RECUNOAŞTEREA LIMITELOR ESTE BINECUVÂNTATĂ

MATEI 5,3 - Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

După cum rosteşte Mântuitorul aceste cuvinte, sărăcia cu duhul nu pare să fie un defect de gândire sau un comportament de slabă calitate. Chiar dacă în decursul timpului această categorie a devenit blamată şi înjosită, semnificaţia sărăciei cu duhul trebuie sa fie ceva care poate aduce binecuvântare.
Cel mai probabil, sărăcia cu duhul trebuie să fie curajul şi capacitatea de a ne recunoaşte limitele, neputinţele, greşelile şi păcatele cu voia. Efectul imediat al unei asemenea recunoaşteri este dureros, dar acesta este un început promiţător pentru depăşirea situaţiei.
Cel care devine conştient de adevărata sa stare se află, în mod evident, sub influenţa şi călăuzirea divină. Drumul său este ascendent, şi bucuria mântuirii nu va întârzia să se arate curând.
Sărăcia cu duhul ne face dependenţi de Dumnezeu, care ne oferă iertare, ajutor şi vindecare. Aceasta este prima fericire adevărată şi durabilă.
Doamne, priveşte cu îndurare spre mine şi deschide-mi ochii să mă văd aşa cum mă vezi Tu, apoi, în îndurarea Ta, scoate-mă la loc larg!

LUMINA LUMII, ZI DE ZI
„Evanghelia nu face nici un compromis cu răul. Ea nu poate să scuze păcatul. Păcatele ascunse trebuie să fie mărturisite în ascuns înaintea lui Dumnezeu; dar, în ce priveşte păcatele făţişe, trebuie să se facă o mărturisire pe faţă. Ocara păcatelor ucenicilor este aruncată asupra lui Hristos. Ele îl fac pe Satana să tresalte, iar sufletele îndoielnice, să se poticnească.” (pag. 758)

PRACTIC: Care crezi că este limita puterii tale de a rezolva problemele acestei zilei?

IMPORTANT: Propune-ţi şi realizează într-o zi numai cât este normal şi posibil şi bucură-te de tot ceea ce faci.