BINECUVÂNTAREA ŞI LAUDA MERG ÎMPREUNĂ

PSALMI 112,1 - Lăudaţi pe Domnul! Ferice de omul care se teme de Domnul şi care are o mare plăcere pentru poruncile Lui!

Obiceiul de a-I aduce laudă lui Dumnezeu este unul dintre cele mai simple şi mai eficiente lucruri ale vieţii de credinţă. Acest obicei trebuie să apară înainte ca să fie nevoie de intervenţia divină dramatică în viaţa noastră.
Pentru a învăţa acest principiu, circulă de multă vreme o povestioară în versuri despre un giuvaergiu creştin care avea obiceiul de a-I aduce laudă lui Dumnezeu în mod constant şi public. Cum împăratul ţării nu era creştin, şi lauda permanentă a bătrânului începuse să-l cam deranjeze, s-a gândit să-i facă o farsă. L-a chemat să-i încredinţeze inelul său de mare preţ pentru a fi curăţat şi întreţinut, dar, când a împachetat inelul, i-a scos piatra preţioasă şi a aruncat-o pe fereastră, în mare.
Când şi-a dat seama că piatra lipseşte, giuvaergiul a fost cuprins de o mare disperare. Însă nu a durat mult şi a intrat pe uşă soţia lui. Ea venea de la bucătărie, unde tocmai găsise piatra preţioasă în burta unui peşte.
Mare eşti Tu, Doamne, în toate lucrările Tale şi numai Ţie Ţi se cuvine lauda!

LUMINA LUMII, ZI DE ZI
„Isus trăieşte şi, pentru că El trăieşte, vom trăi şi noi. Din inimi recunoscătoare, de pe buze atinse de un foc sacru să se înalţe imnul de bucurie: Hristos a înviat! El trăieşte pentru a mijloci spre binele nostru. Agăţaţi-vă de nădejdea aceasta şi ea va ţine sufletul ca o ancoră sigură, încercată. Credeţi şi veţi vedea slava lui Dumnezeu.” (pag. 744)

PRACTIC: Pregăteşte-ţi darul de mulţumire pentru colecta din Sabat.

IMPORTANT: Trăiește astăzi în mod autentic bucuria unei relații profunde cu Dumnezeu.