Când sunt răpus de vreun păcat Şi toate mă lovesc mereu, Oricât aş fi de întristat, Alerg, alerg la Dumnezeu.
Coro
Cetatea mea, Isus, Stâlp de foc şi nor, Odihna sufletului meu, Tu, Stânca mea de har, Braţul protector, Primeşte-mă la pieptul Tău!
Când valul morţii m-a răpit Şi să-i rezist mi-e tot mai greu, Când nicăieri nu sunt primit, Mai strâns mă prind de Dumnezeu.
Coro
Cetatea mea, Isus, Stâlp de foc şi nor, Odihna sufletului meu, Tu, Stânca mea de har, Braţul protector, Primeşte-mă la pieptul Tău!
Când mă hrănesc cu rătăciri Şi-n beznă mă afund mai rău, Când nu găsesc în ochi priviri, Umil mă-ndrept spre Dumnezeu.
Coro
Cetatea mea, Isus, Stâlp de foc şi nor, Odihna sufletului meu, Tu, Stânca mea de har, Braţul protector, Primeşte-mă la pieptul Tău!
Când neputinţa m-a cuprins Şi mă zdrobeşte ca un leu, Văd farul Golgotei aprins Şi mă predau lui Dumnezeu.
Coro
Cetatea mea, Isus, Stâlp de foc şi nor, Odihna sufletului meu, Tu, Stânca mea de har, Braţul protector, Primeşte-mă la pieptul Tău!