2020. március 16., hétfő
Nu s-a sfârșit până Dumnezeu n-a spus ”Stop!”
„Eu, Eu sunt Domnul, și afară de Mine nu este niciun Mântuitor! Eu am vestit, am mântuit, am prorocit, nu sunt străin între voi: voi Îmi sunteți martori”, zice Domnul, că „Eu sunt Dumnezeu. (...) Când lucrez Eu, cine se poate împotrivi?” – Isaia 43:11-13
Va trebui să intervenim chirurgical”, a spus medicul. „Este posibil să vă pierdeți o parte sau chiar tot uterul. Veți avea nevoie de sânge – analizat, testat și conservat timp de treizeci de zile. Totuși, nu putem garanta puritatea lui, de aceea este posibil să aveți o reacție alergică. Totodată, nu vă putem garanta nici faptul că veți supraviețui acestei operații, ea fiind una de urgență. Înțelegeți, domnule și doamnă Richards? Vă rugăm să semnați aici.”
După o zi aglomerată la biserică, eram în drum spre casă. Nu dormisem prea bine în acea noapte și dimineața m-am simțit epuizată. În timpul zilei am dormit, dar nu am simțit nicio ameliorare. Seara, am pornit spre cabinetul medicului. În ciuda medicamentelor prescrise, a remediilor naturale și a analgezicelor, am avut parte de încă o noapte de nesomn. A doua dimineață, am avut dureri îngrozitoare și disconfort abdominal puternic, simțindu-mă tot mai rău. De-abia puteam umbla și nu prea puteam mânca sau sta în șezut. Nu era mai bine nici când mă întindeam în pat. La ora 15, am plecat de acasă și am oprit la un laborator, la cabinetul medical, la radiolog și din nou la doctor. De această dată, am fost trimisă imediat la spital.
La urgențe, am început să simt cum mintea mi se încețoșează. În dimineața acelei zile mă trezisem să merg la serviciu, dar acum mă aflam din nou în spital. Mi-am ridicat privirea și am văzut că eram în rezerva 7. M-am rugat în timp ce mi se făceau analize, radiografii, tomografii și alte investigații, fiind monitorizată tot timpul pentru a se observa rezultatele. Când s-a depistat că nivelul hemoglobinei era de 3,5 (intervalul de referință fiind 11,5-16,5), am fost dusă de urgență în preoperator.
M-am rugat în taină: Ăsta să fie sfârșitul, Doamne? Mi-am mărturisit păcatele și m-am predat Domnului. În preoperator, în timp ce eram pregătită în mare grabă pentru operație, am deschis ochii și am văzut că eram în rezerva 7. În Biblie, numărul șapte reprezintă desăvârșirea. Am zâmbit în sinea mea, simțind asigurarea și prezența lui Dumnezeu. Marele Medic preluase cazul. Deși sângele cu probleme de coagulare a fost îndepărtat, nu am pierdut niciun organ. Organismul meu a acceptat patru unități de sânge. Starea mea era idiopatică (boală spontană cu cauze necunoscute). Ce urmează? Noi continuăm să ne rugăm. Dar știu în Cine mă încred – în Dumnezeul de la rezerva 7!
Keisha D. Sterling-Richards