Doamne, salvează-ne familia!

Dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga și va căuta Fața Mea, și se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul și-i voi tămădui țara. – 2 Cronici 7:14

Dumnezeu dorește ca membrii tuturor familiilor să se iubească, să se învețe unii pe alții și să aibă grijă unii de alții. El ne-a dat familia deoarece nu dorește să fim singuri. De fapt, Dumnezeu este Tatăl nostru și temelia familiilor iubitoare, care colaborează și care manifestă dragoste și iertare. Planul lui Dumnezeu pentru familii este ca acestea să fie o binecuvântare pentru ceilalți și pentru cei care le alcătuiesc.

Mă doare când îi aud pe unii că sunt îngrijorați că familia lor nu petrece timp cu ei și nu au simțământul acela de apartenență. Ellen G. White scrie: „Legătura familială este cea mai strânsă, cea mai duioasă și cea mai sfântă dintre toate legăturile de pe pământ. A fost concepută spre a fi o binecuvântare pentru omenire” (The Ministry of Health and Healing, p. 201).

Când, din cauza răzvrătirii lui, a fost aruncat din cer pe pământ, Satana a atacat prima dată familia. El și acum face tot ce îi stă în putere pentru a-i distrage pe copiii noștri din sânul familiei și de la relația cu Dumnezeu. Pentru membrii familiei, nimic nu ar trebui să fie mai valoros decât copiii și sufletele lor. Dumnezeu ne-a dat următoarea făgăduință: „Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea” (Proverbele 22:6).

Când eram mică, obișnuiam să vizionez un program TV săptămânal despre familie. Ce îmi plăcea cel mai mult la emisiunea „Father Knows Best” (Tata știe cel mai bine, n.tr.) era că membrii familiei făceau totul împreună: mâncau împreună, își rezolvau problemele împreună, se susțineau unii pe alții în activități și, de asemenea, mergeau împreună la biserică. Aveau și ei problemele lor, dar au învățat să le rezolve fără să zăbovească prea mult asupra lor. Nici părinții, nici cei trei copii nu erau prea orgolioși pentru a-și cere iertare, dacă se întâmpla să supere pe careva. Din nefericire, mulți din familiile reale nu iartă relele celorlalți, nu rezolvă problemele sau nu le uită.

Recent, am văzut într-un restaurant un tată tânăr cu trei copilași. Se țineau de mână și se rugau pentru mâncare. Nu a fost o simplă rugăciune de mulțumire, ci a fost o rugăciune lungă. Acest lucru m-a impresionat atât de mult, încât am mers la ei și l-am lăudat pe tată, l-am încurajat să continue să îi învețe pe copii despre Domnul. Vă încurajez pe toți să transformați fiecare moment petrecut cu membrii familiei în amintiri frumoase, care să dăinuie pentru veșnicie!

Camilla E. Cassell