentru ajutor împotriva Asiriei. Iuda era atât de slab în ce priveşte cavaleria încât asirienii se ofereau în derâdere să le dea 2.000 de cai cu condiţia ca Ezechia să găsească călăreţi pe ei (cap. 36,8). Politicienii evrei au căutat să compenseze această slăbiciune printr-un apel la Egipt.

Se bizuiesc pe cai. În vechime caii erau folosiţi aproape exclusiv pentru război. Dumnezeu, care îi dăduse cândva lui Israel un triumf însemnat asupra cailor şi carelor lui faraon (Exod 14,9.17.18.23,27; 15,19), fusese uitat, iar Egiptul, acum un popor relativ slab (vezi Vol. II, p. 53), era căutat ca o sursă de ajutor.


2 Dar și El este înțelept și aduce nenorocirea, și nu Își ia vorbele înapoi, ci Se ridică împotriva casei celor răi și împotriva ajutorului celor ce săvârșesc nelegiuirea.

Dar şi El, este înţelept. Este o notă de sarcasm în cuvintele acestea. Aceia care căutau ajutor de la Egipt considerau că politica lor este înţeleaptă. Dar Isaia le reaminteşte că şi Dumnezeu este înţelept şi în stare să-Şi aducă la împlinire ameninţările împotriva acelora care Îi dispreţuiesc cuvântul.


3 Căci egipteanul este om, nu Dumnezeu, și caii lui sunt carne, nu duh. Doar mâna să-Și întindă Domnul, și ocrotitorul se va clătina, iar cel ocrotit va cădea, și vor pieri cu toții.

Egipteanul este om. În ciuda lăudatei lor înţelepciuni şi a resurselor lor materiale, egiptenii erau şi ei tot oameni. Isaia accentuează aici ideea că tăria unei naţiuni constă nu din bunurile materiale, ci din tăria morală şi spirituală a conducătorilor şi a poporului.


4 Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Cum mugește leul și puiul de leu asupra prăzii, în ciuda tuturor păstorilor strânși împotriva lui, și nu se înspăimântă de glasul lor, nici nu se sperie de numărul lor, așa Se va coborî și Domnul oștirilor să lupte pe muntele Sionului și pe dealul lui.

Cum mugeşte un leu. O ilustraţie vie a puterii şi grijii protectoare a lui Dumnezeu.


5 Cum își întind păsările aripile peste puii lor, așa va ocroti Domnul oștirilor Ierusalimul, îl va ocroti și-l va izbăvi, îl va cruța și-l va mântui.”

Cum îşi întind. Sau, cum plutesc păsările pe deasupra puilor lor cu aripile întinse, la fel Domnul va ocroti Ierusalimul de rău (vezi Psalmi 57,1; 91,4).

Îl va mântui [KJV: Trecând pe lângă îl va păstra]. Ebr. pasach, acelaşi cuvânt folosit în Exod 12,13.23.27 cu privire la trecerea Domnului pe lângă poporul Său; de unde numele de Paşte. [Pass over în englezeşte a trece pe lângă]. Poate că folosind cuvântul pasach, Isaia intenţionează să reamintească contemporanilor săi despre marea eliberare experimentată de strămoşii lor.


6 Întoarceți-vă la Acela de la care v-ați abătut mult, copii ai lui Israel!

Întoarceţi-vă la Acela. Marele obiectiv al lui Isaia era să întoarcă poporul lui Iuda înapoi la Dumnezeu şi astfel să mântuiască naţiunea. Dacă nu se întorceau de la purtarea lor prezentă ei vor avea parte de soarta recentă a lui Israel (2Regi 31,1).


7 Căci în ziua aceea, fiecare își va lepăda idolii de argint și de aur, pe care vi i-ați făcut cu mâinile voastre nelegiuite.

Îşi va lepăda idolii. În cap. 2,20 poporul este descris ca lepădându-şi idolii atunci când este prea târziu. Acum ei fac asta într-un duh de pocăinţă şi se întorc la Domnul (2Cronici 31,1).


8 „Și asirianul va cădea ucis de o sabie, dar nu a unui om; îl va nimici o sabie, dar nu este a unui om; va fugi de sabie, și tinerii lui războinici vor fi robiți.

Asirianul va cădea. Nu mâna omului a nimicit oştirea lui Sanherib, ci mâna lui Dumnezeu (cap. 37,36). Sabia era judecata de la Dumnezeu (Deuteronom 32,41.42; 1Cronici 21,16; Isaia 34,5.6; 66,16; Ieremia 9,16; Ezechiel 9,1; 21,9-14, 20).


9 Stânca lui se va topi de groază, și căpeteniile lui vor tremura înaintea steagului – zice Domnul, care Își are focul în Sion, și cuptorul, în Ierusalim.”

Se va topi. Prima parte zice literal: Stânca lui [însemnând adăpostul lui sau cetăţuia lui] va trece [de] groază. Cu privire la ebr. sela, stâncă, vezi comentariul la Psalmi 18,2. Stânca tăriei Asiriei va cădea.

Căpeteniile lui. Adică ofiţerii oştirii asiriene care literal vor fi descurajaţi de la standard sau vor părăsi steagul, când îşi vor da seama că Dumnezeu apără Sionul.

Îşi are focul în Sion. Domnul este descris ca un foc mistuitor (Isaia 33,14; Evrei 12,29). Când asirienii vor ataca Ierusalimul ei vor fi mistuiţi. Focul figurat din timpul lui Isaia va fi literal pe timpul atacului asupra Noului Ierusalim la sfârşitul celor 1000 de ani (Apocalips 20,9; comp. Zaharia 14,2.3).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

6PK 333

Descoperiri arheologice (1)

Descoperiri arheologice (2)